Steaua Roşie, octombrie 1962 (Anul 11, nr. 233-258)
1962-10-14 / nr. 244
Un bogat program de manifestări culturale Curînd sala mare din clădirea bibliotecii din Reghin deveni neîncăpătoare. Anunţul despre seara literară „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie oglindită în operele scriitorilor români“, adunase la bibliotecă pe tineri şi vîrstnici. Vocea prezentatorului curmă murmurul zecilor de glasuri. Apoi, pe măsură ce înflâcuratele cuvinte ale cintătorilor Revoluţiei ajung prin intermediul recitatorilor şi cititorilor artistici în inimile celor prezenţi, feţele acestora se rumenesc parcă în focul avîntului şi bucuriei victoriilor dobîndite pe drumul Marelui Octombrie. Seara literară se transformă treptat dintr-un mijloc de cunoaştere a operelor scriitorilor noştri care ciită* Revoluţia, intr-un fericit prilej de manifestare a prieteniei pe care poporul nostru o nutreşte faţă de marele popor sovietic, prieten de veacuri. Apoi, după ce se rulează şi un film, oamenii pleacă mulţumiţi spre casă, hotărîţi ca la viitoarea seară literară, recenzie sau simpozion, să fie cu toţii prezenţi. Şi, intr-adevăr, e pe deplin justificata afluenţa de participanţi de care biblioteca raională din Reghin se bucură în zilele acestea. La Reghin, în cadrul Lunii prieteniei se va organiza un bogat program de manhestăii culturale: la biblioteca raională, la 18 octombrie recenzia cărţii „Departe în spatele frontului“ de B. Polevoi, la 24 octombrie altă seară literară cu „Pagini din literatura sovietică“, la 1 noiembrie se va vorbi despre „Viaţa şi opera scriitorului clasic rus Lev Tolstoi“ etc. In program sunt prevăzute, de asemenea, organizarea de expoziţii de cărţi cu tema: „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie oglindită în literatură“ precum şi programe artistice cum va fi cel din 20 octombrie care va fi prezentat de formaţiile cooperativei „Progresul“, sau cel din 3 noiembrie pe care-l pregăteşte Ansamblul de cîntece şi jocuri al Casei raionale de cultură. In faţa muncitorilor de la Complexul de industrializare a lemnului din localitate se va ţine conferinţa „Siberia apuseană, o mare forţă economică“. In faţa metalurgiştilor de la I.R.U.M. se va expune conferinţa: „U.R.S.S. cîştigă primatul în producţia de oţel“, iar medicilor li se va vorbi despre „Noile succese ale medicinei sovietice“. Nu mai puţin bogat este programul manifestărilor ce au loc la sate. Astfel, colectivul bibliotecii raionale a organizat seara literară „Octombrie în operele scriitorilor noştri“ şi în comunele Toaca, Gurghiu, Solovăstru şi Cedrad. Ansamblul de cintece şi jocuri al Casei raionale de cultură prezintă un spectacol din cintece şi dansuri sovietice şi romîneşti în faţa colectiviştilor din Monor, cu care ocazie va avea loc şi conferinţa despre „Realizările oamenilor sovietici în agricultură“. Festivalul filmului sovietic, simpozioanele asupra unor filme sovietice, manifestările sportive, serile literare cu teme ca: „Belşug în casele colhoznicilor", sau „Comunismul şi pacea sunt de nedespărţit“ etc., îmbogăţesc de asemenea programul manifestărilor culturale ce au foc în aceste zile în localitățile raionului Reghin. M. FIUMON In întîmpinarea celui de-al IV-lea Congres pe ţara al cooperaţiei de consum Lucrătorii celor 19 unităţi ale cooperaţiei de consum din raionul Odornei, şi-au luat angajamente frumoase în întîmpinarea celui de-al IV-lea Congres pe ţară al cooperaţiei de consum din R.P.R. Astfel, ei şi-au luat angajamentul de a achiziţiona 28.295 buc. ouă, 494 kg păsări, 1.000 kg grîu, 1. 200 kg cartofi, 3.200 kg morcovi, 89.000 kg prune, 11.900 kg fin, I1. 