Steaua Roşie, iunie 1962 (Anul 11, nr. 129-154)

1962-06-10 / nr. 137

Pentru creşterea continuă a rolul contrr al organizaţilor de partid din întreprinderi Pe marginea lucrărilor plenarei Comitetului orăşenesc de partid Reghin Zilele trecute, membrii Comit­­ului orăşenesc de partid Reghin au dezbătut în şedinţă plenară felul în­ care comitetul orăşenesc de partid a îndrumat activitatea organizaţiilor de bază din între­prinderile şi instituţiile oraşului, din unităţile agricole, pentru în­deplinirea sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al partidu­lui, de plenarele Comitetului Cen­tral al P.M.R., de hotărîrile co­mitetului regional şi raional de partid. Atît darea de seamă pe 6 luni prezentată de tov. Moldovan Au­rel secretarul comitetului orăşe­nesc de partid, cit şi discuţiile multora dintre participanţi s-au axat îndeosebi pe rezultatele obţinute de colectivele de munci­tori din întreprinderile oraşului Reghin, in primele patru luni ale anului. S-a constatat că datorită în­drumării şi mobilizării oamenilor muncii din oraşul Reghin de că­tre organele şi organizaţiile de partid, datorita creşterii conştiin­ţei şi avîntului maselor de mun­citori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderile industriale pre­cum şi a lucrătorilor din unităţile cooperatiste, planurile de produc­ţie au fost îndeplinite şi depăşite. Astfel, planul producţiei globale al unităţilor industriale şi coope­ratiste din oraş a fost îndeplinit în proporţie de 107 la suta, cel al producţiei marfă tot de 107 la suta, iar planul creşterii produc­tivităţii muncii a fost depăşit cu 3 la suta. In­ acelaşi timp întreprinderile din oraşul Reghin au dat produ­se peste plan in valoare de 4.207.000 lei. In atenţia organelor şi organi­zaţiilor de partid din întreprin­deri un prim loc l-a ocupat lupta pentru reducerea preţului de cost al produselor. In acest sens s-au obţinut economii peste cele plani­ficate în valoare de 944.000 de lei. Pe loc de frunte in reducerea preţului de cost pe primele 4­­luni ale anului se află întreprin­derile I.R.U.M., care a realizat economii pe calea reducerii pre­ţului de cost de 456.000 de lei, I.I.­R. „Republica“ cu 210.000 lei, precum şi cooperativa „Progre­sul“ cu 410.000 de lei, excepţie fă­­cînd Complexul de industrializare a lemnului care nu numai că nu şi-a realizat angajamentul de re­ducere a preţului de cost, dar a depăşit preţul de cost cu 214.000 de lei. Prin descoperirea şi valorifica­rea rezervelor interne, prin­ folo­sirea spaţiului de producţie şi a capacităţii maşinilor prin apli­carea unor măsuri de mică me­canizare, în cele 4 luni ale anu­lui, întreprinderile din oraşul Reghin au realizat beneficii peste cele planificate, în valoare de 1.147.000 de lei. Depăşirea planului de creştere a productivităţii muncii s-a reali­zat în­ cea mai mare parte prin aplicarea tehnicii noi şi a meto­delor înaintate de lucru. Un rol de seamă l-a avut mişcarea de inovaţii care a crescut mult în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, în, întreprin­derile din Reghin s-au înregistrat, de la începutul anului, 128 propu­neri de inovaţii dintre care 85 au fost acceptate, iar 58 sunt deja —------cazic­îl aplicate, ad­ucînd o economie de 