Steaua Roşie, octombrie 1962 (Anul 11, nr. 233-258)

1962-10-14 / nr. 244

Un bogat program de manifestări culturale Curînd sala mare din clădirea bibliotecii din Reghin deveni ne­­încăpătoare. Anunţul despre seara literară „Marea Revoluţie Socia­listă din Octombrie oglindită în operele scriitorilor români“, adu­nase la bibliotecă pe tineri şi vîrstnici. Vocea prezentatorului curmă murmurul zecilor de glasuri. Apoi, pe măsură ce înflâcuratele cuvin­te ale cintătorilor Revoluţiei ajung prin intermediul recitatorilor şi ci­titorilor artistici în inimile celor prezenţi, feţele acestora se rume­nesc parcă în focul avîntului şi bucuriei victoriilor dobîndite pe drumul Marelui Octombrie. Seara literară se transformă treptat dintr-un mijloc de cunoaş­tere a operelor scriitorilor noştri care ciită* Revoluţia, intr-un feri­cit prilej de manifestare a priete­niei pe care poporul nostru o nu­treşte faţă de marele popor so­­vietic, prieten de veacuri. Apoi, după ce se rulează şi un film, oamenii pleacă mulţumiţi spre casă, hotărîţi ca la viitoarea seară literară, recenzie sau sim­pozion, să fie cu toţii prezenţi. Şi, intr-adevăr, e pe deplin jus­tificata afluenţa de participanţi de care biblioteca raională din Reghin se bucură în zilele acestea. La Reghin, în cadrul Lunii priete­niei se va organiza un bogat pro­gram de manhestăii culturale: la bi­blioteca raională, la 18 octombrie recenzia cărţii „Departe în spatele frontului“ de B. Polevoi, la 24 oc­tombrie altă seară literară cu „Pagini din literatura sovietică“, la 1 noiembrie se va vorbi despre „Viaţa şi opera scriitorului clasic rus Lev Tolstoi“ etc. In program sunt prevăzute, de asemenea, organizarea de expozi­ţii de cărţi cu tema: „Marea Re­voluţie Socialistă din Octombrie oglindită în literatură“ precum şi programe artistice cum va fi cel din 20 octombrie care va fi pre­zentat de formaţiile cooperativei „Progresul“, sau cel din 3 noiem­brie pe care-l pregăteşte Ansam­blul de cîntece şi jocuri al Casei raionale de cultură. In faţa muncitorilor de la Com­plexul de industrializare a lemnu­lui din localitate se va ţine confe­rinţa „Siberia apuseană, o mare forţă economică“. In faţa metalur­­giştilor de la I.R.U.M. se va ex­pune conferinţa: „U.R.S.S. cîştigă primatul în producţia de oţel“, iar medicilor li se va vorbi despre „Noile succese ale medicinei so­vietice“. Nu mai puţin bogat este progra­mul manifestărilor ce au loc la sate. Astfel, colectivul bibliotecii raionale a organizat seara litera­ră „Octombrie în operele scriito­rilor noştri“ şi în comunele Toa­ca, Gurghiu, Solovăstru şi Ce­­drad. Ansamblul de cintece şi jocuri al Casei raionale de cultură prezintă un spectacol din cintece şi dansuri sovietice şi romîneşti în faţa colectiviştilor din Monor, cu care ocazie va avea loc şi conferinţa despre „Realizările oa­menilor sovietici în agricultură“. Festivalul filmului sovietic, sim­pozioanele asupra unor filme so­vietice, manifestările sportive, se­rile literare cu teme ca: „Belşug în casele colhoznicilor", sau „Co­munismul şi pacea sunt de nedes­părţit“ etc., îmbogăţesc de ase­menea programul manifestărilor culturale ce au foc în aceste zile în localitățile raionului Reghin. M. FIUMON In întîmpinarea celui de-al IV-lea Congres pe ţara al cooperaţiei de consum Lucrătorii celor 19 unităţi ale cooperaţiei de consum din raionul Odornei, şi-au luat angajamente frumoase în întîmpinarea celui de-al IV-lea Congres pe ţară al cooperaţiei de consum din R.P.R. Astfel, ei şi-au luat angajamen­tul de a achiziţiona 28.295 buc. ouă, 494 kg păsări, 1.000 kg grîu, 1. 