Steaua Roşie, septembrie 1962 (Anul 11, nr. 207-232)

1962-09-01 / nr. 207

Mai frumos si mai bun Lupta pentru calitatea superioa­ră a produselor se desfăşoară cu avînt în toate întreprinderile in­dustriale din ţara noastră. Fiecare muncitor, maistru, inginer, este in­teresat ca marca fabricii să fie la loc de frunte, să devină cît mai cunoscută. Muncitoarele secţiei de confecţii­­lenjerie de la I.I.S. „Mureşul“ de­pun tot interesul şi capacitatea lor ca produsele executate de ele să fie de cea mai bună calitate şi cît mai frumoase. Am vizitat zilele­ trecute această secţie unde lucrează sute de femei. Privindu-le, mi-am dat seama cu cîtă ardoare şi pasiune lucrează fiecare, cît interes depun în execu­­­tarea fiecărei operaţii în parte. Am făcut cunoştinţă cu cîteva dintre fruntaşe, printre care Szöcs Irina, Molnár Ana şi altele, care au dat produse de cea mai bună calitate. Echipa condusă de ajutoarea de maistru Szatmári Ana este frunta­şă pe secţie. Bună este şi echipa condusă de Rusz Ilona. Femeile din secţia lenjerie au contribuit din plin la realizarea planului de producţie în primul semestru al anului. Aceasta ne-o dovedesc rezultatele obţinute. Pla­nul de producţie pe primul semes­tru l-au realizat în proporţie de 106,70 la sută, executînd peste plan 1­095 bucăţi de lenjerie, cîş­­tigînd astfel titlul de secţie frun­taşă pe întreprindere.­­ Dacă în anii trecuţi această sec­ţie rămînea în urmă cu realizarea sarcinilor de plan, şi în, special în ce priveşte calitatea produselor, în acest an lucrurile s-au schimbat fundamental. Această schimbare nu s-a produs de la sine; ea se datoreşte muncii neobosite depuse de întreg colectivul secţiei, şi, tot­odată, ajutorului primit din partea organizaţiei de partid şi a condu­cerii întreprinderii. Femeile şi-au dat seama că trebuie să-şi schimbe metodele de muncă. Dar pentru a realiza acest lucru a fost necesar să înveţe, să-şi ridice necontenit calificarea. Astfel, a luat fiinţă cursul de ridicare a calificării pe care l-au frecventat cu regularita­te. In trecut ,consfătuirile de pro­ducţie erau neglijate, nu se ţineau la timp. Comitetul sindicatului a luat măsuri ca acestea să se ţină lunar, per­ grupe sindicale, şi să se dezbată cele mai arzătoare proble­me de producţie. De pildă, la sincronul II, unde se confecţionează cămăşi pentru copii, tighelul la manşetă se cosea defectuos. Din această cauză con­trolul de calitate respingea produ­sele, fapt care ducea la nerealiza­­rea planului de producţie. Discu­­tîndu-se­­ această problemă în gru­pa sindicală, s-a hotărît să se fa­că controlul de calitate la fiecare fază în parte, deoarece aici se lu­crează pe bandă şi fiecare cămaşă trece prin 36 de faze.­­S-au luat măsuri ca la operaţiile cheie să lucreze cele mai bune muncitoare din secţie. In prezent, la sincronul II lu­crează Şuteu Carolina care este una dintre muncitoarele cu­­ cea mai înaltă calificare. Totodată ea este şi un exigent controlor de ca­litate. De la ea nu trece nici o cămaşă mai departe dacă operaţii­le executate pînă atunci nu cores­pund. Lunar îşi depăşeşte planul în proporţie de 14 la sută, şi 96,7 la sută din produsele realizate de ea sunt de calitate. La fel proce­dează Tamás Irina, care lucrează la întorsul gulerelor de la cămăşi, una dintre operaţiile principale, Lá­zár Ildikó, de la­ sincronul I, Lazăr Lucreţia de la sincronul IV, care obţin cele mai frumoase­ rezultate în producţie atît în ce priveşte calitatea cît şi cantitatea. Produc­tivitatea muncii în trimestrul I a crescut la 3,02 bucăţi cămăşi pe cap de muncitor intr-un schimb fa­ţă de 2,80 bucăţi cît s-a realizat pe zi în trimestrul IV/1961. Femeile din secţia