Steaua Roşie, iulie 1962 (Anul 11, nr. 155-180)

1962-07-22 / nr. 173

Recoltează v ară şi insămintează Colectiviştii din Valea Lar­gă, raionul Luduş, sub îndru­marea organizaţiei de bază, muncesc cu tot mai mare în­sufleţire pentru executarea lu­crărilor agricole de vară la timp şi în bune condiţii. Or­ganizez bine munca, în ziua de 17 iulie ei au terminat re­coltatul orzului de pe cele 15 hectare. De îndată după elibe­rarea terenului, tractoarele au început arăturile, iar pe 5 hec­tare s-a insămînţat porumb fu­rajer în cultură dublă. In aceste zile, pe cele 832 de hectare grîul a dat în pîr­­gă. Colectiviştii sînt bine pre­gătiţi pentru ca recoltatul griu­lui, cit şi arăturile să fie efec­tuate într-un timp cit mai scurt. PAVEL CENAN corespondent voluntar Veştile ce le primim zilnic la redacţie, din toate colţurile regiu­nii, demonstrează hotărîrea colec­tiviştilor, a lucrătorilor din gospo­dăriile agricole de stat şi S.M.T.­­uri de a executa lucrările agricole de vară la timp şi de bună calita­te, în vederea obţinerii unor pro­ducţii cît mai bogate. Corespon­dentul nostru voluntar ALEXAN­DRU BARATOŞI ne informează că la gospodăria colectivă din Dum­­brăvioara, raionul Tg. Mureş, pe cele 20 de hectare de pe care s-a recoltat orzul, trei tractoare de la S.M.T. Tg. Mureş lucrează de zor la executarea arăturilor adinei de vară. La gospodăria colectivă din Ernei, de asemenea, imediat după recoltarea celor 35 hectare cu orz, terenul eliberat a fost arat şi însămînţat cu porumb pentru siloz. — Noi, colectiviştii din Comneşti, raionul Tîrnăveni — ne scrie DE­­MIAN BENTIA — muncim din zori de zi şi pînă seara tîrziu pen­­tru buna întreţinere a culturilor. In prezent executăm praşila a pa­tra la porumbul destinat obţinerii unei producţii de 5.000 kg boabe , la hectar. — La gospodăria colectivă din Sălcud, raionul Luduş — ne infor­mează tovarăşul VICTOR HARAS­­TAŞAN — sub îndrumarea orgai­i- , zaţiei de bază, consiliul de Condu­cere al gospodăriei colective a mo­bilizat toţi colectiviştii la lucrările de întreţinere a culturilor.. Astfel, concomitent, cu prăşitul, aici s-a cosit, uscat, transportat şi înm­a-­ gazinat la timp şi în bune condi­ţii fînul de trifoi de pe cele­­ 150 ha, precum şi de pe fîneţele natu­rale de pe o mare suprafaţă. Pînă­­în prezent s­-au, înmagazinat peste 35 de vagoane de fîn de bună ca­litate. DEAC ARON din Bălcaciu, GYARMATI GH. şi'MILIK ŞTE­FAN din Gheţari­,' MILNA GHEOR­­GHE din' Luduş şi mulţi alţi co­respondenţi ne informează despre stradania colectiviştilor de a strîn­­ge recolta de păioase la timp şi iară pierderi. Timpul c­oloios din luna iulie a făcut ca­ lucrările agricole să­­se aglomereze. Acolo unde consiliile de conducere ale , gospodăriilor a­­gricole colective au organizat te­meinic munca, cu tot timpul nefa­vorabil, s-au obţinut rezultate, bu­ne atît la întreţinerea culturilor cît şi la recoltatul furajelor, la­ recoltatul cerealelor păioase cît,și la alte lucrări agricole. In schimb,, unde consiliile de conducere ale gospodăriilor colective au privit­­ fără simţ de răspundere această importantă campanie, lucrările a­­gricole sînt mult întîrziate. Deu­năzi vizitasem comuna Cozma, din raionul Reghin. La sediul gospodă­riei, în faţa cooperativei şi pe la porţi zeci de oameni îşi pierdeau timpul fără nici un rost. In acel timp însă, porumbul, sfecla­ de za­hăr şi alte culturi sunt năpădite de buruieni. Suprafeţe întinse cultiva­te cu porumb şi sfeclă de zahăr au fost prăşite numai o singură da­tă, iar unele niciodată. Ce a făcut, oare consiliul de conducere al gos­podăriei