Steaua Roşie, august 1962 (Anul 11, nr. 181-206)

1962-08-01 / nr. 181

Printre mijloacele folosite de partidul nostru în educarea politică a oamenilor muncii şi în mobilizarea lor la participarea activă la construirea socialismului, agitaţia politică de masă şi în cadrul acesteia, agitaţia vizuală, ocupă un rol deosebit de important. Spre deosebire de agitaţie prin viu grai, agitaţia vizuală are trăsături caracteristice specifice. Elementul principal al formei agitaţiei vizuale este imaginea, grafica, desemnul, care contribuie în mod considerabil la cunoaşterea respectiv la înţelegerea sensului sarcinilor. In acelaşi timp, agitaţia vizuală e o formă atractivă şi are un efect puternic, deoarece apare zilnic în faţa oamenilor, fapt pentru care trezeşte interesul tuturor, imprimînd în memoria lor mai adînc ideea exprimată. Pentru ca agitaţia vizuală să-şi poată îndeplini cu succes importantul său rol este necesar să fie concretă, mobilizatoare, actuală, combativă şi pe înţelesul tuturor. Tocmai acest scop urmăreşte concursul organizat de Comitetul regional de partid la începutul anului. Putem afirma cu certitudine că acest concurs a fost rodnic, deoarece de la lansarea lui, nivelul conţinutului agitaţiei vizuale, aspectul ei estetic s-au îmbunătăţit simţitor. In majoritatea raioanelor, oamenii muncii sunt mobilizaţi la îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa lor printr-o agitaţie vizuală vie, concretă, mobilizatoare şi actuală. Este îmbucurător şi faptul că în tot mai multe locuri se folosesc mijloacele şi formele variate ale agitaţiei vizuale. In raionul Luduş de pildă, în baza regulamentului concursului, Comitetul raional de partid a organizat o comisie raională care, în baza sarcinilor ce stau în faţa raionului, a întocmit planul tematic al agitaţiei vizuale. Comisii de între©orc s-au înfiinţat şi în întreprinderi, instituţii şi comune, care în baza planului tematic raional şi-au întocmit planurile tematice corespunzătoare sarcinilor lor specifice. Faptul că îmbunătăţirea agitaţiei vizuale are loc în mod organizat, în baza unor planuri tematice judicios întocmite, a făcut posibil să se evite şablonul şi ca în mobilizarea oamenilor muncii să fie folosite mijloacele cele mai variate. Panourile şi lozincile ce se găsesc peste tot în raion, sunt sugestive şi sunt întocmite cu mult simţ estetic. Aceste panouri şi lozinci urmăresc ca obiectivele exprimate cu ajutorul textului, desenelor, imaginilor, să se imprime adînc în memoria oamenilor. După cum este cunoscut, datorită condiţiilor lui climaterice şi geografice, raionul este deosebit de prielnic cultivării porumbului, sfeclei de zahăr şi legumelor. Agitaţia vizuală atrage atenţia maselor tocmai asupra căilor de sporire a producţiei la hectar a acestor plante Aproape în fiecare sat se pot vedea asemenea panouri, care atrag atenţia colectiviştilor asupra căilor obţinerii unei producţii de 5.000 kg porumb boabe la hectar. Alte panouri, conti-----------1_iinînd comparaţii şi calcule, convingi trecătorii despre avantajele cultiivării sfeclei de zahăr şi despre foloasele de pe urma cultivării sfeclei furajere. De pildă, pe un panoiu găsim următorul text: „Colectivişti! Dacă obţineţi la sfecla furajerăi o producţie de 30.000 kg la hecitar, aceasta corespunde cu 9.000 unităţi nutritive şi conţine 360 kg, albumină digestibilă. Această cantitate este suficientă pentru obţinerea a 20.000 litri lapte, sau 11.800 kg carne". O serie de chemări conţinînd alte calcule similare se referă la avantajele creşterii păsărilor şi anima,lelor. Şi în raionul Odorhei s-auînregistrat rezultate considerabile în îmbunătăţirea conţinutuluiagitaţiei vizuale. Această constatare se referă îndeosebi la valea Homorodului, unde nu de mult, din iniţiativa Comitetului raional de partid s-a organizat şi un schimb de