lenjerie de la I.I.S. „Mureşul“ sînt hotărîte să muncească cu şi mai mare avînt pentru a obține rezultate tot mai bune în bătălia pentru produse de calitate. I. HUSAR -□□□O­ Calitatea materialelor de construcţii şi finisaj mai poate fi îmbunătăţită (Urmare din pag. l­ a) bău sînt de slabă calitate. Evident utilajele de la Fabrica de cărămizi şi ţigle din Dîmbău nu sînt atît de moderne ca cele de la „Hercu­les“. Dar slaba calitate a cărămi­zilor şi ţiglelor, nu e determinată numai și numai de utilaje. Origi­nea­ unei c.cali­tăți slabe,treim­ie­ către totp .51... 1P a­şi ,f­actori care după cîte se pare sînt neglijați de con­ducerea fabricii „1 Mai“. In pri­mul rînd, argila exploatată la Dîmbău nu e suficient macerată; nu se sortează, din care cauză, în amestec se introduc fel de fel de corpuri străine care dăunează ca­lităţii cărămizilor, ţiglelor şi coa­melor în special; ţiglele se aşează pe rame la voia întîmplării, din care motiv după ardere circa 25 la sută din acestea sînt defecte; in­troducerea şi scoaterea vagoneţi­­lor din tunel se face nu după diagrama de ardere ci după­ apre­cierea „la ochi“. La toate acestea se mai adaugă şi proasta manipu­lare a materialelor de construcţii începînd cu presarea şi sfîrşind cu scoaterea lor din cuptor. Ceea ce este şi mai grav în practica con­ducerii fabricii „1 Mai“ e dezgus­tătorul sistem al jongleriilor. Scriptic conducerea fabricii „te convinge“ (?) că pe 7 luni cu toa­te greutăţile obiective de care s-a lovit (?!) a realizat totuşi o pro­ducţie calitativă şi în­ special la ţigle, de 80 la sută calitatea I şi 19 la sută la calitatea a II-a. Or,­­după.­ cum ştimn toată,i lumea, cali­tatea unui produs indiferent care ar fi el se face nu pe baza unor cifre'înşirăte,ci la făţa locului. Ei bine, la faţa locului, ţiglele, cără­mizile şi coamele de la „1 Mai“ nu îndeplinesc condiţiile calitative ale Stas-ului nici măcar 50 la sută din producţie. Această „diferenţă“ dintre cifrele aşternute pe hîrtie şi realitate ar trebui interpretată ca atare de forul competent. întreprinderile producătoare de materiale de construcţii şi finisaj din oraşul Tîrnăveni au create toate condiţiile pentru a ridica, şi îmbunătăţi calitatea. Dovezi în a­­ceastă privinţă sînt însăşi succe­sele de pînă acum. Printr-o mai bună organizare a muncii se pot obţine rezultate superioare. Aşezată intr-o regiune muntoasă, cu păduri imense de brad şi fag din care răsar stînci golaşe de sare, Sovata este de un pitoresc ne­obişnuit. In pădurile din împrejurimile staţiunii Intîlnim o vegetaţie abun­dentă: fagi seculari, groşi de nu-i poate cuprinde nici braţele a trei oamenii — adevărate monumente ale naturii. Fauna este atît de bo­gată, încît rare locuri din Europa rivalizează fie şi numai într-o anu­mită privinţă cu fauna din pădu­rile din împrejurimile Sovatei. Aici, unde se termină lanţul munţilor Gurghiului întîlnim rîsul — ani­mal pe cale de dispariţie în multe ţări ale lumii. El este astăzi un animal ocrotit prin lege. Tot aici întîlnim ursul şi cocoşul de munte, animale de asemenea foarte rare in fauna altor ţări. Ce favorizează aici dezvoltarea unei astfel de vegetaţii şi faune? In primul rind solul deosebit de fertil. Apoi clima subalpină, cu ierni nu prea friguroase şi cu veri nu prea călduroase, abundente in precipitaţii, toamne prelungite uneori pînă in noiembrie şi cu soa­re mult. Iată numai o parte din factorii favorabili ce determină par­ticularităţile staţiunii balneoclima­terice Sprata. Apoi la climatul fa­vorabil, reconfortant pentru cei ce vin în fiecare an la odihnă sau tra­tament se mai adaugă şi posibili­tăţile ce le oferă Sovata pasiona­ţilor de turism. Iată