Steaua Roşie, iunie 1962 (Anul 11, nr. 129-154)

1962-06-10 / nr. 137

PROLETAR­ DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA 7 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR 4 AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ Anul XI, Nr. 137 (1.322) Duminică, 10 iunie 1962 4 pagini 20 bani DECLARAŢIE In ziua de 7 iunie 1962 a avut loc la Moscova şedinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor par­ticipante la Tratatul de la Varşo­via. La şedinţă au luat parte: din partea Republicii populare Bulgaria — T. Jivkov, prim-secre­tar al C.C. al P.C. Bulgar şi A. Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Bulgaria; din, partea Republicii pucimniste Ce­hoslovace — A. Novotny, prim-se­­cretar al C.C. al P.C. din Ceho­slovacia, preşedintele R. S. Ceho­slovace şi V. Birony, preşedintele guvernului R. S. Cehoslovace; din partea Republicii Democrate Germane — W. Ulbricht, prim-se­­cretar al C. C. al P.S.U.G., preșe­dintele Consiliului de Stat al R. L­. Germane, W. Stoph, președinte ad­­interim al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, din partea Republicii Populare Polone — W. Gomulka, prim-secre­­tar al C.C. al P.M.U.P. şi J. Cyrankiewicz, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al R. P. Polone; din partea Republicii Populare Romíne — Gh. Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné şi I. Gh. Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne; din partea Republicii Populare Ungare — J. Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., preşedintele guvernului revoluţionar muncito­resc ţărănesc ungar; din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste — N. S. Hruşciov, prim-secretar al C. C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al U.R.S.S. La şedinţa Comitetului Politic Consultativ a fost ascultată comu­nicarea ministrului Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S., A. A. Gromîko, cu privire la tratativele duse între Guvernul Uniunii Sovietice şi Gu­vernul Statelor Unite ale Americii în problema reglementării paşnice germane. Participanţii au avut un schimb­­ de păreri cu privire la tratativele sovieto-americane şi şi-au expri­mat aprobarea deplină faţă de poziţia Uniunii Sovietice in aceste tratative care este poziţia comună a statelor Tratatului de la Var­şovia. S-a confirmat în unanimitate că reglementarea paşnică germana prin încheierea unui tratat de pa­ce, prin lichidarea pe aceasta bază a regimului ,de ocupaţie in Berli­nul occidental şi prin crearea oraşului liber, Berlinul occidental corespunde intereselor securităţii din Europa, cit şi intereselor păcii generale. Toţi participanţii s-au pronunţat pentru necesitatea continuării tra­tativelor dintre guvernul U.R.S.S. şi guvernul S.U.A. în vederea cla­rificării în continuare a posibi­lităţilor de a găsi o soluţie coor­donată a acestei probleme. Totodată participanţii la Comi­tetul Politic Co­nsultativ au con­statat că asupra mersului tratati­velor influenţează în mod vădit tendinţa puterilor occidentale de a tărăgăna în mod artificial reali­zarea unei înţelegeri. Aceasta se referă în primul rînd la problema principală: necesitatea evacuării din Berlinul occidental a trupelor de ocupaţie ale celor trei puteri şi lichidarea regimului de ocupaţie d­in acest oraş. Această situaţie dovedeşte că puterile occidentale nu se arată dispuse să caute re­zolvarea problemei normalizării situaţiei în Berlinul occidental şi a lichidării regimului de ocupaţie în acest oraş pe o bază reciproc acceptabilă. Tratativele ulterioare trebuie să clarifice dacă puterile occidentale intenţionează şi în continuare să se eschiveze, de la rezolvarea