82.000 de lei anual. Printre ino­vaţiile cu cea mai mare eficacita­te se numără „Mandrina elastică cu strîngere rapidă“ realizată de Klementis Emil de la C.I.L., „Standarea piuliţelor fără filet“ inovaţie ce aparţine muncitorilor Săcălean Iacob şi Zajzon Béla de la „Republica“ precum şi ino­vaţia lui Orban Alexandru de la I.R.U.M. în domeniul turnării lă­­caşelor pentru supape. Dacă în întreprinderi ca C.I.L., I.R.U.M., „Republica“ etc. organi­zaţiile de partid şi conducerile au acordat o deosebită atenţie miş­cării de inovaţii, în altele s-a ne­glijat complet această problemă. Astfel, la I.P.M. „Sport“ din, 13 propuneri de inovaţii, doar una a fost discutată, iar la I.G.R. şi „Progresul“ nu s-a înregistrat nici măcar o inovaţie. Colectivele economice organi­zate pe întreprinderi, iar în cadrul întreprinderilor pe secţii şi atelie­re au mobilizat in permanenţă pe muncitori la lupta pentru calita­tea produselor. De altfel, îmbu­nătăţirea calităţii produselor este şi obiectivul principal al întrecerii socialiste în care sunt antrenaţi peste 93 la sută din muncitori. Plenara a constatat că în ceea ce priveşte calitatea produselor, în­treprinderile din­ Reghin au obţi­nut rezultate frumoase, multe din­tre ele, printre care Ilefor, C.I.L., „Republica“, au primit numeroase scrisori de mulţumire din partea beneficiarilor cu privire la calita­tea produselor livrate. La obţinerea acestor resultate au contribuit în mare măsură cursurile de ridicare a calificării. La aceste cursuri sunt cuprinşi 1.153 de muncitori, iar în între­prinderi ca „Republica“ şi C.I.L., unde au fost bine organizate, şi calitatea produselor s-a îmbună­tăţit simţitor. Nu aceeaşi preocu­­pare pentru ridicarea calificării muncitorilor a vădit organizaţia de partid şi conducerea între­prinderii I.R.U.M. In cele şase luni care au trecut de la conferinţa orăşenească de partid din toamna anului 1961, a crescut considerabil rolul condu­cător al organizaţiilor de partid din întreprinderile oraşului Re­ghin. Organele şi organizaţiile de partid s-au preocupat cu mai mul­tă competenţă de realizarea indi­cilor de plan, de o bună corelaţie între aceştia. Organizaţiile de partid au reuşit să antreneze pe toţi muncitorii la lupta pentru ca­litatea produselor, pentru creşte­rea productivităţii muncii. Mem­brii,­­ids- partid constituie exemple vii în faţa celorlalţi muncitori. Astfel, în întreprinderile oraşului dintre cei 808 fruntaşi în produc­ţie mai mult de jumătate sunt membri şi candidaţi de partid. Comitetele de partid şi birourile organizaţiilor de bază analizează periodic sarcinile de producţie. La I.R.U.M., C.I.L., „Republica“, etc. sarcini importante ca îmbunătăţi­rea calităţii produselor, reducerea preţului de cost, obţinerea de be­neficii, disciplina la locul de mun­că etc., sunt analizate cu profun­zime în şedinţele organizaţiilor de partid. înaintea fiecărei şedin­ţe se organizează comisii alcătuite din membrii comitetului de partid, sau ai biroului organizaţiei de la---------­bază, din ingineri şi m­uncitori fruntaşi care studiază starea de fapt din întreprindere. Astfel, şe­dinţele de analiză au un caracter concret şi creşte eficacitatea ho­­tărîrilor luate. In cadrul birourilor, fiecare membru are