colective (preşedinte Va­­rodi Ioan) pentru buna întreţinere a culturilor ? A afişat tabelul cu brigăzile fruntaşe pe gazeta de stradă şi mai mult nimic. Situaţie asemănătoare întîlnim şi la Tonei şi în numeroase alte gospodării co­lective. In raionul Reghin, la data­ de 19 iulie, mai erau peste 2.000 de hectare cu porumb, cărora li s-au aplicat numai o singură praşilă. Praşila a treia s-a efectuat abia pe 3.799 hectare (din cele aproape 15.000 ha cultivate cu porumb), iar praşila a patra încă nu a început. Prăşitul porumbului este întîr­­ziat şi se desfăşoară anevoios şi în raionul Tîrnăveni. Praşila a pa­tra s-a executat şi aici , pe supra­feţe cît se poate de mici, putem spune chiar neînsemnate. Pe o su­prafaţă de peste 1.000 de hectare s-a executat doar o singură pra­şilă. O singură praşilă s-a efec­tuat pe suprafeţe destul de mari şi la Isla, raionul Tg. Mureş şi la alte gospodării colective. Pe regiu­ne, la data de 19 iulie mai erau peste 4.000 de hectare pe­ care s-a executat numai o singură praşilă. Rămînerea în urmă la­­prăşitul porumbului, sfeclei de zahăr şi al­tor, culturi trebuie grabnic lichi­date. In fiecare gospodărie colecti­vă să se­ mobilizeze , toate forţele pentru ca pe toate suprafeţele cul­tivate cu plante prăşitoare să se execute cît mai multe praşile (la porumb şi sfeclă de zahăr cel pu­ţin patru) în vederea asigurării obţinerii, de recolte cît mai bogate la aceste culturi. Eforturi­ sporite trebuie depuse şi pentru recoltatul finului de pe­­fîneţele naturale, lucrare care este de asemenea mult rămasă în urmă. In­ raionul Gheorghieni, de pildă, pînă la 20 iulie s-a recoltat fînul numai de pe 25 la sută din fîne­ţele naturale. Cam în acelaşi pro­centaj s-a recoltat fînul şi în ra­ionul Ciuc. Mari suprafeţe sînt de recoltat şi în celelalte raioane. In raionul Topliţa, de pildă, din cele 12.799 ha fineţe naturale s-au re­coltat abia 1.136 de hectare. In ra­­i­­onul Reghin, de asemenea, din ce­le aproape 16.000 de ha fîneţe na­turale s-au recoltat numai 6.048 ha, iar în raionul Odorhei s-au re­coltat numai 13.245 ha din peste 38.000 ha. Cele mai mari suprafeţe de fîne­ţe naturale trebuie recoltate în ra­ioanele de munte: Ciuc, Gheor­ghieni, Topliţa, precum şi în raio­nul Odorhei. Aici, recoltatul cerea­lelor păioase începe mai tîrziu de­cit în restul raioanelor. Tocmai de aceea,­ această perioadă trebuee folosită din plin pentru cositul, us­catul, transportul şi înmagazinatul finului. In fiecare gospodărie co­lectivă, în fiecare comună, să fie mobilizate toate forţele pentru ca , îrn cel mai scurt timp să se termine recoltatul finului de pe toate su­prafeţele.­ P. POPŞOR Lucrările agricole de vară la timp şi de bună calitate! -----------PQ ZX_i—---------­ Culturile duble în mirişte — mijloc important pentru asigurarea unei bogate baze furajere Gospodăria agricolă de stat din Iernut raionul Luduş, a acumu­lat o experienţă­ bogată în cultura plantelor furajere în mirişte. Anul trecut, de pildă, cu tot timpul se­cetos, a obţinut la porumbul cul­­tivat în cultură dublă pentru masă verde cîte 12.000 kg, şi cîte 25.000 kg la hectar la cel destinat pen­tru siloz. Anul acesta din nou gospodăria de stat de aici cultivă porumb fu­rajer pe suprafeţe întinse. Intre 28 mai—5 iunie, pe terenurile eliberate de orzul pentru masa verde pe o suprafaţă de 87 ha s-a însămînţat porumb. Insămînţatul s-a făcut cu maşina la o distanţa de 80 cm între rînduri, dîndu-se cîte 40 de kg de porumb la hec­tar. Porumbul a fost semănat în amestec cu soia (10 15 kg la ha). După 10 zile de la însămîn­­ţare s-a