680 kg deşeuri feroase, precum şi de a încasa un fond social în valoare de 36.639 lei. In afară de acestea, membrii cooperatori au oferit 10.550 lei contribuţie voluntară în cinstea acestui eveniment. Angajamentele de mai sus vor fi îndeplinite în cursul trimestrului IV a. c. Cele mai frumoase angajamente şi le-au luat lucrătorii cooperativelor din comunele Sîncraiu, Dîrjiu şi Săcel, iar în angajamentele individuale s-au evidenţiat: Lidia Bartoş, preşedinta comitetului de femei din Dîrjiu, Lucreţia Jelerin dinSăcel şi Ioan Wellman din Şoimuşul-Mic. IOAN BARTHA contabil BAZA DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE A ACADEMIEI R.P.R. Tg. Mureş, str. Universităţii nr. 38, telefon 35—59, anunţă concurs pentru ocuparea unui post de bibliotecar principal Condiţii: studii superioare (examen de stat). Cererile pentru concurs vor fi înaintate pe adresa bazei pînă la 20 octombrie a. c. Gospodării agricole colective! Colectivişti! Deţinători de oi! In întreaga ţară se desfăşoară acţiunea de contractare a linii din producţia anului 1963. Contractaţi cu unităţile sau delegaţii D.C.A. întreaga producţie de lină a oilor ce le deţineţi. Prin sistemul de contractări beneficiaţi de: — Preţuri avantajoase — împrumut de 40 la sută din valoarea contractului încheiat — Scutire de cote — Prioritate la terenurile de păşunat Surplusurile de lină din producţia anului 1962 le puteţi valorifica în condiţii avantajoase, vînzîndu-le unităţilor D.C.A. la preţuri de achiziţie. întreprinderea FORESTIERA bid MIErCUREA-CIUC str. Kossuth nr. 49, angajează pe bază de concurs: — 2 gaterişti — 1 maistru la secţia lăzi — 1 maistru parchetar Examenul va avea loc la data de 10 noiembrie 1962, la sediul întreprinderii. Condiţiile de admitere sunt cele prevăzute de H.C.M. nr. 1061 Ancheta noastră-------------------------------------ADĂPOSTURILE PENTRU ANIMALE TREBUIE GRABNIC TERMINATE Îi aflăm la mijlocul lunii octombrie. Iarna bate la uşă. Cu fiecare zi ce trece, timpul se răceşte tot mai mult. In fiecare dimineaţă, aerul e tot mai răcoros. De acum înainte, desigur ne apropiem de iarnă■ Verdele ruginiu care încă impinzeşte cimpul îl vom găsi într-o dimineaţă acoperit de covorul alb de Şi la Monor un grajd pentru leu de vite a fost din timp zidit, in parte a fost şi acoperit. In cadrul gospodăriei s-au confecţionat şi s-au ars 110.000 de cărămizi şi 42.000 bucăţi ţigle. După cum ne informează constructorii, pînă la 20—25 octombrie acest grajd va fi dat în folosinţă. Insă, adăpostirea animalelor nu este asigurată. Gospodăria colectivă deţine în prezent 69 de vaci, 140 de juninci, 26 capete tineret bovin etc. Pentru realizarea cifrelor de plan pe acest an trebuie să se cumpere încă un număr mare de animale. Tocmai de aceea s-a planificat construirea a două grajduri. Din păcate insa construcţia celui de al doilea grajd se desfăşoară cu mare încetineală. Nu este terminată niei fundaţia. Dacă exista preocupare, în primul rînd în organizarea muncii, aici ambele grajduri puteau fi terminate. In comuna Monor există peste 10 zidari, membri ai gospodăriei agricole colective. Există şi 12— 13 tîmplari pricepuţi, care intr-un timp scurt puteau executa toate lucrările de construcţie pentru care necesită calificare. Insă, consiliul de conducere al gospodăriei n-a reuşit să-i mobilizeze la lucrările de construcţii. Nici zidarii şi nici tîmplarii n-au înţeles importanţa terminării la timp a grajdurilor, neparticipînd la munca de construcţii în gospodăria colectivă. La gospodăria agricolă colectivă din Petriş, raionul Topliţa, de asemenea, deşi suntem în pragul ierni, construcţia grajdului, putem spune, abia a început. Pînă în prezent s-a executat numai fundaţia. Cînd o să fie dat în folosinţă acest grajd încă nu ştie nimeni, cu toate că materialele necesare sunt asigurate. Colectiviştii de aici recunosc că grajdul putea fi deja terminat, dar n-a existat preocupare în această direcţie. In timpul verii atenţia lor a fost îndreptată mai mult spre recoltatul finului. După terminarea