de comun, acord a pro­blemei reglementării paşnice ger­mane sau vor fi dispuse să por­nească pe calea rezolvării reciproc acceptabile a acestei probleme, a normalizării situaţiei în Berlinul occidental şi, în consecinţă, a slă­birii încordării primejdioase din Europa şi a înlăturării pericolului unei ciocniri armate între state. Dacă tratativele ulterioare ar arata că linia de tărăgănare a acestora este o politică premeditată a puterilor occi­­dentate şi dovedeşte lipsa de do­rinţă din partea lor de a căuta o rezolvare de comun acord a pro­blemei reglementarii paşnice ger­mane şi rezolvarea în legătura cu aceasta a unei serii de probleme examinate în cadrul schimbului de păreri sovieto-american, statele participante ,n tratatul de la Var­şovia ar fi sinte să tragă din a­­ceasta concluzii corespunzătoare. Participanţii la Comitetul Poli­tic Consultativ declară în unani­mitate că lipsa de dorinţă a pute­rilor occidentale de a contribui la lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial nu va opri statele, care au luptat împotriva Germaniei hitleriste şi care se si­tuează pe poziţia încheierii unui tratat de pace german, să semne­ze un asemenea tratat cu Repu­blica Democrată Germană cu toa­te consecinţele care rezultă de aici pentru Berlinul occidental care va fi considerat oraş liber, demilita­rizat. Statele participante la Tratatul de la Varşovia declară că ele se situează, ca şi în trecut, pe pozi­ţia rezolvării pe cale paşnică a problemelor care despart statele, pe calea tratativelor şi nădăjdu­iesc că şi puterile occidentale vor da dovadă de o poziţie tot atit de lucidă faţă de rezolvarea acestor probleme. Im cazul însâ în care la această politică iubitoare de pace se va răspunde prin acţiuni în­dreptate împotriva intereselor se­curităţii lor, împotriva drepturilor suverane ale Republicii Democrate Germane, împotriva intereselor pă­cii, ele sînt hotărîte să-şi salvgar­deze în modul cuvenit securitatea şi să apere pacea cu toate mijloa­cele de care dispun. Cea de-a 16-a sesiune a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc La 7 iunie 1962, la Moscova a avut loc cea de-a 16-a sesiune ex­traordinară a Consiliului de Aju­tor Economic Reciproc. La lucrările sesiunii au luat parte delegaţiile ţărilor membre ale consiliului: Republicii Popu­lare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii, Democrate Germane, Republicii Populare Po­lone, Republicii Populare Române, Republicii Populare Ungare și U­­niunii Republicilor Sovietice Socia­liste. La lucrările sesiunii au luat parte, de asemenea, reprezentanți ai Republicii Populare Mongole. Sesiunea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc a elaborat ma­suri practice pentru traducerea in viaţă a recomandărilor Consfătui­rii reprezentanţilor partidelor co­muniste şi muncitoreşti ale ţărilor participante la consiliu, care a a­­vut loc la 6—7 iunie 1962, pe linia dezvoltării şi perfecţionării conti­nue a organizării colaborării eco­nomice între ţările membre ale consiliului. Sesiunea a adoptat hotăriri pen­tru întărirea organizatorică şi in­tensificarea activităţii organelor consiliului, constituind un Comitet Executiv al consiliului, alcătuit din vicepreşedinţi ai Consiliilor de Miniştri ale ţărilor membre ale C.A.E.R., şi totodată a hotărît să constituie noi comisii permanente ale consiliului pentru standardi­zare, pentru coordonarea cercetă­rilor ştiinţifice şi tehnice şi pen­tru statistică, precum şi un Insti­tut al C.A.E.R. pentru standardi­zare. Sesiunea a subliniat că dezvol­tarea colaborării multilaterale a ţărilor membre ale Consiliului va contribui la consolidarea continua a puterii economice