numai cîteva exemple: De aici se pot face ex­cursii cu uşurinţă la Salina Praid, pe jos se poate ajunge intr-o oră şi jumătate străbătînd un drum de o rară frumuseţe naturală. Dese sínt şi excursiile ce se organizează pe Valea Sebeşului, la Lespezi şi la Muntele Sacca. Săptămînal se fac excursii şi la Cheile Bicazului. De aici sínt numai 50 de kilometri, iar la dispoziţia excursioniştilor sunt puse autocare ale O.N.T. „Carpaţi". Cei ce vin la Sovata nu uită să viziteze în zilele ce le petrec aici, staţiunile Lacul­ Roşu, Borsec şi Topliţa, crescătoria de păstrăvi sau pitorescul loc numit Trocuta. In afară de frumosul peisaj na­tural întîlnit de excursionişti în calea lor, privirile acestora sunt atrase şi de minunatele realizări înfăptuite de mina harnică a omu­lui. La Salina Praid „subteranul" seamănă cu un metrou modern, şi comuna Praid este mult schimbată. Locuinţele minerilor, băile sărate refăcute, magazinele şi străzile a­­menajate sunt numai cîteva din rea­lizările din ultimii ani. Străbătînd pădurile, excursioniştii fac cunoş­tinţă cu tăietorii de lemne, cinstea colectivului de muncă al întreprin­derii forestiere Sovata. Aceşti „tă­ietori" — ţapinari, cum li se spu­nea acum mai bine de 15 ani — rămin luni în şir în inima pădurii în cabanele frumoase cu biblioteci şi magazine de tot felul, cu cine­matograf şi aparate de radio. Buş­tenii nu mai sunt „scoşi” ca odi­nioară cu cai, ci cu puternice trac­toare şi planuri înclinate, iar dru­mul spre rampele de încărcare buş­teanul îl face cu ajutorul funicula­­relor ce brăzdează pădurile secto­rului de exploatare al întreprinde­rii forestiere Sovata. Aerul curat, precum şi curenţii blînzi din tot cursul anului, sunt factori ce contribuie din plin la bu­nul renume de care se bucură sta­ţiunea balneoclimaterică Sovata nu numai in ţară dar şi peste hotare. Iar Lacul Ursu rămine pe mai de­parte punctul de atracţie nr. 1 al vizitatorilor. IOAN VULCAN (Urmare din pag. l­ a) climă şi sol s-au realizat producţii de grîu diferite, de la o tarla la alta. Deci, obţinerea de producţii mici la hectar nu mai poate fi jus­tificată pe seama condiţiilor natu­rale. Practica a demonstrat, fără putinţă de tăgadă, că „secretul“ producţiilor mari constă în aplica­rea în mod diferenţiat a întregu­lui complex de măsuri agrotehnice. De altfel, colectiviştii îşi dau bine seama că pentru a obţine producţii bogate la grîu este necesară în primul rînd alegerea terenului du­pă planta premergătoare cea mai bună, folosirea seminţelor de înal­tă productivitate şi executarea în­­sămînţărilor la timp, în teren bine pregătit, asigurînd densitatea opti­mă de plante la metru pătrat. Tocmai de aceea se impune lua­rea tuturor măsurilor pentru ca timpul scurt care a mai rămas pînă la însămînţări să fie folosit din plin pentru pregătiri. Ce tre­buie făcut în această direcţie? In primul rînd eforturile să fie îndreptate spre terminarea grabni­că a arăturilor de vară şi buna întreţinere a arăturilor făcute mai devreme, î­n caz că grîul ur­mează să se însămînţeze după plante care au'părăsit'devreme'te­renul şi suprafeţele s-au arat din timp, aceste arături să fie între­ţinute în bune condiţiuni pînă la însămînţări, lucrîndu-se ori de cîte ori este nevoie cu­­grape cu dis­curi, cu grape cu colţi reglabili sau cu cultivatorul, în vederea dis­trugerii buruienilor şi afînarea so­lului, pentru ca în felul acesta să se asigure seminţei un pat ger­minativ corespunzător. Multe gospodării colective însă­­mînţează mare parte din grîu du­pă trifoliene şi după plante care părăsesc terenul mai tîrziu, ca de pildă, după sfecla de zahăr, car­tofi, porumb pentru siloz, porumb pentru boabe