200 kg cartofi, 3.200 kg morcovi, 89.000 kg prune, 11.900 kg fin, I1. 680 kg deşeuri feroase, precum şi de a încasa un fond social în valoare de 36.639 lei. In afară de acestea, memb­rii cooperatori au oferit 10.550 lei contribuţie volun­tară în cinstea acestui eveniment. Angajamentele de mai sus vor fi îndeplinite în cursul trimestrului IV a. c. Cele mai frumoase angajamente şi le-au luat lucrătorii cooperative­lor din comunele Sîncraiu, Dîrjiu şi Săcel, iar în angajamentele in­dividuale s-au evidenţiat: Lidia Bartoş, preşedinta comitetului de femei din Dîrjiu, Lucreţia Jelerin din­­Săcel şi Ioan Wellman din Şoimuşul-Mic. IOAN BARTHA contabil BAZA DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE­­ A ACADEMIEI R.P.R. Tg. Mureş, str. Universităţii nr. 38, telefon 35—59, anunţă con­curs pentru ocuparea unui post de bibliotecar principal Condiţii: studii superioare (exa­men de stat). Cererile pentru concurs vor fi înaintate pe adresa bazei pînă la 20 octombrie a. c. Gospodării agricole colective! Colectivişti! Deţinători de oi! In întreaga ţară se desfăşoară acţiunea de contractare a linii din producţia anului 1963. Contractaţi cu unităţile sau delegaţii D.C.A. întreaga producţie de lină a oilor ce le deţineţi. Prin sistemul de contractări beneficiaţi de: — Preţuri avantajoase — împrumut de 40 la sută din valoarea contrac­tului încheiat — Scutire de cote — Prioritate la terenurile de păşunat Surplusurile de lină din producţia anului 1962 le puteţi valorifica în condiţii avantajoase, vînzîn­­du-le unităţilor D.C.A. la preţuri de achiziţie. întreprinderea FORESTIERA bid MIEr­CUREA-CIUC str. Kossuth nr. 49, angajează pe bază de concurs: — 2 gaterişti — 1 maistru la secţia lăzi — 1 maistru parchetar Examenul va avea loc la data de 10 noiembrie 1962, la sediul întreprinderii. Condiţiile de admi­tere sunt cele prevăzute de H.C.M. nr. 1061 Ancheta noastră-------------------------------------­ADĂPOSTURILE PENTRU ANIMALE TREBUIE GRABNIC TERMINATE Îi aflăm la mijlocul lunii oc­tombrie. Iarna bate la uşă. Cu fiecare zi ce trece, timpul se ră­ceşte tot mai mult. In fiecare dimineaţă, aerul e tot mai răco­ros. De acum înainte, desigur ne apropiem de iarnă■ Verdele ruginiu care încă impinzeşte cim­­pul îl vom găsi într-o diminea­ţă acoperit de covorul alb de Şi la Monor un grajd pentru leu de vite a fost din timp zidit, in parte a fost şi acoperit. In ca­drul gospodăriei s-au confecţionat şi s-au ars 110.000 de cărămizi şi 42.000 bucăţi ţigle. După cum ne informează constructorii, pînă la 20—25 octombrie acest grajd va fi dat în folosinţă. Insă, adăpostirea animalelor nu este asigurată. Gospodăria colec­tivă deţine în prezent 69 de vaci, 140 de j­uninc­i, 26 capete tineret bovin etc. Pentru realizarea cifre­lor de plan pe acest an trebuie să se cumpere încă un număr mare de animale. Tocmai de a­­ceea s-a planificat construirea a două grajduri. Din păcate insa construcţia celui de al doilea grajd se desfăşoară cu mare înce­tineală. Nu este terminată niei fundaţia. Dacă exista preocupare, în primul rînd în