lucrat cu sapa rotativă, apoi s-au aplicat două praşile printre rînduri cu cultivatorul. Po­rumbul se dezvolta văzînd cu ochii, promiţînd o producţie de cel puţin 25.000 de kg masă ver­de la hectar. . Acum, în cadrul gospodăriei este în toi recoltatul cerealelor păioase. Concomitent cu recolta­tul se execută şi arăturile şi în­­sămînţările în mirişte. Din cele 162 hectare planificate, pînă în prezent s-au executat însămînţări pe 40 de ha. Pe această suprafaţă, o dată cu arătura s-au încorpo­rat în sol pe fiecare hectar cîte 15.000 kg gunoi de grajd şi 3.000 kg urină, diluată în trei­ părţi de apă. Insămînţatul s-a executat cu maşina 2 SPC 2 la distanţa de 80 cm între rînduri, folosindu-se la hectar cîte 40 kg de porumb, şi 10—15 kg de soia. Pe suprafaţa însămînţată în mirişte, conduce­rea gospodăriei a prevăzut obţine­rea unei producţii de cel puţin 15.000—20.000 de kg la hectar. ACEASTĂ METODĂ POATE FI APLICATĂ ŞI LA PETELEA­ ­Recoltatul cerealelor păioase este în, toi şi la gospodăria agri­colă colectivă din Petelea, raio­nul Reghin. Pînă în ziua de 20 iulie colectiviştii de aici au recol­tat orzul de toamnă de pe 50 de hectare. In scopul completării ba­zei furajere, colectiviştii au hota­­rît să însămînţeze în mirişte po­rumb furajer pe 50 de hectare. Este o­ ho­tărîre lăudabilă. Nu este în schimb lăudabilă metoda ce au hotărît s-o aplice. Ei vor ca şi anul acesta, ca şi în anii trecuţi, să cultive în mirişte ciolomadă, folosind pentru însămînţarea unui hectar cîte 110 kg de porumb. Or, d­upă cum a arătat practica, prin cultivarea de ciolomadă, colecti­viştii îşi fură singuri căciula, adică, fac o mare risipă de sămîn­­ţă şi totodată obţin producţii mici, deoarece porumbul fiind des, nu se­­poate dezvolta. Dar să facem un mic calcul. Insămînţînd aşa cum şi-au pro­pus, colectiviştii din Petelea au nevoie de 5.500 kg de porumb pentru însămînţarea Celor 50 de ha. Porumbul fiind des, în cel mai bun caz poate da o produc­ţie de 7.000—8.000 kg masă ver­de la hectar, ceea ce înseamnă că de pe cele 50 de ha se pot obţine 350.000—400.000 kg masă verde. In schimb, dacă porumbul s-ar însămînţa in rînduri rare, aşa cum s-a procedat la G.A.S. Iernat, de pildă, ar fi necesare doar 40 kg de porumb la h­ectar, adică pentru însămînţarea celor 50 de ha s-ar folosi în total doar 2.000 kg de porumb. însămînţat în fe­lul acesta, porumbul ar putea fi prăşit de două ori printre rînduri cu cultivatorul, iar producţia la hectar ar ajunge la cel puţin 15.000 kg masă verde. Aceasta înseamnă că pe lîngă faptul că la însămînţare se realizează o economie de 3.500 kg de porumb, colectiviştii pot realiza de pe fie­care hectar o producţie care de­păşeşte cu 7.000—8.000 de kg ma­să verde la hectar pe cea care se poate realiza în cazul cînd se cultivă ciolomadă. Colectiviştii din Petelea îşi pot încă­­ schimba hotărîrea, deoarece insămînţatul încă n-a început. Organizaţia de bază, inginerul gospodăriei au datoria de a de­monstra colectiviştilor că prin în­sămînţarea porumbului în rînduri rare, le rămîn 3.500 kg de porumb şi totodată obţin pe cele 50 de ha, cu 350.000—400.000 kg mai multe furaje decit ar obține dacă ar cul­tiva ciolomadă. Lucrări în vie In această perioadă, colectiviştii din, Valea­ Largă acordă o mare a­­tenţie şi lucrărilor în vie. întrea­ga suprafaţă cultivată cu viţă de vie a fost prăşită la timp şi s-a efectuat plivitul lăstarilor. Pînă în prezent s-au executat trei stro­piri, iar acum se fac pregătiri în, vederea efectuării celui de al pa­trulea stropit. In aceste munci s-au evidenţiat colectiviştii Vlasa Mihai, Cosma