recoltării finului s-a trecut la recoltatul otăvii, apoi a zăpadă. Atunci, cerul liber nu va mai putea adăposti animalele gospodăriilor colective. Ele vor trebui adăpostite în grajduri călduroase. Dar să vedem cum sunt pregătite gospodăriile agricole colective pentru buna adăpostire a animalelor pe timpul iernii, porumbului Astfel, constructa grajdului s-a amînat de la o săptămînă la alta și chiar de la o lună la alta. Nimic de zis, în ziua de 8 octombrie o echipă de cioplitori au trecut la pregătirea materialului lemnos. (Grajdul se construiește din lemn). Ritmul în care se desfăşoară lucrările este însă destul de lent, datorită faptului că şi în prezent se simte lipsa braţelor de muncă. Ori poate, aici, la Petriş se obişnuieşte să se construiască numai după ce se adună toată recolta de pe cîmp din unele gospodării colective, deşi pînă în prezent lucrările s-au desfăşurat mulţumitor, acum s-au împotmolit. La gospodăria colectivă din Beica de Jos, raionul Reghin, de pildă, se află în construcţie 4 grajduri a cite 100 capete fiecare. Unul se construieşte la Beica de Jos, unul la Beica de Sus, imul de Nadăşa şi unul la Habic. Pentru construirea acestor grajduri, colectiviştii din cele patru sate au confecţionat şi au ars aproape 300.000 de cărămizi. Cele patru grajduri sînt ridicate la roşu. Cînd să se pună însă acoperişul, lucrările s-au împotmolit Motivul? Lipsa de pietriş pentru centuri. Consiliul de conducere al gospodăriei a solicitat autocamioane de la I.R.T.A. Reghin pentru transportul pietrişului necesar, însă pînă la 10 octombrie cererea nu a fost satisfăcută. Era oare nevoie de centuri din beton la aceste grajduri? Experienţa altor gospodării colective arată că se poate pune acoperişul şi fără aceste centuri. Aşa au procedat colectiviştii din Monor şi din alte sate. Prin aceasta se face economie şi de ciment şi de fier. Dacă colectiviştii din Beica nu se cramponau de aceste centuri, puteau avea deja grajdurile sub acoperiş. La Săcalu de Pădure construcţia grajdului s-a oprit din lipsa grinzilor. Nici pînă în prezent gospodăria nu este în posesia celor cîteva grinzi necesare, pentru a se putea ridica acoperişul. Pe lîngă acest grajd gospodăria are planificat să construiască şi un pătul pentru porumb Nici acesta nu s-a construit încă. Neavînd pătul, colectiviştii n-au început nici recoltatul porumbului. Astfel ei nu pot executa nici însămînţările, deoarece terenul respectiv nu este eliberat. Şi, iată-ne acum la Bona de Jos, raionul Topliţa. Aici, încă din anul trecut s-a început construcţia unui grajd pentru 100 de vite. Acest grajd, construit din lemn, este acoperit. Pentru a asigura adăpostirea animalelor ce le deţin, colectiviştii au planificat să mai construiască un grajd, pentru care au confecţionat 107.000 de cărămizi. Arderea acestor cărămizi s-a terminat de mai bine de două săptămîni. Executarea construcţiei se amînă însă de la o zi la alta. Nu s-au tăiat încă din pădure nici cei 100 mc de lemne pentru care gospodăria a primit repartiţie. Şi aici, amînarea construcţiilor este motivată pe seama lucrărilor agricole în cîmp. Pînă în prezent colectiviştii s-au preocupat de recoltarea fînurilor, apoi a borceagului şi ovăzului. Acum, eforturile sunt îndreptate spre treieratul ovăzului. In schimb, construcţia grajdului e neglijată. Avţnd în vedere că timpul e destul de întîrziat, construcţiile zootehnice necesare adăpostirii animalelor nu mai pot fi amînate. Este necesar ca peste tot, în cel mai scurt timp, toate grajdurile sa fie terminate si date în folosinţă. Pentru aceasta, comitetele raionale de partid, sfaturile populare, consiliile agricole, consiliile de conducere ale gospodăriilor colective au datoria să ie toate măsurile organizatorice. Majoritatea gospodăriilor colective dispun de materialele necesare construirii grajdurilor. Se