experienţă. Este caracteristic faptul că în aceste locuri, alături de chemările, lozincile şi tabelele conţinînd calcule concrete, sunt folosite ingenios şi celelalte forme ale agitaţiei vizuale. La Mărtiniş, de pildă, într-un loc frecventat s-a aşezat un grafic care ilustrează dezvoltarea în perspectivă a şepstelului gospodăriei agricole colective. Un alt grafic ne informează despre întrecerea socialistă ce se desfăşoară între brigăzi şi echipe. Alături găsim un panou de onoare al colectiviştilor fruntaşi. Tot aici putem urmări şi stadiul întrecerii dintre gospodăriile colective din comună. Este un merit al comitetului comunal de partid şi al comisiei de întrecere şi faptul că au confecţionat cca. 80 de panouri atractive, cuprinzând lozinci şi calcule concrete. Pe unul din ele se află următorul text: Colectivişti! Pentru ca să obţineţi o producţie de 5.000 kg de porumb la hectar, aplicaţi următoarele măsuri agrotehnice: — Administraţi pe hectar citir 30—40 tone gunoi de grasfidi şi ette 200—300 kg îngrăşăminte, chimice. — Executaţi arături adîmpi de vară la 30 cm adîncime. — Primăvara, executaţii grăpatul şi afinarea solului. — Folosiţi seminţe de : porumb hibrid de mare productivitate. — Respectaţi adincimea de 10 cm la insămînţări. — Timpul optim pentru însămin, ţări, cînd solul are o temperatură de 8—10 grade C. — Executaţi 3—4 praşile mecanice şi manuale. Din producţia de 5.000 kg porumb la hectar se pot obţine: — 1.800 kg carne de pasăre, sau — 1.250 kg carne de porc, sau — 10 000 litri lapte." Se înţelege de la sine că lozincile concrete de acest fel sunt convingătoare, mobilizatoare. Şi încă ceva. Cei de la Mărtiniş s-au străduit să îmbunătăţească conţinutul şi aspectul agitaţiei vizuale. (Continuare în pag. a 2-a) Noi produse ale industriei locale Unităţile industriei locale din regiunea Ploieşti au pus în fabricaţie anul acesta numeroase noi articole de uz casnic din metal şi din lemn, felurite articole tehnice, printre care piese auto, corpuri de iluminat fluorescent, precum şi mai multe sortimente de materiale de construcţie. Ele au trimis totodată şantierelor de construcţii şi unităţilor comerţului cu 5,1 la sută mai multe materiale de zidărie, tâmplărie etc. Economii însemnate La secţia maşini de calculat a întreprinderii „Electro-Mureş“ din Tg. Mureş, în perioada semestrului I, printr-o folosire raţională a resturilor de materiale rezultate din prelucrare, s-au fabricat un număr de 31.440 piese diferite pentru maşinile de calculat. Valoarea materialelor economisite se ridică la peste 20.000 lei. O contribuţie însemnată la obţinerea acestor economii a adus-o strungarii Árpád Nagy şi Kusika Ferencz. IX. pentru asigurarea materiei prime Recent, la Topitoria de cînepă din Luduş a avuit loc o şedinţă la care au luat parte şefii centrelor de colectare a cînepii, cu care ocazie s-au stabilit măsurile necesare pentru buna recoltare şi transportare a cînepii. Printre altele, a reieşit că datorită bunei pregătiri din toamnă a terenului, culturile de cînepă se prezintă bine în toate unităţile cu care au fost încheiate contracte. S-au luat măsurile necesare ca centrele de colectare din cadrul G.A.C.-urilor să fie cît mai bine organizate, iar gospodăriilor colective nou înfiinţate, Topitoria din Luduş le va asigura transportul cînepii cu mijloacele întreprinderii. GHEORGHE MILNA corespondent voluntar PROLETARUD/NITOATE ŢĂRILE, UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREȘ-AUTONOMAMAGHIARĂ Anul XI, Nr. 181 (1.366) | Miercuri, 1 august 1962 | 4 pagini 20 bani Pe aria colectivei din Chendu Mare treieratul este in toi. Rod Legat în colectivă Harnicii colectivişti din Jidvei, Feisa şi Căpîlna de Jos, raionul Tîrnăveni, au recoltat orzul de pe cele 29 de hectare, într-un timp deosebit de scurt. Producţia medie la hectar a depăşit 3.700 