a lagărului socialist, la întărirea unităţii şi­­ coeziunii ţărilor socialiste şi, im-­­ plicit, la grăbirea victoriei s­iste-­­ mului mondial socialist în întrece­rea economică cu capitalismul. Sesiunea a aprobat modificările din statutul consiliului, care pre­văd posibilitatea­ alăturării la Consiliul de Ajutor Economic Re­ciproc şi a ţărilor neeuropene ca­re împărtăşesc ţelurile şi princi­piile consiliului. Sesiunea a examinat şi satisfă­cut cererea Republicii Populare Mongole de a fi primită ca mem­bră în Consiliul de Ajutor Econo­mic Reciproc. Sesiunea s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie frățească și cordialitate. Constituirea Biroului Comitetului National neutru An­ararea nacii Vineri a avut loc şedinţa ple­nara a Comitetului Naţional pen­tru Apărarea Păcii ales la recenta Adunare a reprezentanţilor miş­cării pentru pace din ţara noastră. Cu acest prilej a fost constituit Biroul Comitetului, din care fac parte: preşedinte — acad. Mihail Ralea, vicepreşedinţi — Corneliu Baba, Artist al poporului, acad. Geo Bogza, acad. Horia Hulubei, Vasile Muşat, vicepreşedinte al C.C.S., acad. Nicolae Gh. Lupu, acad. Ştefan Nicolau;­ membri — Marcel Breslaşu, scriitor, acad. Elie Carafoli, prof. univ. Ion Creangă, prof. univ. Dumitru Du­­mitrescu, prof. univ. Mihai Ghel­­megeanu, Filip Geltz, vicepreşe­dinte al Centrocoop, Suzana Gî­­dea, membru în Consiliul naţional al femeilor, Gheorghe Ionescu, preşedintele Consiliului local al sindicatelor Bucureşti, prof. univ. Jean Livescu, prof. univ. Ştefan Peterfi, prof. Nicolae Petrulian, prof. Sanda Rangheţ (secretar), acad. Raluca Ripan, Andrei Şte­fan, membru al Biroului C.C. al U.T.M. (Agerpres) In numărul de azi: — Festivalul bienal de teatru „I. L. Caragiale“ (pag. a 2-a). — Pentru creşterea continuă a rolului conducător al orga­nizaţiilor de partid din în­treprinderi (pag. a 3-a). — Lucrările Comitetului celor 18 state pentru dezarmare (pag. a 4-a). Recoltatul furajelor este în toi. Pînă acum în regiunea noastră s-a­ recoltat trifoiul şi lucerna de pe o suprafaţă de peste 2.000 ha. In această ac­ţiune gospodăriile de stat sînt in frunte. La G.A.S. Gorneşti recoltatul trifoiului se face mecanizat. O dată cu recoltatul, trifoiul este tocat și se transportă pen­tru însilozare. Excursie la Eforie-sud Agenţia O.N.T. „Carpaţi“ din Tg. Mureş organizează o excur­sie la Eforie-Sud (fost Vasile Roaita) cu plecarea la data de 26 iunie a. c. la orele 13,45 cu acce­leratul şi cu întoarcerea la data de 3 iulie, orele 17,22. Costul biletului in care sunt in­cluse transportul, cazarea şi masa. ’pe cele şase­ z­ile este de 268,25 de lei. înscrierile se pot face pînă la data de 21 iunie a. c. la agenția U.N.T. „Carpați- dii Tg. Mureş. —-------i_ji_ FOTBAL.­­ In cea de a 24-a etapă a campionatului categoriei „B“ la fotbal, în cadrul seriei a IlI-a, duminică 10 iunie, cu înce­pere de la orele 17:30, pe stadio­nul „23 August“ din­ Tg. Mureş se vor întrece formaţiile Rapid Tg. Mureş—C.S.O. Baia-Mare. C.S.O. Mureşul Tg. Mureş joacă in deplasare cu C.N.M. Cluj. ★ In penultima etapă a campiona­tului regional de fotbal, duminică, 10 iunie, la orele 9, pe terenul fa­bricii de zahăr, se vor întîlni for­maţiile Cablul Tg. Mureş—Avîntul Sovata, iar la orele 11, Lemnarul Tg. Mureş va primi replica echipei Minerul Bălan. In­ regiune vor a­­vea loc următoarele meciuri: Seria I: Voinţa Tîrnăveni—Vii­torul Apalina; Străduinţa Cristur— Mureşul Luduş; Voinţa Sărmaş— Victoria Iern­ut; Energia Fîntîne­Zilele trecute la Cheţani, raionul Luduş, s a dat în folosinţă noul magazin universal. Un sprijin preţios la construc­ţia acestui magazin au dat colec­tiviştii din