organizarea muncii, aici ambele grajduri pu­teau fi terminate. In comuna Monor există peste 10 zidari, membri ai gospodăriei agricole colective. Există şi 12— 13 tîmplari pricepuţi, care intr-un timp scurt puteau executa toate lucrările de construcţie pentru ca­re necesită calificare. Insă, con­siliul de conducere al gospodăriei n-a reuşit să-i mobilizeze la lu­crările de construcţii. Nici zidarii şi nici tîmplarii n-au înţeles im­portanţa terminării la timp a grajdurilor, neparticipînd la mun­ca de construcţii în gospodăria colectivă. La gospodăria agricolă colec­tivă din Petriş, raionul Topliţa, de asemenea, deşi suntem­ în pra­gul ierni, construcţia grajdului, putem spune, abia a început. Pînă în prezent s-a executat nu­mai fundaţia. Cînd o să fie dat în folosinţă acest grajd încă nu ştie nimeni, cu toate că materia­lele necesare sunt asigurate. Co­lectiviştii de aici recunosc că grajdul putea fi deja terminat, dar n-a existat preocupare în a­ceastă direcţie. In timpul verii atenţia lor a fost îndreptată mai mult spre recoltatul finului. După terminarea recoltării finului s-a trecut la recoltatul otăvii, apoi a zăpadă. Atunci, cerul liber nu va mai putea adăposti animalele gospodăriilor colective. Ele vor trebui adăpostite în grajduri căl­duroase. Dar să vedem cum sunt pregăti­te gospodăriile agricole colective pentru buna adăpostire a anima­lelor pe timpul iernii, porumbului­ Astfel, construct­a grajdului s-a amînat de la o săp­­tămînă la alta și chiar de la o lună la alta. Nimic de zis, în ziua de 8 oc­tombrie o echipă de cioplitori au trecut la pregătirea materialului lemnos. (Grajdul se construiește din lemn). Ritmul în care se des­făşoară lucrările este însă destul de lent, datorită faptului că şi în prezent se simte lip­sa braţelor de muncă. Ori poate, aici, la Petriş se obişnuieşte să se construiască numai după ce se adună toată recolta de pe cîmp d­in unele gospodării colective, deşi pînă în prezent lucrările s-au desfăşurat mulţumitor, acum s-au împotmolit. La gospodăria colec­tivă din Beica de Jos, raionul Reghin, de pildă, se află în con­strucţie 4 grajduri a cite 100 ca­pete fiecare. Unul se construieşte la Beica de Jos, unul la Beica de Sus, imul de Nadăşa şi unul la Habic. Pentru construirea acestor grajduri, colectiviştii din cele pa­tru sate au confecţionat şi au ars aproape 300.000 de cărămizi. Cele patru grajduri sînt ridicate la roşu. Cînd să se pună însă acoperişul, lucrările s-au împot­molit­ Motivul? Lipsa de pietriş pentru centuri. Consiliul de con­ducere al gospodăriei a solicitat autocamioane de la I.R.T.A. Re­ghin pentru transportul pietrişu­lui necesar, însă pînă la 10 oc­tombrie cererea nu a fost satis­făcută. Era oare nevoie de centuri din beton la aceste grajduri? Expe­rienţa altor gospodării colective arată că se poate pune acoperişul şi fără aceste centuri. Aşa au procedat colectiviştii din Monor şi din alte sate. Prin aceasta se face economie şi de ciment şi de fier. D­acă colectiviştii din Beica nu se cramponau de aceste cen­turi, puteau avea deja grajdurile sub acoperiş. La Săcalu de Pădure construc­ţia grajdului s-a oprit din lipsa grinzilor. Nici pînă în prezent gospodăria nu este în posesia ce­lor cîteva grinzi necesare, pentru a se putea ridica acoperişul. Pe lîngă acest grajd gospodă­ria are planificat