sarcini concrete, ocu­­pîndu-se fie de desfăşurarea pro­­duţiei într-o secţie oarecare, fie de o anumită problemă în cadrul întreprinderii. La rîndul lor, membrii comite­tului orăşenesc de partid răspund de diferite organizaţii de bază, participă la discutarea probleme­lor economice în cadrul acestor organizaţii de partid şi dau în­drumările necesare. Comitetul orăşenesc de partid a organizat de asemenea diferite schimburi de experienţă cum au fost cele orga­nizate la C.I.L. şi I.R.U.M., s-a preocupat ca învăţămîntul politic să fie strins legat de sarcinile de producţie ale întreprinderilor res­pective, iar pentru culturalizarea maselor de muncitori, a dat indi­caţii ca cel puţin o dată pe lună, în faţa muncitorilor sa se prelu­creze o conferinţă cu caracter edu­cativ politic, precum şi conferin­ţe ştiinţifice. Totodată, periodic, cu muncitorii se fac informări politice, citirea presei, se organi­zează discuţii pe marginea celor mai importante evenimente inter­ne şi internaţionale. Plenara a luat măsuri de întă­rire a organizaţiilor de partid din întreprinderi, a stabilit sarcini de îmbunătăţire a muncii politice de masă, a muncii de agitaţie şi a celei cultural-educative în r în­dui muncitorilor. Ducerea la îndeplini­rile a acestor măsuri va face ca rolul conducător al organizaţiilor de partid din întreprinderile ora­şului să crească tot mai mult. M. FILIMON NOTE I­nscripţii şi texte ciudate Constatăm cu sa­tisfacţie că în ultimul timp, la Tg.Mureş, se acordă mai mare a­­tenţie corectitudinii inscripţiilor şi textelor firmelor, reclamelor, chemărilor etc. Din păcate însă, mai sunt unele întreprinderi şi instituţii care tratează cu o nepăsare con­damnabilă această problemă, ignorind cu desăvîrşire regulile gramaticale şi orto­grafice. Astfel, oamenii care s-ar putea spune că iau primul contact cu oraşul in autobuzele care staţionează în fa­ţa gării, constată cu regret că conducerea întreprinderilor comu­nale, care considerăm că răspunde pentru inscripţiile din auto­buze, trece cu vederea regulile gramaticale privind întrebuinţarea articolului hotărît. Din această cauză, găsim în autobuze in­scripţii incorecte ca: ,,Convorbirea CU ŞO­FER interzisă" (in loc de „cu şoferul"), sau „Rugăm evitaţi DISCUŢII inutile" (in loc de „discuţii­le"). Cei ce răspund pen­tru textul firmelor u­­nităţilor comerciale se pare că nu vor să ia cunoştinţă de făptui că a trecut vreme destulă de cind in toată ţara s-a renun­­­ţat la cuvintul „au­­ todeservire”, folosit incorect, trecindu-se la forma: „autoservi­re". Ar fi cazul ca şi în centrul oraşului Tg.Mureş, să fie transformată în con­secinţă firma de neon pe care persistă cu a­­tita încăpăţinare in­scripţia „Autodeser­­vire”. Tot în centrul ora­şului, in vitrina ma­gazinului de articole electrice am dat de textul: „Maşini elec­trice de uz CASNI­CE în fiecare gospo­dărie". Autorul (sau autorii) acestui te­xt ar trebui să ştie că adjectivul care înso­ţeşte un substantiv cu înţeles hotărît pri­meşte articol enclitic, , numai dacă se află înaintea substantivu­lui.­­ Dar cea mai mare nepăsare faţă de co- ■ rectitudinea textelor­­ de anunţuri şi de reca- i mă se constată la u­­nităţile din cadrul­­ Trustului regional de­­ alimentaţie publică.