kg. Terminînd recoltatul orzului, colectiviştii au pornit cu forţe sporite la recoltatul griului. Intr-o singură zi s-a recoltat grîul de pe 35 de hectare. Combinele puse la dispoziţie de S.M.T. Tîrnăveni lucrează din plin. ROTH SUSANA corespondent voluntar Sesiunea Sfatului popular al oraşului Tg. Mureş lseidul trudit din used a mentalilor Receit a avut loc sesiunea a IX-a a Sfatului popular al oraşului Tg. Mureş. Raportul comitetului executiv, cu privire la organizarea şi desfăşurarea acţiunii de înfrumuseţare aOraşului prin mobilizarea cetăţenilor prin toate formele de legătură cu masele , comitetele de blocuri, comitetele de cetăţenie, circumscripţii electorale — care a constituit unicul punct la ordinea de zi — a scos în evidenţă o serie de aspecte pozitive care denotă preocupaareacetăţenilor, în frunte cu deputaţii, pentru înfrumuseţarea cartierelor şi astrăzilor oraşului, cît şi altele negative, care mai persistă în munca unor deputaţi şi a comitetului executiv. Sub îndrumarea permanentă a Comitetului orăşenesc de partid, Comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc are ca preocupare permanentă găsirea celor mai bune metode în activitatea de întreţinere, conservare şi continuă înfrumuseţare a aspectului fondului de locuinţe. Periodic, comitetul executiv analizează activitatea întreprinderii de gospodării locuri care în acest setos desfăşoară o muncă intensă şi cu rezultate bune. Planurile de reparaţii capitale şi de întreţinere se întocmesc pe baza necesităţilor mai urgente, verificate pe teren cu ajutorul organizaţiilor de bază teritoriale, al responsabililor grupelor de partid de străzi, al deputaţilor, al comitetelor de cetăţeni, comitetelor de femei şi al comitetelor de blocuri, între care s-au statornicit legături rodnice şi permanente. Numai în prima jumătate a anului 1962 au fost executate lucrări de instalaţii şi întreţinere la 484 de imobile proprietate de stat. Un accent deosebit continuă să se pună pe înfrumuseţarea faţadelor clădirilor. Progrese mari s-au obţinut în acest sens pe străzile Eminescu, Horia, Cuza Vodă, Şcolii, Bolyai, Köteles Samuel, Kossuth Lajos, Piaţa Trandafirilor, Lenin, Dózsa Gheorghe, Llupeni şi multe altele. Acţiunea de predare a imobilelor în păstrare , socialistă s-a dovedit deosebit de eficace , fapt ce a dus la extinderea ei. Din cele peste 6.000 de locuinţe, din administraţia I.G.L., 4.475 au fost predate pînă în prezent în păstrare socialistă. O pondere însemnată la înfrumuseţarea oraşului o are aspectul şi calitatea căilor de comunicaţie. In anul (Continuare în pag. a 2-a) -------------CXLCO Sarcinile de plan pe trimestrul II au fost depăşite Lucrătorii cooperaţiei de consum din raionul Luduş, îndrumaţi în permanenţă de organele şi organizaţiile de partid, au mobilizat tot timpul masele de membri cooperatori la realizarea sarcinilor de plan în toate sectoarele de activitate. Munca însufleţită depusă de lucrătorii din cooperaţie a avut ca rezultat îndeplinirea planului economic pe trimestrul II 1962, după cum urmează: La înscrierea de noi membri planul s-a realizat în proporţie de 632 la sută, la fond social faţă de planul de 101.000 lei s-au încasat 105.048 lei. Aprovizionarea s-a realizat de asemenea în proporţie de 102 la sută, iar planul de desfacere în proporţie de 109 la sută, desfăcîndu-se mărfuri peste plan în valoare de 41 milioane lei. Cooperative fruntaşe în realizarea sarcinilor de plan sunt cele din Zau, Sărmaş, Bichiş, Miheş, Rîciu şi Sîmpetru. Conducerile acestor cooperative au reuşit să antreneze în realizarea sarcinilor de plan toţi salariaţii şi mai ales masa largă a membrilor cooperatori. GHEORGHE NEMEŞ corespondent voluntar Cu planul semestrial îndeplinit Buna aprovizionare cu mărfuri de sezon a cooperativei din satul Chinciuş, raionul Tîrnăveni, a făcut ca cooperativa