să construiască şi un pătul pentru porumb­ Nici acesta nu s-a construit încă. Ne­­avînd pătul, colectiviştii n-au în­ceput nici recoltatul porumbului. Astfel ei nu pot executa nici în­­sămînţările, deoarece terenul res­pectiv nu este eliberat. Şi, iată-ne acum la Bona de Jos, raionul Topliţa. Aici, încă din anul trecut s-a început con­strucţia unui grajd pentru 100 de vite. Acest grajd, construit din lemn, este acoperit. Pentru a asigura adăpostirea animalelor ce le deţin, colectiviştii au plani­ficat să mai construiască un grajd, pentru care au confecţio­nat 107.000 de cărămizi. Arderea acestor cărămizi s-a terminat de mai bine de două săptămîni. E­­xecutarea construcţiei se amînă însă de la o zi la alta. Nu s-au tăiat încă din pădure nici cei 100 m­c de lemne pentru care gos­podăria a primit repartiţie. Şi aici, amînarea construcţiilor este motivată pe seama lucrărilor a­­gricole în cîmp. Pînă în prezent colectiviştii s-au preocupat de re­coltarea fînurilor, apoi a borcea­­gului şi ovăzului. Acum, eforturi­le sunt îndreptate spre treieratul ovăzului. In schimb, construcţia grajdului e neglijată. Avţnd în vedere că timpul e destul de întîrziat, construcţiile zootehnice necesare adăpostirii a­­nimalelor nu mai pot fi amînate. Este necesar ca peste tot, în cel mai scurt timp, toate grajdurile sa fie terminate si date în folo­sinţă. Pentru aceasta, comitetele raionale de partid, sfaturile popu­lare, consiliile agricole, consiliile de conducere ale gospodăriilor co­lective au datoria să ie toate mă­surile organizatorice. Majoritatea gospodăriilor colective dispun de materialele necesare construirii grajdurilor. Se cere doar preocu­pare în vederea mobilizării,tutu­ror forţelor pentru accelerarea lu­crărilor. Toţi zidarii, toţi tîmpla­rii existenţi la sate să fie mobi­lizaţi în vederea terminării grab­nice a grajdurilor pentru animale. Se recomandă ca în fiecare gos­podărie colectivă un membru al consiliului de conducere, respec­tiv vicepreşedintele, să se ocupe direct numai de problema con­strucţiilor. Pe lîngă braţele de muncă calificate, să se asigure în fiecare zi braţele de muncă ne­calificate, în aşa fel ca lucrările să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Consiliile de conducere din fie­care gospodărie colectivă au da­toria să se ocupe în aşa fel cu construcţiile, încît în cel mai scurt timp să fie asigurată adăpostirea tuturor animalelor. Acolo unde grajdurile construite nu sînt su­ficiente pentru întreg efectivul de animale, să se amenajeze şi să se organizeze adăpostirea lor în grajdurile mai mari existente în sat. P. POPȘOR Ritm nesatisfăcător CROITORUL:­­Ce v-a determi­nat să vă coman­daţi palton? VACA: — Deoa­rece se apropie frigul, iar la noi, construcţia adă­posturilor se des­făşoară tare a­­nevoios­­(Desen de Sá­tán) ★ * * ★ ★ * ­t­r întreprinderea comercială raională ZALĂU str. Gheorghe Doja nr. 25, telefon 149, VINDE din stocuri supranormative : - Diferite materiale electrice; - Aparate de radio Enescu şi Opera; — Articole de menaj (cuţite mezeluri, prlnii din tablă albă); - Textile şi încălţăminte; — Ciorapi platiri import; — Lină import etc. Listele complete sau extrase se trimit la cerere. De asemenea cumpărăm: Mobilă combinată tip II Sibiu, lanţuri pentru vite, apă minerală, Borsec, Bodoc, Biborţeni, frigidere Fram