etc. Este necesar ca suprafeţele respective, planificate C3CDC3­ pentru a se însămînţa cu grîu, să fie recoltate cu prioritate şi în­dată după eliberarea terenului să se treacă la executarea arăturilor. Inginerii agronomi au sarcina de mare răspundere de a îndruma mecanizatorii pentru ca arăturile să se facă la un înalt nivel agro­tehnic, în funcţie de tipul şi umi­ditatea solului, ţinîndu-se şi în această privinţă cont de gradul de fertilitate a solului, de planta pre­mergătoare şi de soiul de grîu cultivat. O grijă deosebită trebuie acor­dată asigurării şi pregătirii semin­ţelor necesare însămînţării întregii suprafeţe planificate. In fiecare gospodărie agricolă colectivă să se păstreze cu cea mai mare aten­ţie întreaga cantitate de grîu pro­venită din soiurile de înaltă pro­ductivitate, care s-au dovedit cele mai corespunzătoare în condiţiile comunei respective, pentru ca în toamna acestui an să se extindă cît mai mult suprafeţe însămînţate cu grîu din soiuri valoroase. Organizaţiile de bază, consiliile de conducere, inginerii, brigadierii şi fiecare colectivist să vegheze pentru a nu se face risipă de să­­mînţă. In schimb peste tot să se însămînţeze cantităţile necesare care să asigure densitatea optimă de plante la metru pătrat, în func­ţie de gradul de fertilitate a solu­lui, soiul de grîu folosit etc. în­treaga cantitate de sămînţă tre­buie să fie în cel mai scurt timp condiţionată şi tratată, pentru ca în momentul optim să se poată trece cu toate forţele la însămîn­­ţări. Gospodăriile agricole de stat precum şi numeroase gospodării agricole colective au acumulat o experienţă bogată în cultivarea griului. Această experienţă trebuie larg popularizată şi generalizată. Consiliile agricole raionale, sub îndrumarea organizaţiilor de par­tid, sînt datoare să organizeze schimburi de experienţă, în cadrul cărora unităţile şi brigăzile frun­taşe să împărtăşească metodele aplicate în scopul sporirii produc­ţiei la hectar, pentru a face din experienţa lor înaintată un bun al tuturor. Sarcini mari de răspundere le revin şi staţiunilor de maşini şi tractoare. Ele trebuie să pregă­tească din timp toate tractoarele şi să asigure buna lor funcţionare pe tot timpul campaniei. Tracto­riştii să fie cît mai temeinic in­struiţi pentru a cunoaşte la ce adîncime trebuie executată arătu­ra, cînd şi cum trebuie făcut se­mănatul, ce cantitate de sămînţă să se dea la hectar etc., în vede­rea executării însămînţărilor la un înalt nivel agrotehnic. Pregătindu-se temeinic, însămîn­­ţînd seminţe de înaltă productivi­tate, în teren bine pregătit, la timp şi în bune condiţiuni, unită­ţile agricole socialiste vor obţine în anul viitor producţii sporite de grîu la hectar, pe toate suprafe­ţele. Planorismul un sport dintre cele mai frumoase. STEAUA roşie „Pene“ la I.R.T.A- Distanţa Tg. Mu­reş—Sovata prin Miercurea Niraj mă­soară 57 km. Şosea­ua este destul de bu­nă şi totuşi autobu­zului I.R.T.A. cu nu­mărul MS 50270 i-au trebuit, în ziua de 27 august, trei ore s-o parcurgă. După gra­de, autobuzele pe a­­cest traseu trebuie să plece din Tg. Mureş la orele 6 şi să ajun­gă la Sovata la 8 şi 28 de minute. Sînt oare prea puţine cele aproape 2 ore şi jumătate pentru a străbate această dis­tanţă şi de aceea a întîrziat autobuzul a­­mintit în ziua de 27 august? Sau poate a trebuit să zăbovească pe traseu din cauza vreunei pane de cau­ciuc ori a vreunei de­fecţiuni la motor? „Pană“ a fost, dar nu la maşină ci la personalul care a de­servit-o. Şi pentru că asemenea „pene“ se ivesc destul de frec­vent la Autobaza I.R.T.A. din Tg. Mu­reş, ne vom ocupa de ele, în speranţă că vom contribui prin aceasta la remedierea lor. Ce a