Paraschiva, Panfilie Ion şi alţii. VLASA ILIE corespondent voluntar PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA ______________ Anul XI, Nr. 173 (1.358) | Duminică, 22 In numărul de azi­­ — Pagină magazin (pag. a 2-a). — In gospodăriile colective grajduri trainice şi cit mai ieftine (pag. a 3-a). şi— Şedinţa de închidere a Con­ferinţei pentru Laos. A fost făcut un pas important spre întărirea păcii în As­ia de sud-est (pag. a 4-a). La gospodăria agricolă colectivă din Ernei, raionul Tg. Mureş, insilozărite sint in toi. Colectiviştii în­­silozează rogoz un amestec cu vreji de mazăre şi diferite buruieni. Pe această cede ei vor asigura pentru animale peste 200 tone de nutreţ. In total, anul acesta colectiviştii de aici vor insiloza peste 2.000 de tone de furaje_______________________________________ Constituirea Comitetului pentru cultură şi artă al oraşului T­îrgu-Mureş Ieri dimineaţa, în sala de festivităţi a Casei prieteniei romîno-sovietice a avut loc constituirea Comitetului pentru cultură şi artă al oraşului Tg. Mureş. La şedinţa de constituire au participat tova­răşii: VEREŞ NICOLAIE, prim-secretar al Comite­tului orăşenesc al P.M.R. Tg. Mureş, Kozma Ioan, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Tg. Mureş, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi artă, intelectuali, con­ducători şi activişti ai unor instituţii de cultură şi artă din oraşul Tg. Mureş, reprezentanţi ai orga­nizaţiilor de masă şi obşteşti. După ce tovarăşul Kozma Ioan a trecut în re­vistă munca­ cultural-artistică şi ştiinţifică ce se desfăşoară în oraşul Tg. Mureş şi satele aparţină­toare, a dat citire deciziilor Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Tg. Mureş privind constituirea Comitetului orăşenesc pentru cultură şi artă şi a biroului său executiv. Ca preşedinte al Comitetului pentru cultură şi artă a oraşului Tg. Mureş a fost numit tovarăşul BIRTALAN IOSIF, dirijor la Ansamblul de stat de cîntece şi jocuri, iar ca secretar, tovarăşul PASCU GHEORGHE, profesor. Pentru examinarea problemelor culturale şi pentru elaborarea măsurilor corespunzătoare In acest sens, Comitetul de cultură şi artă orăşenesc şi-a constituit două comisii, formate din membrii comitetului şi din alţi oameni de specialitate. — Comisia pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice — preşedinte VASIEŞ SIMION, profesor, şi comisia pentru cultură de masă — pre­şedinte ZOLTÁN ALADAR, compozitor. Cu prilejul şedinţei de constituire a Comitetu­lui pentru cultură şi artă orăşenesc s-au făcut cu­noscut membrilor comitetului şi comisiilor cele mai actuale sarcini care le revin în etapa actuală şi s-a supus aprobării planul de muncă al comitetului pe semestrul al H-lea al anului curent. In încheierea discuţiilor, tovarăşul VEREŞ NI­COLAIE, prim-secretar al Comitetului orăşenesc al P.M.R. Tg. Mureş a dat indicaţii preţioase privind principalele domenii înspre care va trebui să-şi îndrepte activitatea Comitetul pentru cultură şi artă şi comisiile acestuia. Congresul al IlI-lea al P.M.R.