şi Alba, aspira­toare de praf, maşini de gătit emailate, aparate de radio Mioriţa, caiele, ultramarin de Timiş, pile de ferăstrău şi tablă galvanizată. steaua roșie Cînd există preocupare, sunt şi rezultate Iată-ne de pildă la Vătava, ra­ionul Topliţa. Anul acesta, în urma încheierii colectivizării agri­culturii în sat, colectiviştii de aici, sub îndrumarea organizaţiei de partid, au pornit cu toate forţele la dezvoltarea creşterii animale­lor, ramură de producţie pentru care aici există condiţii favorabi­le. Astfel, în prezent gospodăria colectivă deţine 340 de bovine, faţă de 98 cite deţinea la începu­tul anului. Numărul de bovine prevăzut în plan pe acest an s-a realizat. Pînă la sfîrşitul anului, ele vor spori cu încă circa 40 de capete, prin fătări. Gospodăria de­ţine şi 1.300 de ovine. Preocupîndu-se de sporirea nu­mărului de animale, consiliul de conducere al gospodăriei s-a în­grijit şi de asigurarea adăposturi­lor necesare.­­Astfel, pe plan lo­cal s-au confecţionat 200000 de cărămizi. Prin muncă patriotică, colectiviştii au transportat din pădure cantităţi mari de lemne pentru arderea acestor cărămizi. Astfel, cărămida s-a ars la timp. In luna august, primind un pre­ţios sprijin din partea Sfatului popular al oraşului Borsec, colec­tiviştii de aici au început construc­ţia unui grajd pentru 120 de vite. Intr-un timp destul de scurt, graj­dul a fost zidit. In prezent se lu­crează de zor la acoperiş si la tencuitul interiorului. Pînă la 25 octombrie grajdul va fi dat în folosinţă. Construirea acestui grajd intr­­un timp atit de scurt se datoreş­­te faptului că munca a fost bine organizată. Concomitent cu lucră­rile agricole, consiliul de condu­cere al gospodăriei s-a preocupat îndeaproape şi de asigurarea adă­posturilor pentru animale. Zilnic, 20-30 de colectivişti au fost re­partizaţi să lucreze la această construcţie. Desigur, prin construirea graj­dului nu este asigurată adăpos­­tirea tuturor animalelor- In sat există însă numeroase grajduri mari. Consiliul de conducere al gospodăriei a luat din timp mă­suri pentru ca în special tineretul bovin să fie adăpostit în aceste grajduri. Colectiviştii din Vătava merită laude pentru felul cum s-au ocu­pat de asigurarea adăpostită ani­malelor. Merită laude şi Sfatul popular al oraşului Borsec, care a acordat un sprijin preţios pen­tru constru­irea la timp a grajdu­lui. DUMINICA 14 OCTOMBRIE TG. MUREŞ N. Bălcescu: filmul Vîntul su­dului. Progresul: filmul Drum de încercare. Steagul roşu. Unde n-ajunge diavolul. Tineretului: fil­mul Pasărea cerului. Muncitoresc: filmul Poveste sentimentală. Dota­lii: filmul Călătorie în balon. Ca­sa de cultură a sindicatelor: fil­mul Am suprevieţuit morţii mele. LUNI 15 OCTOMBRIE­­ TG. MUREŞ. N. Bălcescu: filmul Nouă zile intr-un an. Progresul: filmul La noapte va muri oraşul. Steagul roşu: filmul Cartierul viselor. Ti­neretului: filmul Puştiul. Muncito­resc: filmul Drum de încercare. Doja Gh.: filmul Pe urmele bra­conierului. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Am supravie­ţuit morţii mele. GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul Un om tre­­ce prin zid LUDUŞ 30 Decembrie: filmul Gardianul MIERCUREA CIUC Doja Gh.: filmul M-am săturat de căsnicie ODOR­HEI Muncitoresc: filmul Ultima re­priză REGHIN Victoria: filmul Planeta furtu­­nilor TIRNAVENI 23 August: filmul Apartamentul TOPLIŢA Muncitoresc: filmul Perle negre Teatrul de stat din Tg. Mureş prezintă duminică 14 octombrie, orele 20,în premieră şi la 15 oc­tombrie, orele 20, piesa „Febre“ de H. Lovinescu. DUMINICA 14 OCTOMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul I: 7,40 — „Orchestre sovietice care au concertat în ţara noastră“, Orchestra ansamblu­lui „Piatniţki“; 8,30 —Teatru la microfon pentru copii: „Un joc cu surprize“, scenariu radiofonic de Constantin Teodoru; 11,30 — Vorbeşte Moscova!; 12,00 — In­terpreţi de muzică uşoară; 12,25 — „Programe muzicale alcătuite de ascultători“; 13,10 — De toa­te pentru toţi; 14,40 — Pentru fiecare cîte o melodie; 15,30 — La şezătoare; 16,25 — Muzică uşoară; 17,55 — Program pentru fruntaşii recoltelor bogate; 19,35 — „Melodii... melodii“ emisiune de muzică uşoară romînească; 20,00 — Teatru la microfon. Pre­miera „Oedip rege“. Tragedie de Sofocle. Adaptare radiofonică de Vlaicu Barna; 21,28 — Muzică de estradă; 22,20 — Muzică de dans. Programul II: 7,30 —„Din cîn­­tecele ţărănimii noastre colectivis­te“; 8,30 — Clubul voioşiei; 9,00 — Melodii populare romîneşti ce­rute de ascultători; 10,38 — Mu­zică uşoară romînească; 11,59 — Concert simfonic. In program: Simfonia nr. 55 „învăţătorul“ de Haydn, dirijor Roberto Renzi; Se­renada pentru tenor, corn şi or­chestră de Benjamin Britten, di­rijor George Georgescu. Solişti Ion Piso şi Ion Bădănoiu; Rapso­die de Mircea Basarab, dirijor compozitorul; 12,15 — Din muzica popoarelor; 14,30 — Satira şi umorul; 16,08 — Interpreţi de frunte ai muzicii populare româ­­neşti: Angela Moldovan; 17,25 — Muzică uşoară cerută de ascultă­tori; 19,00 — Muzică uşoară so­vietică interpretată de formaţii ro­mâneşti; 19,30 — Seară de ro­manţe; 20,05 — Vă invităm la dans; 21,15 — Vitrina cu noutăţi de muzică uşoară (reluare); 22,00 — Muzică de dans. ★ TG. MUREŞ. 9,30—10 în limba maghiară: Emisiunea pentru copii. 10—10,30 în limba maghiară. Emisiunea pentru pionieri. 3 In pavilionul central al Expozi­ţiei economiei naţionale din Ca­pitală a fost deschis vineri după­­amiază, cel de-al IV-lea Pavilion de mostre, organizat de Ministerul Comerţului interior, ministerele producătoare şi organizaţiile eco­nomice centrale. La festivitate au luat parte mi­niştri, membri ai C.C. al P.M.R., conducători ai unor instituţii cen­trale de stat, organizaţii econo­mice, reprezentanţi ai unor mari întreprinderi, ziarişti, numeroşi invitaţi. Beneficiind de condiţiile pe care le oferă impunătoarea construcţie centrală a Expoziţiei economiei naţionale o suprafaţă de expu­nere de circa 19.000 m­p, de aproape şase ori mai mare decit cea a pavilionului organizat în toamna anului trecut, actualul pa­vilion de mostre dă posibilitatea unui număr mult mai mare de oameni ai muncii să cunoască şi să-şi spună părerea în legătură cu exponatele prezentate. Asupra mărfurilor, care au eti­chete tip — cuprinzînd denumirea şi caracteristicile produsului, nu­mele întreprinderii producătoare şi preţul de vînzare cu amănuntul — vizitatorii au posibilitatea să-şi exprime părerea în cele 40 de ca­iete de observaţii şi sugestii, care se află în diverse puncte ale pa­vilionului. Sunt folosite şi alte mijloace de studiere a cerinţelor populaţiei: chestionare pe grupe de mărfuri, convorbiri şi întrlniri