provocat în­­tîrzierea autobuzului MS 50270, în ziua de 27 august? Intîrzierea a înce­put chiar la Tg. Mu­reş. Autobuzul a ieşit din autogară cu 7 minute după orele 6. Şoferul i-a atras a­­tenţia asupra acestui lucru impiegatului, cerîndu-i să consem­neze în foaia de par­curs că a dat cu in­­tirziere plecarea. In curînd călătorii şi-au dat însă seama că a fost doar o glumă această observaţie, pentru că la Miercu­rea Niraj, cu toate că graficul prevede o oprire de 5 minut­e, şoferul a anunţat 20 de minute de staţio­nare. La Tg. Mureş dacă cineva doreş­te să că­lătorească cu autobu­zele I.R.T.A. trebuie să se deplaseze la autogară, indiferent în ce parte a oraşu­lui locuieşte. La Miercurea Niraj, au­tobuzul I.R.T.A. o­­preşte în 4—5 locuri, la distanţă de 2—3 sute de metri, una de alta. Oare o singură staţie unde să vină toţi călătorii n-ar fi îndeajuns pentru a­­ceastă comună? Dese­le opriri adaugă alte şi alte minute de în­­tîrziere, la cele acu­mulate după oprirea de peste 20 de minu­te în centrul acestei localităţi. Aşa s-au născut ce­le peste 30 de minute de întîrziere ale au­tobuzului mai sus amintit. Acesta nu es­te însă un caz izolat. Din motive asemănă­toare a sosit la Tg. Mureş, în loc de ore­le 19 şi 18 minute la orele 19 şi 45 de mi­nute autobuzul MS 50123 în ziua de 28 august, care a par­curs traseul Odor­­hei — Sovata — Tg. Mureş. Pe porţiunea Sovata — Tg. Mureş, şoferul a oprit în mai multe rînduri fără vreo justificare, între altele şi pentru a adu­ce de la o casă o da­­mi­geană care, bineîn­ţeles nu conţinea apă. Cu toate că era în întîrziere, la Sîngeor­giu de Pădure şoferul a mai hotărît o sta­ţionare de peste un sfert de oră. Iată „penele“ care provoacă întîrzierea autobuzelor I.R.T.A. Remedierea lor va trebui să preocupe cu seriozitate conducerea acestei înfrf®iin4*ri Ar fi necesar, în primul rînd, să se ceară personalului respectarea în mod obligator a graficelor de parcurs, sancţio­­nindu-se abaterile ne­justificate. In prezent mulţi dintre şoferi şi dintre lucrătorii auto­­gărilor nici nu se sin­chisesc de ele. La so­sirea în Sovata, l-am­ întrebat pe şoferul autobuzului MS 50270 cît e ceasul. Mi-a răspuns că n-are ceas. De la taxator am primit acelaşi răs­puns. Nici n-au ştiut, prin urmare, la ce oră au ajuns la desti­naţie! De art. I aceas­ta nici nu-i interesa prea mult. Graficele ar trebui şi ele mai temeinic întocmite, ar trebui stabilite pe baza unui studiu serios opririle, şi pe unele trasee să se reducă timpul de parcurgere (de pildă pe traseul Tg. Mu­reş — Sovata prin Sîngeorgiu de Pădu­re, unde s-a terminat de curînd moderniza­rea şoselei). Deservirea în cele mai bune condiţiuni a publicului călător­­ iată principala sarci­nă a întreprinderii re­gionale de transport auto (I.R.T.A.). Pen­tru îndeplinirea aces­tei sarcini, I.R.T.A. dispune de condiţii din ce în ce mai bu­ne. Parcul de maşini a fost împrospătat cu numeroase autobuze confortabile de fabri­caţie românească. Au fost reparate şi mo­dernizate şoselele pe mai multe trasee. Publicul călător aş­teaptă de la persona­lul I.R.T.A. să folo­sească aceste posibi­lităţi şi să organize­ze transportul mult mai bine decît îl face în prezent. ERNESI LOB SIMBATA 1 SEPTEMBRIE TG. MUREŞ N. Bălcescu: filmul Mongolii. Progresul: filmul Cînd comedia era rege. Steagul : roşu : filmul Focuri în munţi. Tineretului: fil­mul Mai tare ca moartea. Mun­citoresc: filmul Rapsodie ucrai­neană. Doja Gh.: filmul In noap­tea spre 13. GHEORGHIENI 7 Noiembrie : filmul Pace noului venit. LUDUȘ 30 Decembrie: filmul Cazacii MIERCUREA CIUC Doja Gh.: filmul Cine-i de vină” ODORHEI Muncitoresc,: filmul’ Casa sur­­prizelor REGHIN Victoria: filmul Cîntecul între­rupt TIRNAVENI 23 August: filmul Intre două iubiri TOPLIȚA Muncitoresc: filmul învierea, seriile I—IL SIMBATA 1 SEPTEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I; 5,10 — Emisiunea pentru sate: Păstrarea seminţelor de le­gume; 9,00 — Roza vînturilor; 9,25 -­­ Uverturi şi coruri din ope­rete; 11,03 — Cîntece şi jocuri populare romîneşti; 12,00 — Duete vocale de muzică uşoară; 12,20 — Album sportiv; 13,10 — Muzică populară romînească; 14,00 — Concert de prînz; 14,30 — Din comoara folclorului nostru; 15,05 — Concert distractiv; 16,00 — Muzică populară romînească; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 16,45 — Muzică romînească de estradă; 17,50 — Ştiinţa în slujba păcii; 18,20 — Muzică populară din R. D. Vietnam; 18,35 — Program muzical pentru fruntaşi în produc­ţie; 19,12 — Piese instrumentale româneşti;­ 19,30 — Muzică de dans; 20,00 — „Drag mi-e cînte­cul şi jocul“; 20,30 — Muzică de dans; 21,25 — Melodii de estra­dă; 22,30 — Muzică de dans. Programul II: 12,15 — Cîntece de Vasile Popovici; 12,35 — Mu­zică populară din Ardeal; 13,00 — Concert din operete; 13,40 — Muzică uşoară; 14,03 — Muzică populară din R.S.S. Ucraineană; 14,30 — Muzică de estradă; 15,00 — Melodii populare romîneşti; 16,15 — Cîntă clarinetistul Tra­­ian Lăscuţ-Făgărăşanu; 16,30 — Muzică instrumentală de tineri compozitori rom­îni; 17,00 — Mu­zică de estradă; 18,05 — Muzică populară romînească; 19,00 — Mu­zică uşoară de Nicolae Chircu­­lescu; 19,40 — Muzică distracti­vă; 20,00, 21,15 și 22,00 — Muzică de dans. TG. MUREŞ. 5-5,30 în limba romina: Muzică populară — Muncă însufleţită pentru termi­narea lucrărilor agricole curente — Cîntece — Buletin meteorolo­gic. 5,30—6 în limba maghiară: Muzică uşoară — Terminarea treierişului — Cîntece populare — Buletin meteorologic. 14,30—15 în limba maghiară. Corespondenţii ne informează la sfîrşitul săptă­­mînii — Muzică populară — Unde să petrecem sfîrşitul săptămînii ? 17—17,30 in limba romina: Mo­zaic radiofonic. 17,30—18,30 în lim­ba maghiară: De toate pentru toţi — Noi înregistrări de muzică uşoară. Pentru zilele de 1 şi 2 septem­­brie se anunţă următorul timp probabil: Vreme uşor instabilă, după-amiază înnorări locale şi a­­verse de ploaie cu totul izolate. Temperatura în creştere, noaptea va fi cuprinsă între 8—14 grade, iar ziua între 15—27 grade. Vînt potrivit din sectorul nord-vestic. 3 ATENŢIUNE? La 1 septembrie începe în întreaga ţară primirea abonamentelor la ziarele şi revistele sovietice pentru anul 1963. Abonamentele se primesc la oficiile şi factorii poştali, difuzorii de presa din întreprinderi şi instituţii. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor aduce la cunoştinţă că la data de 25 septembrie 1962 se vor deschide două şcoli, la Bucureşti şi la Timişoara, pentru pregătirea de tehnicieni cu calificare superioară în specialităţile telefonie, telegraf şi mecanic radio. Se admit candidaţi (fete şi băieţi) între 17—25 de ani. Pentru ambele şcoli se primesc numai absolvenţi ai liceului teoretic, cu examen de maturitate. Informaţii se pot obţine la serviciul personal al Direcţiei regionale P.T.T.R. Tg. Mureş, str. Lenin nr. 2, precum şi la toate oficiile raionale P.T.T.R. întreprinderea industrială ▼ m­alcool Sibiu ANGAJEAZĂ ingineri şi maiştri cu practică în industria băuturilor spirtoase şi a vinului. Informaţii sentimentare la telefon 27—33 Sibiu. U.R.C.C. Luduş angajeaza prin concurs 2 revizori contabili şi 3 revizori de gestiuni, cu studii medii şi 2 ani vechime în munca financiară. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul Uniunii, U.R.C.C., Luduş, str. Mărăşeşti nr. 4 telefon 248,

Next