­­ a trasat ca sarcină principală sec­torului forestier continuarea proce­sului de regenerare a arboretelor şi valorificarea tot­­mai superioară a pădurilor, una din bogăţiile va­loroase ale patriei noastre., Muncitorii forestieri, inginerii şi tehneienii din regiunea noastră, sub îndrumarea organelor şi orga­nizaţiilor de partid, folosind si­tuaţia geografică extrem de favo­rabilă economiei forestiere a re­giunii, luptă cu forţe sporite pen­tru regenerarea pădurilor, pentru folosirea completă şi superioară a materialului lemnos, contribuind astfel la asigurarea nevoilor cres­­cînde de material lemnos în toate ramurile industriale ale economiei noastre naţionale. Prin ajutorul multilateral al sta­tului nostru, ,şi în regiunea noas­tră se creează zi de­­zi condiţiuni tot mai bune pentru ca muncitorii, plini de iniţiativă creatoare, să poată realiza aceste , sarcini mă­­reţe. In anii regimului, nostru de democraţie populară s-a schimbat complet, aspectul văii Mureşului. Pentru prelucrarea industrială a lemnului s-a construit la Gălluţaş un combinat modern, cu producti­vitate ridicată,­­s-­au mărit, între­prinderile forestiere şi fabricile­ de cherestres­eidătente, fiind înzestra­te cu utilaje moderne, s-au schim­bat condiţiile de muncă şi de trai ale muncitorilor forestieri, aspecte care în totalitatea lor oglindesc realizările măreţe ale societăţii noastre socialiste. Locurile rămase goale din vre­mea economiei forestiere burghezo­­moşiereşti, astăzi sunt ocupate de păduri tinere de răşinoase, de fag şi de diferite specii de foioase. Din anul 1948 s-au împădurit suprafeţe de peste 90.450 ha, fără ca prin aceasta să se micşoreze suprafaţa păşunilor împădurite sau a fîne­­ţelor. Din suprafaţa împădurită arătată mai sus, pe baza Directi­velor Congresului al IlI-lea al par­tidului nostru, în ultimii 2 ani şi 5 luni s-a împădurit suprafaţa de 15.109 ha, din care 14.134 ha cu diferite specii de răşinoase şi 975 ha cu foioase. întreprinderile forestiere din re­giunea noastră, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de par­tid, pun un accent mare pe îm­bunătăţirea continuă a calităţii lu­crărilor de împădurire şi pe mic­şorarea cheltuielilor. Pe regiune cheltuielile de împădurire planifi­cate pe anul trecut au fost micşo­rate cu 1,8 la sută. Analizînd indicele de primi importanţă al economiei noaste forestiere (numai datele îr­treprin­derilor forestiere fără sectorul de produse finite (din lemn), utilizare­ completă şi superioară a materia­lului lemnos, ţinînd seama de sar­cina de a ridica pînă în anul 1960 cu 80 la sută valoarea unui m­­ de material lemnos­, faţă de valoa­na sa din anul 1959, constată­ următoarele: I. Centralizat pe Direcţia econo­miei forestiere a regiunii, la esen­ţele răşinoase, fag şi stejar, s­au La realizările de mai sus a con­tribuit mult organizarea raţională a muncii, ridicarea gradului de me­canizare la lucrările de exploatare a pădurii şi la transporturile ma­terialului lemnos, precum şi extin­derea reţelelor de drumuri. METODE ÎNAINTATE DE MUNCA IN EXPLOATĂRI Printr-o bună organizare a pro­­cesului de productie, prin infiinta­realizat următoarele procente de lemn de lucru, faţă de totalul masei lemnoase: : rea­­de brigăzi complexe mari şi­­ mici, în prezent lucrările de ex* I ploatare şi de scos se execută ,în I procent de 71­,12 la sută cu bri- S găzi complexe cu plata muncii ,la acord global, faţă de 43,80 la sută realizat în anul 1959. Fazele de doborît şi secţionat se execută me* MATHE IOSIF activist al Comisiei economice a Comitetului regional P.M.R. /'r.intim­ari» în natr. a 3-a ^ Indicele Indicele de lemn de lemn Creşterea in­­ Esenţe Anul lucru de lucru Faţă de Faţa de planif, realizat pian anul 1959 TELEGRAMA Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADSKI, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOSEF CYRANKISWICZ, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone V A R Ş O V Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romíne şi în­tregul popor romín vă transmit dv. şi prin dv. poporului polonez frate un fierbinte salut şi cele mai cordiale felicitări, cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone. Participind din toată inima la această sărbătoare, poporul romín îşi exprimă bucuria sa pentru victoriile obţinute de harnicul popor polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în munca sa liberă şi creatoare, pe drumul construirii socialismului.