să deservească zilnic clientela în bune condiţii. In cursul primului semestru al anului, de exemplu, cooperativa (gestionar Vasile Cîndea) şi-a îndeplinit planul la vînzări în proporţie de peste 105 la sută. In această perioadă cooperativa a achiziţionat însemnate cantităţi de produse agricole. Duminică, la Sîntana de Mureş O dată cu ivirea zorilor, duminică dimineaţa, pe aria gospodăriei agricole colective „Griviţa roşie“ din Sîntana de Mureş a fost mare animaţie. Batoza a început să lucreze din plin. Saci grei cu orz au început să-şi ia drumul spre magazie. In cursul săptămînii, colectiviştii au muncit cu sîrguinţă. N-au stat nici atelajele nefolosite. Optsprezece atelaje cu cîte două care au transportat de zor la arie. Astfel, duminică, mare parte din orz a fost transportat la arie şi treierat. O dată cu aceasta a început să se vadă şi rodul bogat al muncii colectiviştilor. Producţia medie la hectar depăşeşte 2.200 kg de orz. Spre orele 10, la marginea unei tarlale întinse, cultivată cu grîu şi-a făcut apariţia o combină. După o mică verificare, combilierul Bényei Arpad a intrat în lan. Saci grei cu grîu curat ca aurul au început să rămînă în urma combinei. Puni Lazăr şi Căliman Ioan abia că răzbeau să schimbe sacii. Combina lucrează aşa de bine, încît pe mirişte nu rămîne nici un spic. In urma combinei nu rămîn nici paie. Pentru aceasta, colectiviştii s-au îngrijit din timp. La atelierul gospodăriei s-a confecţionat un colector depaie care a fost ataşat la combină. Astfel, paiele cad din combină direct în colector, şi sunt descărcate tot la 30—40 de metri, de unde sunt încărcate în care şi transportate. Prin aceasta, colectiviştii au economisit un mare număr de zile-muncă, care ar fi fost necesare la adunatul paielor şi totodată au contribuit la eliberarea din timp a terenului. E prezent pe această tarla, şi Kocsis Béla, inginerul gospodăriei, urmărind calitatea muncii efectuate. El ne informează că şi la gospodăriile agricole colective din Curteni şi Chinari s-au confecţionat colectoare pentru adunatul paielor în urma combinelor. Ne-a informat şi despre rezultatele obţinute de aceste gospodării în muncile agricole de vară. In curînd, atît la Sîntana de Mureş cît şi la Curteni şi Chinari se va termina recoltatul griului. La toate aceste gospodării, o dată cu recoltatul se desfăşoară şi arăturile adînci de vară. La Sîntana, de pildă, s-au executat pînă în prezent arături adînci de vară pe 15 ha, iar pe 5 hectare s-au însămînţat în mirişte porumb furajer. Se mai pregătesc încă 15 hectare în vederea însămînțării porumbului furajer. In cadrul gospodăriei, însilozările sînt în toi. Pînă în prezent, din diferite ierburi de slabă calitate, în amestec cu trifoi, s-au asigurat 148 tone de nutreț însilozat de bună calitate. — Ne pregătim temeinic pentru muncile agricole de toamnă — ne declară inginerul. In curînd aceste trei gospodării colective se vor unifica în una mare şi puternică. Insămînţările de toamnă le vom executa în gospodăria unificată. P. POPSOR Pe aria colectivei De cum intri în comună, zumzetul neobosit al batozelor străbate de la mari distanţe. Un localnic ne lămureşte : — E aria noastră, a colectiviştilor. Ca şi în anii trecuţi şi de data aceasta gospodăria colectivă din Cherndu Mare, raionul Tg. Mureş a început printre primele din raion treieratul, împreună cu Petru Fülöp, preşedintele gospodăriei şi inginerul Ştefan Biro, admiram boabele aurii care se scurg necontenit în saci. In privirea preşedintelui se citeşte o nespusă bucurie. E bucuria răsplatei unei munci neobosite, a muncii tuturor colectiviştilor. Apoi fără să aştepte întrebarea, preşedintele ne spune: „Anul acesta scoatem în medie peste 2.000 kg orz la ha. La grîu, producţia va fi la fel de bună“. Cît priveşte viteza de lucru, la această batoză se treieră zilnic peste 