cere doar preocupare în vederea mobilizării,tuturor forţelor pentru accelerarea lucrărilor. Toţi zidarii, toţi tîmplarii existenţi la sate să fie mobilizaţi în vederea terminării grabnice a grajdurilor pentru animale. Se recomandă ca în fiecare gospodărie colectivă un membru al consiliului de conducere, respectiv vicepreşedintele, să se ocupe direct numai de problema construcţiilor. Pe lîngă braţele de muncă calificate, să se asigure în fiecare zi braţele de muncă necalificate, în aşa fel ca lucrările să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Consiliile de conducere din fiecare gospodărie colectivă au datoria să se ocupe în aşa fel cu construcţiile, încît în cel mai scurt timp să fie asigurată adăpostirea tuturor animalelor. Acolo unde grajdurile construite nu sînt suficiente pentru întreg efectivul de animale, să se amenajeze şi să se organizeze adăpostirea lor în grajdurile mai mari existente în sat. P. POPȘOR Ritm nesatisfăcător CROITORUL:Ce v-a determinat să vă comandaţi palton? VACA: — Deoarece se apropie frigul, iar la noi, construcţia adăposturilor se desfăşoară tare anevoios(Desen de Sátán) ★ * * ★ ★ * tr întreprinderea comercială raională ZALĂU str. Gheorghe Doja nr. 25, telefon 149, VINDE din stocuri supranormative : - Diferite materiale electrice; - Aparate de radio Enescu şi Opera; — Articole de menaj (cuţite mezeluri, prlnii din tablă albă); - Textile şi încălţăminte; — Ciorapi platiri import; — Lină import etc. Listele complete sau extrase se trimit la cerere. De asemenea cumpărăm: Mobilă combinată tip II Sibiu, lanţuri pentru vite, apă minerală, Borsec, Bodoc, Biborţeni, frigidere Fram şi Alba, aspiratoare de praf, maşini de gătit emailate, aparate de radio Mioriţa, caiele, ultramarin de Timiş, pile de ferăstrău şi tablă galvanizată. steaua roșie Cînd există preocupare, sunt şi rezultate Iată-ne de pildă la Vătava, raionul Topliţa. Anul acesta, în urma încheierii colectivizării agriculturii în sat, colectiviştii de aici, sub îndrumarea organizaţiei de partid, au pornit cu toate forţele la dezvoltarea creşterii animalelor, ramură de producţie pentru care aici există condiţii favorabile. Astfel, în prezent gospodăria colectivă deţine 340 de bovine, faţă de 98 cite deţinea la începutul anului. Numărul de bovine prevăzut în plan pe acest an s-a realizat. Pînă la sfîrşitul anului, ele vor spori cu încă circa 40 de capete, prin fătări. Gospodăria deţine şi 1.300 de ovine. Preocupîndu-se de sporirea numărului de animale, consiliul de conducere al gospodăriei s-a îngrijit şi de asigurarea adăposturilor necesare.Astfel, pe plan local s-au confecţionat 200000 de cărămizi. Prin muncă patriotică, colectiviştii au transportat din pădure cantităţi mari de lemne pentru arderea acestor cărămizi. Astfel, cărămida s-a ars la timp. In luna august, primind un preţios sprijin din partea Sfatului popular al oraşului Borsec, colectiviştii de aici au început construcţia unui grajd pentru 120 de vite. Intr-un timp destul de scurt, grajdul a fost zidit. In prezent se lucrează de zor la acoperiş si la tencuitul interiorului. Pînă la 25 octombrie grajdul va fi dat în folosinţă. Construirea acestui grajd intrun timp atit de scurt se datoreşte faptului că munca a fost bine organizată. Concomitent cu lucrările agricole, consiliul de conducere al gospodăriei s-a preocupat îndeaproape şi de asigurarea adăposturilor pentru animale. Zilnic, 20-30 de colectivişti au fost repartizaţi să lucreze la această construcţie. Desigur, prin construirea grajdului nu este asigurată adăpostirea tuturor animalelor- In sat există însă numeroase grajduri mari. Consiliul de conducere al gospodăriei a luat din timp măsuri pentru ca în special tineretul bovin să fie adăpostit în aceste grajduri. Colectiviştii din Vătava merită laude pentru felul cum s-au ocupat de asigurarea adăpostită animalelor. Merită laude şi Sfatul popular al oraşului Borsec, care a acordat un sprijin preţios pentru construirea la timp a grajdului. DUMINICA 14 OCTOMBRIE TG. MUREŞ N. Bălcescu: filmul Vîntul sudului. Progresul: filmul Drum de încercare. Steagul roşu. Unde n-ajunge diavolul. Tineretului: filmul Pasărea cerului. Muncitoresc: filmul Poveste sentimentală. Dotalii: filmul Călătorie în balon. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Am suprevieţuit morţii mele. LUNI 15 OCTOMBRIE TG. MUREŞ. N. Bălcescu: filmul Nouă zile intr-un an. Progresul: filmul La noapte va muri oraşul. Steagul roşu: filmul Cartierul viselor. Tineretului: filmul Puştiul. Muncitoresc: filmul Drum de încercare. Doja Gh.: filmul Pe urmele braconierului. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Am supravieţuit morţii mele. GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul Un om trece prin zid LUDUŞ 30 Decembrie: filmul Gardianul MIERCUREA CIUC Doja Gh.: filmul M-am săturat de căsnicie ODORHEI Muncitoresc: filmul Ultima repriză REGHIN Victoria: filmul Planeta furtunilor TIRNAVENI 23 August: filmul Apartamentul TOPLIŢA Muncitoresc: filmul Perle negre Teatrul de stat din Tg. Mureş prezintă duminică 14 octombrie, orele 20,în premieră şi la 15 octombrie, orele 20, piesa „Febre“ de H. Lovinescu. DUMINICA 14 OCTOMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 7,40 — „Orchestre sovietice care au concertat în ţara noastră“, Orchestra ansamblului „Piatniţki“; 8,30 —Teatru la microfon pentru copii: „Un joc cu surprize“, scenariu radiofonic de Constantin Teodoru; 11,30 — Vorbeşte Moscova!; 12,00 — Interpreţi de muzică uşoară; 12,25 — „Programe muzicale alcătuite de ascultători“; 13,10 — De toate pentru toţi; 14,40 — Pentru fiecare cîte o melodie; 15,30 — La şezătoare; 16,25 — Muzică uşoară; 17,55 — Program pentru fruntaşii recoltelor bogate; 19,35 — „Melodii... melodii“ emisiune de muzică uşoară romînească; 20,00 — Teatru la microfon. Premiera „Oedip rege“. Tragedie de Sofocle. Adaptare radiofonică de Vlaicu Barna; 21,28 — Muzică de estradă; 22,20 — Muzică de dans. Programul II: 7,30 —„Din cîntecele ţărănimii noastre colectiviste“; 8,30 — Clubul voioşiei; 9,00 — Melodii populare romîneşti cerute de ascultători; 10,38 — Muzică uşoară romînească; 11,59 — Concert simfonic. In program: Simfonia nr. 55 „învăţătorul“ de Haydn, dirijor Roberto Renzi; Serenada pentru tenor, corn şi orchestră de Benjamin Britten, dirijor George Georgescu. Solişti Ion Piso şi Ion Bădănoiu; Rapsodie de Mircea Basarab, dirijor compozitorul; 12,15 — Din muzica popoarelor; 14,30 — Satira şi umorul; 16,08 — Interpreţi de frunte ai muzicii populare româneşti: Angela Moldovan; 17,25 — Muzică uşoară cerută de ascultători; 19,00 — Muzică uşoară sovietică interpretată de formaţii româneşti; 19,30 — Seară de romanţe; 20,05 — Vă invităm la dans; 21,15 — Vitrina cu noutăţi de muzică uşoară (reluare); 22,00 — Muzică de dans. ★ TG. MUREŞ. 9,30—10 în limba maghiară: Emisiunea pentru copii. 10—10,30 în limba maghiară. Emisiunea pentru pionieri. 3 In pavilionul central al Expoziţiei economiei naţionale din Capitală a fost deschis vineri dupăamiază, cel de-al IV-lea Pavilion de mostre, organizat de Ministerul Comerţului interior, ministerele producătoare şi organizaţiile economice centrale. La festivitate au luat parte miniştri, membri ai C.C. al P.M.R., conducători ai unor instituţii centrale de stat, organizaţii economice, reprezentanţi ai unor mari întreprinderi, ziarişti, numeroşi invitaţi. Beneficiind de condiţiile pe care le oferă impunătoarea construcţie centrală a Expoziţiei economiei naţionale o suprafaţă de expunere de circa 19.000 mp, de aproape şase ori mai mare decit cea a pavilionului organizat în toamna anului trecut, actualul pavilion de mostre dă posibilitatea