­­ Astfel, în vitrina bra- , seriei „Transilvania"­­ (I.A.P.L. Mureşul) din Piaţa Trandafi- i rilor, găsim urmă­ t­­oarea chemare: c „AtenţiuneI­­ SA deschis restau-­­ rantul „PLATOU­­ Corneşti". Se asigură l BAUTU­RE alese, fiel­ t că la grătar, muzică, „ dans In condiţii plă­­t cute". Nu ne­­putem ima­gina de ce au crezut de cuviinţă autorii a­­cestei reclame, de pil­dă, să asigure condi­ţii plăcute pentru dans, ştiind că in ge­neral se dansează in condiţii plăcute dacă ai o parteneră sim­patică (sau un parte­ner care ştie să dan­seze) şi dacă muzica e bună. Un lucru însă e cert. Textul acesta abundă greşeli ca­re pot fi sesizate chiar şi de elevii oricărei şcoli elementare. To­varăşii de la I.A.P.L. „Vinătorul", căreia li aparţine restaurantul „Platoul Corneşti" n-ar trebui să con­funde pronumele re­flexiv care are func­ţia de a exprima pa­sivul (s-a deschis ), cu pronumele posesiv (a sa). Aceeaşi gre­şeală s-a repetat şi în anunţul: „SA deschis braseria-grădină". De asemenea, per­soanele vizate ar tre­bui să ştie că pluralul de la „băutură" nu e „băuture", ci „bău­turi" ş.a.m.d. Cu un mic efort toate aceste greşeli s-ar fi putut evita. In orice caz nu se ad­mite ca redactarea textelor care se afi­şează in locuri vizibi­le să fie încredinţa­tă unora, care n-au habar de normele lim­bii române. STEFAN IZSÁK La secţia biscuiţi a întreprinderii „Lázár Ödön“ din Tg. Mureş lucrează şi muncitoarele Eugenia Dan, Lucreţia Săplăcan şi Tar Ileana. Ele s-au evidenţiat în muncă pentru felul îngrijit şi rapidi­tatea cu care ambalează biscuiţii. Utemiştii la muncă patriotică După unificarea gospodăriilor agricole colective din Pănet, Hăr­­ţău şi Cuieşd, raionul Tg. Alureş, au fuzionat şi organizaţiile de ba­ză U.T.M. din aceste sate. Tinerii au primit cu bucurie această veste şi au întocmit imediat un plan de muncă pe trei luni în care au pre­văzut ajutorul pe care urmează să-l dea prin muncă patriotică gospodăriei unificate, pentru a contribui astfel la terminarea cît mai grabnică a lucrărilor agricole curente. Pe baza planului, utemiştii din Cuieşd au privit prin muncă pa­triotică 3 ha teren, au plantat puieţi pe 2 hectare, organizînd şi două acţiuni pentru stîrpirea dăună­torilor de pe culturile de cartofi. Tot prin muncă patriotică tinerii din Hărţău au prăşit 2 ha culti­vate cu porumb. Zilele trecute, membrii organizaţiei de bază U.T.M. au plantat 33.600 fire de plante medicinale, evidenţiindu-se îndeosebi utemiştii Martin Fodor, Rozalia Jánosi, Ana Ferenczi, Poli Nagy, loan Margit, Maria Szöcs, Ioan Bende, Rozalia Nagy, Francisc Ferenczi şi loan Oltean din Cuieşd, Ana Poczó, Maria Bartha din Hărţău, Adalbert Na­gy, Iosif Sikol, Alexandru Ador­­jani, Margareta Borbély, Andrei Hodoş, Paraschiva Hodoş, Paras­­chiva Pete şi Alexandru Bartha din Pănet. Conform planului, tinerii noştri au participat şi la acţiunea de colectare a fierului vechi, colec­­tînd şi predînd peste 1.800 kg fier vechi. Peste 38 de utemişti s-au abonat la „Scînteia tinere­tului“, la „Tînărul leninist“ şi la alte ziare şi reviste. In baza planului, s-a organizat şi un curs de limba romînă. In curînd se vor deplasa la Tg. Mu­reş pentru a participa în colectiv la reprezentaţia Teatrului de stat şi