ale vizitatorilor cu reprezentanţi ai unităţilor producătoare şi ai co­merţului etc. Majoritatea mostrelor sunt expu­se în standuri deschise, unele fără ambalaje, cele electrotehnice îrn stare de funcţionare, astfel ca fie­care vizitator să le poată cerceta în condiţii optime. Fiecare din sec­toarele producătoare de bunuri de larg consum este bogat reprezen­tat. Industria de mobilă expune pen­tru prima dată în cadrul pavilio­nului, cele 70 de garnituri (dormi­toare, camere pentru copii, camere de zi, bucătării etc.), împreună cu alte produse care înfrumuseţează locuinţele oamenilor muncii — co­voare, feţe de mese, lustre, bibe­louri, ocupă cea mai mare parte din parter. O prezentare originală este re­zervată celor 800 de noi modele de confecţii şi tricotaje. Pe o plat­formă lată de cîţiva metri, ame­najată de asemenea la parter în jurul unui mare bazin, din mijlo­cul căreia se înalţă o floare meta­lică de 18 metri, frumos stilizată, vor­ avea loc seară de seară pa­răzi ale modei anului 1963. Alte modele de îmbrăcăminte sînt pre­zentate în standuri la nivelele su­perioare. La primul nivel al pavilionului, industria alimentară expune circa 1.300 de articole de panificaţie, mo­­rărit, mezeluri şi conserve de tot felul, produse zaharoase, lactate şi de pescărie, băuturi, ţigări şi numeroase articole cosmetice. Cel de-al doilea nivel este desti­nat altor produse ale industriei uşoare. Aici se pot vedea 3.000 de modele noi de textile printre care materiale satinate din fire line de bumbac şi fire sintetice, imprimeuri şi ţesături din in, cî­­nepă, lină, mătase, ţesături fan­tezii, stele de mobilă. Tot în a­­ceastă parte a pavilionului se mai află peste 2.200 de modele noi de tricotaje, din care se remarcă cele din fire sintetice, 1.500 de noi modele de încălţăminte şi maro­­chinărie, un bogat sortiment de cravate, precum şi numeroase ar­ticole de galanterie. Privirea vizitatorilor este atrasă şi de produsele sectorului de apa­rate electrice de uz casnic. Printre exponate se remarcă noile tipuri de aparate de radio şi televizoare, frigiderele cu absorbţie „Fram“, maşini de spălat şi de cusut elec­trice, fiare de călcat cu regulator de temperatură etc. Este prezentată de asemenea o largă gamă de articole din mase plastice, articole metalice de uz casnic şi de sport, aragaze mo­derne cu ceasuri de control, jucă­rii, lacuri şi vopsele, coloranţi şi alte produse chimice, rechizite şcolare, instrumente muzicale, dis­curi de patefon etc. Unele din ele sînt fabricate de întreprinderi ale industriei republicane, altele de unităţi ale industriei locale şi trustului central al gospodăriilor agricole de stat. Sutele de obiecte de artizanat, broderii, covoare, bibelouri, îmbră­căminte cu motive naţionale stili­zate, mobilă rustică, dovedesc mă­iestria membrilor cooperativelor meşteşugăreşti. In preajma pavilionului sînt amenajate 22 de chioşcuri din ma­terial plastic, unde se vînd di­verse produse alimentare, indus­triale şi articole de artizanat, pre­cum şi un chioşc pentru vinzarea şi obliterarea cu o ştampilă spe­cială a mărcilor poştale emise cu ocazia deschiderii celui de-al 4- lea Pavilion de mostre. Pavilionul poate fi vizitat zilnic între orele 10—14 și 16—20, iar duminica între orele 9—20. (Agerpres)­ DESCHIDEREA CELUI DE-AL IV-LEA PAVILION DE MOSTRE

Next