­­ Intre Republica Populară Romină şi Republica Populară Polonă s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie traini­că şi de colaborare multilaterală, ale căror rezultate rodnice contri­buie la dezvoltarea celor două ţări, la întărirea unităţii lagărului ţărilor socialiste. Exprimind năzuinţele de pace ale popoarelor român şi polonez, ţările noastre împreună cu Uniunea Sovietică şi celelalte state socia­liste militează neabătut pentru dezarmarea generală şi totală, pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial, pentru triumful politicii leniniste de coexistenţă paşnică şi victoria cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă urăm, dragi tovarăşi dv. şi întregului popor polonez noi şi­­mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Poloniei socialiste prietene. GH°ORGH?u-DEJ I0N GHEORGHE MAURER Prim-secretar al Comitetului Preşedintele Consiliului de Central al Partidului Muncitoresc Miniştri al Republicii Populare Romin, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Rommne. Romine.­a La exploatare și transport — lemn lucru total^_____„„_­­____________________________________% %______________________ _ . 1959 95,5 97,18 101,75 — Rasinoase I.I.—31.V.1962 96,5 98,18 101,74 101,02 ~ 1959 47,9 55,42 115,69 FaS I.I.—31.V.1962 76,4 81,49 106,66 147,07 , din care lemn 1959 24 7 23,91 _ _ grupa I sort. I.I.—31.V.1962 34,1 46,52 136,42 194,56 superioare___________________________________________ c. . 1959 39,4 62,14 157,75 ~ 5teraT­­.L.31.V.1962 60,80 83,34 137,07 134,11 Un eveniment pe care nu-l voi uita niciodată De vorbă cu Artistul poporului, Kovács György, întors de la Congresul mondial pentru dezarmare generală şi pace de la Moscova După cum se ştie, la 14 iulie a.c. şi-a încheiat lucrările la Moscova Congresul mondial pentru dezar­mare generală şi pace, denumit pe drept cuvint forumul cel mai re­prezentativ al mişcării pentru Pd-'e din istoria omenirii, care a întru­nit 2.469 delegaţi, oaspeţi şi obser­­vatori, din 121 de ţări ale lumii. Congresul a adresat popoarelor lu­mii un înflăcărat mesaj, in care, printre altele, se arată că: „Noi, cei care dorim pacea, sîntem mulți la număr. Dacă vom acţiona cu toţii şi dacă toţi cei care acţionea­ză vor fi strîns uniţi, vom putea să deschidem calea spre înfăptuirea ţelului nostru comun: menţinerea păcii.“ Din delegaţia mişcării pentru pace din R. P. Romină care a par­ticipat la lucrările Congresului a făcut parte şi artistul poporului KOVÁCS GYÖRGY, din oraşul Tg. Mureş, pe care l-am rugat să ne împărtăşească cite ceva din impre­siile sale prilejuite de acest mare eveniment al vieţii internaţionale. — încă nu mi-am adunat gîn­­­durile în legătură cu Congresul de la Moscova şi cu călătoria care a durat în total 8 zile, dar pot să vă spun că a fost ceva nespus de impozant, grandios, un eveniment pe care nu-l voi uita niciodată. Nu­mărul mare de delegaţi şi de tari pe care le reprezentau aceştia, mul­titudinea de oameni de diferite rase, naţionalităţi, cu convingeri politice şi religioase felurite, ade­rarea tuturor, într-un singur glas, la cauza apărării păcii, a dezarmă­rii generale şi totale, au avut asu­pra mea un efect deosebit de pu­ternic; toate acestea m-au mişcat profund. Este cît se poate