vor vizita — sub formă de­­ schimb de experienţă — gospodă­ria agricolă colectivă din Iernut, raionul Luduş. IOSIF SIKU secretarul organizaţiei de bază U.T.M. din G.A.C. Pănet I—ii—I____ — Fruntaşii întrecerii Recent, în cadrul unei adunări, colectiviştii din Vidrasău au analizat mersul lucrărilor de întreţinere a culturilor. Cu acest prilej au analizat şi modul cum se desfăşoară întrecerea socialistă între brigăzile de cîmp, înmînîndu-se totodată şi drapelul de fruntaş celor care au cucerit locul întîi în întrecere. Astfel, în aplauzele mulţimii, drapelul de fruntaş pe gospodărie a fost înmînat brigăzii din satul Săuşa condusă de Gheorghe Boantă. Această brigadă a terminat prima praşilă la porumb şi a executat aproape în întregime praşila a II-a la sfecla de zahăr şi la alte culturi. TEODOR CHIŞU .. corespondent voluntar Elevii noştri La Fabrica „Ludovic Minschi“­­ din Tg. Mureş s-a dus o muncă susţinută de îndrumare a munci­torilor pentru înscrierea la şcoala medie serală sau la alte şcoli su­perioare. Astfel, s-a reuşit ca 63 din mun­citorii noştri să urmeze diferite şcoli medii serale,­­ urmează Şcoala teh­nică de înaltă calificare pentru bunuri metalurgice de larg con­sum de la Bucureşti, 8 sînt elevii­­ Şcolii de maiştri de la Timişoara şi în sfîrşit, 3 sînt studenţi la di­ferite institute de învăţămînt su­perior. Pe lingă aceştia, mai sînt şi alţii care mai urmează alte şcoli. In total, peste 100 din sala­riaţii fabricii noastre îşi comple­tează studiile. Celor care urmează diferite ficonii concomitent cu a­ cii­­idico iar­­ producţie li s-au acordat diver­se înlesniri: munca numai in schimbul de dimineaţă, concedii suplimentare plătite de 30 de zi­le, etc. Fabrica noastră se mîndreşte azi, la sfîrşit de an şcolar cu strungarul student Agyagási, care are media generală peste 9. De asemenea cu Adam Dumitru, ele­vi Şcolii de maiştri de la Timi­şoara, care are media generală peste 8. La fel de buni elevi sînt şi turnătorul Matias Ludovic, elev , clasa a VIII-a, care are cea mai mică notă 8, precum şi lă­­cătuşul Nagy Iosif din clasa a V-a. Ca ei mai sunt încă mulţi alţii. ARTHUR WITTNER corespondent voluntar Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă Pentru a asigura condiţii cît mai bune de lucru muncitorilor de la sectorul de industrializare a lem­nului din Topliţa, în hala gatere, în ateliere şi în hala cazane­­lor s-a instalat de curînd ilumina­tul fluorescent, urmînd ca în scurt timp acesta să fie introdus şi în secţia de binare. Prin instalarea luminii fluores­cente s-a rezolvat un­a din măsu­rile prevăzute în planul tehnico­­organizatoric al întreprinderii. IOAN MAZERO Brigada artistică în deplasare Zilele trecute, brigada artis­tică din parchetul Tulcea s-a de­plasat la căminul cultural din Is­­ticea, prezentînd piesa „A doua tinereţe“ de Dragoş Vicol şi tex­tul de brigadă „Ţapina“. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes, fiecare punct din program fiind viu aplaudat. Artis­ta amatoare Floarea Gliga, care a interpretat singurul rol femi­nin din piesă a fost aplaudată în­delung, iar regizorul Vasile Matei s-a afirmat și de data aceasta ca un îndrumător priceput al acestei tinere brigăzi de muncitori. ILEANA DAN corespondent voluntar STEAUA ROŞIE Vesti din Ulies » j • Sub conducerea organizaţiei de bază P.M.R. şi a consiliului de conducere al G.A.C. „30 Decem­brie", colectiviştii au trecut la con­strucţia clădirilor prevăzute in pla­nul anului 1962. Printre aceste construcţii se numără un atelier cu secţii de timplărie, rotărie, fieră­rie, 2 pătule pentru porumb, din care unul a şi fost terminat, o can­tină şi un dormitor pentru tracto­rişti. In prezent se lucrează de zor la pregătirea cărămizilor necesare noului sediu al gospodăriei agri­cole colective. Din cele 70.000 că­rămizi necesare, 30.000 au fost ter­minate şi urmează a fi arse. Restul cărămizilor va fi confecţionat pes­te citeva zile. • Cu prilejul examenelor, elevii clasei a Vll-a au prezentat in faţa unui numeros public un frumos program cultural, compus din di­ferite dansuri, cîntece, poezii, o pie­să de teatru şi textul de brigadă „Frumoasă eşti ţara mea". AVRAM BERTA corespondent voluntar Gospodarii agricole colective, ingineri agronomi, colectivişti! Urmaţi exemplul gospodăriilor colective „Drum nou“ din Cucerdea, raionul Tîrnăveni, „înfrăţirea“ din Sînpaul, raionul Luduş,­­„Drumul socialismului“ din Gîrbova, raionul Sebeş, Mirislău, raionul Aiud şi „Partizanul roşu“ din Apaldul de Jos, raionul Sebeş, care în anul trecut printr-o mai bună şi atentă în­grijire a plantaţiilor de tutun au obţinut recolte spo­rite, deci şi venituri sporite. „ Transplantaţi imediat răsadurile de tutun, pe întreaga suprafaţă contractată, acum fiind timpul optim de transplantare, pentru a obţine recolte boga­te şi de bună calitate. Prăşiţi tutunul de cel puţin trei ori, iar cu ocazia praşilei a 3-a executaţi şi politul. O dată cu politul, îndepărtaţi de pe plante toate foile bolnave şi îngropaţi-le adine în pămînt, pentru ca să nu se infecteze întreaga plantaţie. — Cîrnifi şi copilifi plantaţiile la timp de pe întreaga suprafaţă cultivată. Supravegheaţi culturile atent şi în caz de apariţie a Peronosporei sau a Thripsului aplicaţi imediat tratamentele indicate de inginerul agronom şi de tehnicieni. Pregatifi din vreme condiţiile de recoltare, precum şi gunoiul de grajd mustul de bălegar, îngrăşămîntul verde, cenuşa şi îngraşamintele chimice indicate de tehnicienii şi de inginerul agronom, pentru fiecare sol în parte. — Nu uitafi ! Cultura tutunului vă aduce venituri importante ! DUMINICA 10 IUNIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 7,30 — Concert de dimi­­naţă ; 8,00 — Şcoala şi viaţa ; 8,20 — Valsuri; 8,50 — Ghid mu­zical; 10,30 — Cîntă corul Uniu­nii cooperativelor meşteşugăreşti; 11,00 — Muzică populară din ţări socialiste; 11,30 — Vorbeşte Mos­cova; 12,00 — Muzică uşoară; 13,10 — De toate pentru toţi; 14,05 — Cîntece şi jocuri populare ro­mîneşti; 14,30 — Arii şi duete din operetele lui Lehár; 15,10 — Mu­zică uşoară; 15,30 — La şezătoa­re; 16,15 — Muzică uşoară; 16,45 — Jocuri populare romîneşti; 17,15 — Muzică din operete; 18,00 — Muzică de estradă; 19,15 — Jocuri populare romîneşti; 19,35 — Muzică uşoară romînească; 20,00 — Teatru la microfon. Pre­miera „Tablouri dintr-o expoziţie americană“ de Virgil Stoenescu; 22,30 — Muzică de dans. Programul II: 8,00 — Piese pentru fanfară; 9,00 — Muzică de estradă;­­10,38 —­ Melodii distrac-, tive; 11,00 — Concertul orches­trei de studio a Radioteleviziunii; 13,15 — Cintece şi jocuri popu­lare din diferite regiuni ale pa­triei; 14,30 —■ Satira şi umorul; 15,15 — Muzică din operete; 17,25 — Muzică uşoară romînească; 18,05 — Program muzical pentru oamenii muncii aflaţi la odihnă; 19,30 — Romanţe; 20,05 — Mu­zică de dans; 21,00 — Almanah muzical: Melodii de pretutindeni. TG. MUREŞ. 