comună, prin munca patriotică. Valoarea muncii patrio- tice efectuate de colectivişti la ri­dicarea noii clădiri­ — ne infor­mează corespondentul nostru Gh. Nemeş — atinge suma de 24.000 de lei. be—Avîntul Reghin, Rapid Odor­hei—Sticla Tîrnăveni. Seria a II-a: U.M.T.E. Odorhei— Gloria Tg. Mureş; Progresul Re­ghin—Mureşul Remetea; Comple­xul Gălăuţaş—Progresul Gheor­ghieni; Minerul M. Civic—Chimica Tîrnăveni; Apemin Borsec—Voinţa Tg. Mureş; Metalul Vlăhiţa—Mu­reşul Topliţa. HANDBAL. — Duminică, la o­­rele 10 dimineaţa pe terenul Vo­inţa (în caz de timp nefavorabil in sala de sporturi a I.M.F.), vor avea loc întrecerile finalei pe ţară a campionatului de handbal ,în 7 ale echipelor şcolilor cu program special de educaţie fizică. La în­treceri participă 3 echipe masculi­ne şi 3 formaţii feminine din Ti­mişoara, Braşov şi Tg. Mureş. Prin munca lor însufleţită, un aport deosebit au adus la lucrări şi utemiştii, precum şi comisia de femei din comună care au fost nelipsiţi de pe şantier. O nouă asociaţie sportivă la L­ima­veni Colectivul de muncă al şan­tierului de construcţii şi montaj din Tîrnăveni a constituit asocia­ţia sportivă „Avîntul I.C.M.“, care cuprinde peste 60 de membri. Ca preşedinte al acestei asociaţii a fost ales inginerul constructor Ştef Mircea. Sportivii tinerei asociaţii vor activa alături de celelalte asociaţii sportive la diferite întreceri in cadrul disciplinelor sportive ca volei, popice, fotbal şi turism. Produse peste plan Colectivul întreprinderii forestie­re­­din Toplita a intregistrat şi in cursul lunii mai rezultate remarca­bile. Astfel, planul producţiei glo­bale a fost realizat in proporţie de 103 la sută, iar al producţiei-marfă in proporţie de 112 la sută. Peste plan s-au produs 720 m c bile­ma­­nele, 133 m­ c lemn pentru construc­tir, 114 m c lob de fag pentru lăzi, 600 bucufi traverse normale de fag, 630 m c cherestea răşinoase şi 200 m­c cherestea fag. Magazin universal la Cheţani Să intensificăm ritmul lucrărilor de întreţinere a culturilor Datorită eforturilor depuse de lucrătorii ogoarelor, cu tot timpul nefavorabil, lucrările de întreţine­re a culturilor s-au desfăşurat în ritm susţinut. Pe regiune, (fără gostat) praşila I la sfecla de za­hăr se poate considera terminată, iar floarea-soarelui şi cartofii s-au prăşit pe 78 respectiv 51 la sută din suprafaţă. Porumbul s-a prăşit pentru întiia oară pe o suprafaţă de peste 57.800 ha, reprezentind un procent de 63,5 la sută. In unele raioane din regiune a înce­put să se desfăşoare intens şi pra­şila a Il-a. In raionul Luduş, care de alt­fel este fruntaş la întreţinerea culturilor, praşila a Il-a la sfecla de zahăr se apropie de sfîrşit. Po­rumbul pentru boabe s-a prăşit pentru întiia oară pe 84 la sută din suprafaţa, iar prăşil­­a Il-a s-a executat pe o suprafaţă de peste 2.380 ha. Stau bine cu lucră­rile de întreţinere a culturilor o­­raşul Tg. Mureş şi raionul To­pliţa. Aici praşila I la porumb s-a executat în proporţie de 89,5 res­pectiv 79,2 la sută. Unele gospo­dării colective din raionul Tg. Mureş ca cele din Corunca şi Ciba-Nicoleşti, terminînd praşila a Il-a la sfecla de zahăr, cartofi, floarea-soarelui şi chiar la po­rumb, au trecut la executarea pra­­şilei a IlI-a la aceste culturi. Aşa de pildă, G.A.C. Corunca a prăşit pentru a IlI-a oară 55 ha porumb, 20 ha sfeclă de zahăr şi 8 ha cu cartofi. Faţă de aceste rezultate, în une­le raioane ca Tîrnăveni, Reghin şi Odorhei, rezultatele nu sunt sa­tisfăcătoare. In raionul Tîrnăveni bunăoară, praşila I la porumb s-a efectuat numai pe 49,6 la sută din suprafaţă, iar praşila a II-a la sfecla de zahăr în proporţie de 20 la sută. In raionul Odorhei, praşila I la cartofi s-a executat de asemenea numai pe 28,8 la sută din suprafaţa planificată. Rezultatele nesatisfăcătoare din aceste raioane, nu se pot justifica numai prin timpul nefavorabil în­­trucit chiar şi în zilele favorabile executării acestor lucrări, procen­tele obţinute au fost mici. In aces­te raioane nici S.M.T.