unui număr mult mai mare de oameni ai muncii să cunoască şi să-şi spună părerea în legătură cu exponatele prezentate. Asupra mărfurilor, care au etichete tip — cuprinzînd denumirea şi caracteristicile produsului, numele întreprinderii producătoare şi preţul de vînzare cu amănuntul — vizitatorii au posibilitatea să-şi exprime părerea în cele 40 de caiete de observaţii şi sugestii, care se află în diverse puncte ale pavilionului. Sunt folosite şi alte mijloace de studiere a cerinţelor populaţiei: chestionare pe grupe de mărfuri, convorbiri şi întrlniri ale vizitatorilor cu reprezentanţi ai unităţilor producătoare şi ai comerţului etc. Majoritatea mostrelor sunt expuse în standuri deschise, unele fără ambalaje, cele electrotehnice îrn stare de funcţionare, astfel ca fiecare vizitator să le poată cerceta în condiţii optime. Fiecare din sectoarele producătoare de bunuri de larg consum este bogat reprezentat. Industria de mobilă expune pentru prima dată în cadrul pavilionului, cele 70 de garnituri (dormitoare, camere pentru copii, camere de zi, bucătării etc.), împreună cu alte produse care înfrumuseţează locuinţele oamenilor muncii — covoare, feţe de mese, lustre, bibelouri, ocupă cea mai mare parte din parter. O prezentare originală este rezervată celor 800 de noi modele de confecţii şi tricotaje. Pe o platformă lată de cîţiva metri, amenajată de asemenea la parter în jurul unui mare bazin, din mijlocul căreia se înalţă o floare metalică de 18 metri, frumos stilizată, vor avea loc seară de seară parăzi ale modei anului 1963. Alte modele de îmbrăcăminte sînt prezentate în standuri la nivelele superioare. La primul nivel al pavilionului, industria alimentară expune circa 1.300 de articole de panificaţie, morărit, mezeluri şi conserve de tot felul, produse zaharoase, lactate şi de pescărie, băuturi, ţigări şi numeroase articole cosmetice. Cel de-al doilea nivel este destinat altor produse ale industriei uşoare. Aici se pot vedea 3.000 de modele noi de textile printre care materiale satinate din fire line de bumbac şi fire sintetice, imprimeuri şi ţesături din in, cînepă, lină, mătase, ţesături fantezii, stele de mobilă. Tot în această parte a pavilionului se mai află peste 2.200 de modele noi de tricotaje, din care se remarcă cele din fire sintetice, 1.500 de noi modele de încălţăminte şi marochinărie, un bogat sortiment de cravate, precum şi numeroase articole de galanterie. Privirea vizitatorilor este atrasă şi de produsele sectorului de aparate electrice de uz casnic. Printre exponate se remarcă noile tipuri de aparate de radio şi televizoare, frigiderele cu absorbţie „Fram“, maşini de spălat şi de cusut electrice, fiare de călcat cu regulator de temperatură etc. Este prezentată de asemenea o largă gamă de articole din mase plastice, articole metalice de uz casnic şi de sport, aragaze moderne cu ceasuri de control, jucării, lacuri şi vopsele, coloranţi şi alte produse chimice, rechizite şcolare, instrumente muzicale, discuri de patefon etc. Unele din ele sînt fabricate de întreprinderi ale industriei republicane, altele de unităţi ale industriei locale şi trustului central al gospodăriilor agricole de stat. Sutele de obiecte de artizanat, broderii, covoare, bibelouri, îmbrăcăminte cu motive naţionale stilizate, mobilă rustică, dovedesc măiestria membrilor cooperativelor meşteşugăreşti. In preajma pavilionului sînt amenajate 22 de chioşcuri din material plastic, unde se vînd diverse produse alimentare, industriale şi articole de artizanat, precum şi un chioşc pentru vinzarea şi obliterarea cu o ştampilă specială a mărcilor poştale emise cu ocazia deschiderii celui de-al 4- lea Pavilion de mostre. Pavilionul poate fi vizitat zilnic între orele 10—14 și 16—20, iar duminica între orele 9—20. (Agerpres) DESCHIDEREA CELUI DE-AL IV-LEA PAVILION DE MOSTRE