9,30—10 în limba maghiară: Emisiunea pentru copii, 10—10,30 în limba maghiară: Emisiunea pentru pionieri şi şco­lari. 3 DUMINICA 10 IUNIE TG. MURES Duelul n-a avut loc: N. Bălces­­cu, Milionul rulează la cinemato­graful Progresul. Ultima repriză rulează la cinematograful Steagul roşu. Poveste despre o fată: Tine­retului. Intîlnire pe cablu: Muncito­resc. Omul nu se predă rulează la cinematograful Doja Gh. Cei 44: Casa de cultură a sindicatelor. GHIORGHIENI Alexandr Nevski, 7 Noiembrie LUDUŞ Străzile au amintiri: 30 Decem­brie MIERCUREA CIUC Puştiul rulează la cinematogra­ful Doja Gh. ODORHEI Bătălie în marş, seriile I—II : Muncitoresc REGHIN Pretutindeni trăiesc oameni: Victoria. TIRNAVENI Cazacii: 23 August TOPLIŢA Din nou dimineaţa • Muncitoresc LUNI 11 IUNIE TG. MUREŞ Cîntecul întrerupt: N. Bălcescu. Expresul de seară: Progresul. Lunga noapte a lui 43. Steagul roşu. Dragostea te aşteaptă. Ti­neretul. Cinci cartuşe: Muncito­resc. Dragostea şi pilotul secund: Doja Gh. Cei 44; Casa de cultu­ră a sindicatelor. GHEORGHIENI Nu e loc pentru animale sălba­­tice: 7 Noiembrie LUDUŞ Secţiunea a V-a rulează la ci­nematograful 30 Decembrie MIERCUREA CIUC Sonate: Doja Gh. ODORHEI Marele război rulează la cine­­matograful Muncitoresc REGHIN Fii fericită, Anii, Victoria TIRNAVENI Drum bun, autobuzule­­: 23 August TOPLIȚA El Hakim rulează la cinemato­­graful Muncitoresc Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­î­dra“ din Bucureşti prezintă dumi­nică 10 iunie, la orele 17,30 şi 20,30, comedia „Cred în tine“ de Vădim Korostîl­ov. •­ Teatrul maghiar de stat din Timişoara prezintă luni 11 iunie, la orele 17, comedia muzicală „Călătorie de nuntă“ de Dihovi­­cinîi, iar la orele 20,30 piesa „Aticii burghezi“ de M. Gorki. Pentru următoarele două zile: Vreme în curs de ameliorare, ce­rul va fi schimbător, mai mult senin noaptea. Izolat vor cădea ploi slabe. Temperatura in uşoară creștere, noaptea va fi cuprinsă între 4—11 grade, iar ziua între 15—22 grade. Vînt potrivit din vest și nord-vest, Ansamblul de stat de cîntece şi jocuri din Ilrgu-Mureş va tine in ZIUA de 16—17 IUNIE 1962 E un examen-concurs­­ pentru posturile de dansatoare şi dansatori. Vîrsta pentru fete 16—25 ani iar pentru bărbaţi 18—25 ani. Condiţiile examenului concurs: prezentarea unui dans popular, ritmică, ureche muzicală, mimică, elasticitate şi promptitudine. Cererile se primesc pina la DATA de 15 IUNIE 1962. Examenul Va avea loc la sediul Ansamblului de stat de cîntece şi jocuri, Tîrgu Mureş, str. Primăriei nr. 1. DIRECŢIUNEA ANUNŢ întreprinderea de produse industriale din cadrul T.R.C.L Tg. Mureş str. Dosza György nr. 36 telefon: 27.10, furnizează la comandă — Stîlpi electrici din beton armat, pentru linii de 6—15 kW. — Elemente de gard din beton armat şi alte elemente de construcţie din betonu

Next