-urile n-au dat în suficientă măsură ajutor la întreţinerea mecanizată a cul­turilor. S.M.T. Tîrnăveni şi Re­ghin de pildă, au prăşit mecanic in această perioadă numai cite 94 ha, ceea ce reprezintă suprafeţe foarte mici faţă de posibilităţile existente. Executarea la timp şi în bune condiţiuni a tuturor lucrărilor de îngrijire a culturilor este hotări­­toare pentru obţinerea de recolte bogate. Ploile căzute în ultima vreme au înlesnit mult creşterea buruienilor care dacă nu sînt stir­­pite la timp pot compromite cul­turile. Se impune deci ca în fie­care gospodărie colectivă să fie folosite din plin, alături de maşi­nile S.M.T., toate forţele proprii. Se va urmări în permanenţă sta­rea terenului şi a culturilor pentru ca lucrările de întreţinere să poa­tă fi executate pe porţiuni uscate fără a se aştepta zvîntarea între­gii tarlale. Praşilele se vor exe­cuta la intervale scurte şi ori de cite ori este nevoie. Acolo unde bălteşte apa pe semănături se vor lua măsuri pentru scurgerea ei. In aceste zile trebuie dată o ma­­re atenţie şi descoperirii şi stîrpi­­rii din vreme a unor duşmani foarte periculoşi ai culturilor cum sînt: gărgăriţa sfeclei de zahăr, gîndacul din Colorado etc.­­Pînă acum în regiune s-au aplicat mă­suri de combatere a gîndacului din Colorado pe aproape 1.500 ha. Cu toate acestea în raioanele Ciuc şi Reghin nu s-au luat pînă în prezent suficiente măsuri de combatere a acestui dăunător). Executarea într-un timp cit mai scurt a unui mare volum de lu­crări la îngrijirea culturilor nu presupune insă neglijarea calităţii lor. Este nevoie ca fiecare din aceste lucrări să fie făcute nu în mod „şablon“ ci diferenţiat de la parcelă la parcelă, de la o cultu­ră la alta. Printre măsurile agro­tehnice pe care trebuie să le avem în vedere in această perioadă este şi asigurarea celei mai optime densităţi a plantelor pe unitatea de suprafaţă. Orice neglijenţă să­vârşită în această direcţie poate costa scump pe cultivatori deoa­rece greşelile făcute acum la în­treţinere nu mai pot fi îndepărtate prin nici o măsură agrotehnică. In aceste zile, inginerii agro­nomi şi toţi specialiştii din agri­cultură, trebuie să se găsească pe teren, în mijlocul colectiviştilor, pentru a-i putea îndruma cu ma­ximum de eficacitate în lupta pentru obținerea unei recolte cit mai bogate.­­—□□— Recoltează furajele Paralel cu executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor, colecti­viştii din Coroisînmartin, raionul tîrnăveni, acordă o atenţie deose­bită recoltării la timp a furajelor. Astfel s-a recoltat lucerna de pe cele 8 ha, obţinîndu-se la prima coasă 3.000 kg fin la hectar. O dată cu executarea acestor lucrări, colectiviștii au stropit via pe o suprafața de 7 ha. GHEORGHE LIBEG corespondent voluntar —□□—• Au terminat praşila a ll -a la sfecla şi fioarea-soareluî Dornici să obţină recolte bogate, colectiviştii din Pogăceaua zore şi întreţinerea culturilor. Astfel, aia s-a terminat praşila a ll-a pe celt peste 130 ha ce se cultivă cu sfe­clă de zahăr şi floarea-soarelui, iar la porumb s-a terminat praşitu­l pe cele 430 ha. Pe lingă lucrările de întreţinere a culturilor, colectiviştii construiesc o îngrăşătorie pentru 600 porci, care nu peste mult timp va fi data în folosinţă. DUMITRU CALEA corespondent voluntar VEDERE DIN CENTRUL ORAŞULUI PLOIEŞTI. (Foto: Agerpres)

Next