15.000 kg. Cea mai mare cantitate (17.623 kg) a fost treierată în ziua de 26 iulie de către brigada a Vlll-a condusă de Mihai Magyari care de altfel este şi fruntaşă pe gospodărie. Am aflat apoi din spusele preşedintelui că imediat după terminarea recoltării orzului pe cele 91 ha, prima grijă a colectiviştilor a fost să transporte la arie recolta şi să înceapă imediat treieratul. Acum, pe două arii bine organizate, cu şirele aşezate în linie dreaptă, se desfăşoară din plin treieratul. Pînă sîmbătă, 29 iulie, aici s-au treierat în total peste 10 vagoane de orz. Cei mai activi de pe arie sînt colectiviştii Mihai Balaş şi Dionisie Magyari care lucrează cu mare sîrg la umplerea sacilor şi clăditul paielor. După calculele făcute, în decurs de 2 zile, colectiviştii vor termina treieratul orzului de pe cele 91 de ha. Apoi vor trece imediat la treierişul griului. Pentru grăbirea treierişului la fiecare arie, pentru fiecare batoză au fost formate echipe. Acest lucru va face posibil ca batozele să lucreze zilnic cîte 16—18 ore, fără întrerupere. Hărnicia şi priceperea colectiviştilor din Chendu- Mare sunt dovedite şi de alte fapte. Pe întinsele lor tarlale, la acea dată, mai rămăsese puţin de recoltat din cele 380 cultivate cu grîu. Rezultatele bune obţinute la recoltat şi treierat se datoresc în mare măsură organizării întrecerii socialiste între cele 7 brigăzi de cîmp. Fruntaşii întrecerii socialiste sînt colectiviştii din brigada a IV-a, condusă de Caiman Fülöp. Sîmbătă, 28 iulie, această brigadă a terminat complet recoltatul griului pe suprafaţa repartizată, trecînd prima la transportul recoltei pe arie. In toate aceste acţiuni, un sprijin preţios primesc colectiviştii din partea mecanizatorilor de la S.M.T. Miercurea Niraj. Să treieri pe zi cu o batoză aproape 2 vagoane, înseamnă că cuplajul de treier funcţionează bine şi fără întreruperi. Acest lucru este asigurat de batozarul fruntaş Mihai Him care îngrijeşte cu mare atenţie de buna funcţionare a batozei şi tractorului. Munca însufleţită, hărnicia şi priceperea vor face ca grîul colectiviştilor de aici să ajungă în cel mai scurt timp în hambare. Muncind în acest ritm, ei vor termina treieratul griului în mai puţin de 15 zile. T. GABOR Fruntaşii calităţii la lucru Din mîinile lor îndemînatice ies zilnic produse cu cele mai diferite întrebuinţări, de la carbid, acid sulfuric şi acid clorhidric, pînă la faianţa cu care se plachează pereţii noilor construcţii. In fiecare produs găseşti o părticică din strădania şi entuziasmul cu care fruntaşii luptei pentru calitate se întrec pentru ca din secţia în care lucrează să iasă numai produse de calitate superioară. Iată-l în fotografia din stingă — sus pe comunistul Nagy Gheorghe, care a ieşit doar de două minute din şat. Ca scurgător la secţia carbid a Combinatului chimic „Karl Marx“, el pregăteşte cu grijă fiecare şarjă de carbid. Prin răngăluirea corectă a cuptorului şi prin scoaterea cu atenţie a blocurilor de carbid, el dă un sprijin preţios echipei, şi-şi depăşeşte planul de producţie cu 5 la sută. Confecţionarea vaselor antiacide de 1.000 litri a fost încredinţată experimentatei echipe conduse de Mija loan. In fotografia din dreapta , sus ii vedem pe şeful de echipă Mija loan de la secţia faianţă gresie, împreună cu muncitorul Vasiu Gheorghe, lucrînd la confecţionarea vaselor. Ei se remarcă prin execuţia îngrijită şi la timp a vaselor antiacide. Prin mîinile sortatoarelor trec mii de plăci de faianţă. Ştampila de admis nu este pusă decit pe acelea care corespund tuturor cerinţelor calităţii. In fotografia de jos ne putem vedea în faţa meselor de sortare pe muncitoarele fruntaşe Mihai Aurelia, Kriza Ana şi Crăciun Silvia. Prin exigenţa şi îndemînarea cu care muncesc, ele au contribuit la ridicarea schimbului din care fac parte la nivelul celor fruntaşe.