de semnificativ faptul că la acest congres, în ciu­da greutăţilor întîmpinate, au ve­nit delegaţii foarte numeroase şi din asemenea ţări ca S.U.A. şi Anglia. In număr foarte mare s-au pre­zentat la congres şi reprezentanţii popoarelor afro-asiatice ce şi-au­ scuturat jugul colonial. După cum aţi aflat desigur din ziare, în cadrul Congresului au avut loc întîlniri pe profesii, cere­au constituit prilejul unui larg şi rodnic schimb de experientţă — a continuat artistul poporului, Kovács György. Eu am participat la întîlnirea oa­menilor de artă. Eram în total vreo 5—600 de artişti, din toate colţurile globului. întîlnirea noas­tră a fost foarte instructivă, întru­­cît actorii, cineaştii, regizorii care au luat cuvintul s-au referit la pro­blemele noastre specifice, la felul cum noi, oamenii de artă, putem contribui la apărarea păcii, la în­făptuirea dezarmării generale şi totale­.M-a impresionat profund cu­­vîntul unei actriţe albe din Johan­nesburg, care a descris în termeni dramatici prigoana rasială din Re­publica Sud-Africană şi a rugat ar­tiştii din Occident, ca venind un turneu în ţara sa, să nu dea re­prezentaţii în săli în care nu sînt admişi spectatori de culoare. * Atît din cuvîntările rostite la Congres, cît şi din convorbirile particulare pe care le-am avut, a reieşit că reprezentanţii tuturor popoarelor sînt hotărîţi ca efortu­rile pentru salvgardarea păcii, pen­tru crearea unei l­um­i fără perico­lul unui război nuclear distrugător, să şi le continue şi după încheierea lucrărilor congresului. Cu toţii au confirmat că sunt deplin conştienţi de marea răspundere ce le revine. 41 După ce interlocutorul nostru şi-a încheiat fraza de mai sus, am­ comis imprudenţa de a-l întreba cum şi-a petrecut timpul liber.­­ — Cum să fi avut timp liber?! a întrebat, aproape indignat a­r­tistul Kovăts. Păi mulţi delegaţi au străbătut zeci de mii de kilo­­metri, înfruntînd uneori mari greu­tăţi, pentru­­a putea veni la Con­gresul de la Moscova, spre a da expresie gîndurilor, ideilor lor. Programul a durat în fiecare zi de la orele 9 dimineaţa, pînă seara tîrziu, uneori şi pînă la miezul nop­ţii. Şi aşa, dacă fiecare participant ar fi spus tot ceea ce av­ea de spus, Congresul ar fi continuat luni de zile. în orice caz am asistat la o colosală trecere în revistă a forţelor păcii din lumea întreagă, ceea ce mă face sa fiu convins că pacea şi dezarmarea sunt cauze care au­ apă­rători vajnici. In încheierea lucrărilor acestui forum internaţional al păcii, î­­ Palatul Congreselor am asistat la un spectacol grandios, foarte emo­ţionant. Era o îmbinare de dansuri populare, balet, coruri, însoţite de proiectarea unor filme documenta­re, dedicate toate, ca un imn de slavă, ideii nobile a apărării păcii. Scena cea mai mişcătoare a fost cînd a apărut La rampă o puzderie de copii — să fi fost vreo cîteva sute — executînd dansuri tematice la un înalt nivel artistic. La urmă, copiii au improvizat pe scenă un uriaş rug, aruncînd între flăcări micuţe tancuri, puşti şi alte jucării similare, iar apoi, au scos din foc jucării paşnice: tractoare, automor­bile, maşini. Şi nu pot să închei această re­latare fără să-mi exprim admiraţia faţă de populaţia Capitalei sovie­tice, de o ospitalitate cum n am văzut nicăieri în lume. In timpul scurtelor noastre plimbări cu me­troul, pe stradă sau în drum spre restaurant, oamenii, copiii, s-au oferit singuri să ne însoţească, să ne ajute. E minunat acest popor e minunată Moscova, care în scur­tul interval de 5 ani, de cînd am vizitat-o ultima oară, şi-a schimbat din nou înfăţişarea. .. I.

Next