Steaua Roşie, octombrie 1962 (Anul 11, nr. 233-258)
1962-10-14 / nr. 244
Cu toate torţele pentru grăbirea ritmului lucrărilor agricole de toamnă! In centrul atenţiei , pregătirea terenului şi semănatul In regiunea noastră, în toate raioanele, lucrările de pregătire a terenului şi semănatul se desfăşoară încă în ritm nesatisfăcător. Conform datelor deţinute de Consiliul agricol regional, pînă la 11 octombrie s-au executat însămînţărî de toamnă abia pe 18,9 la sută din suprafaţa planificată. Ritmul însămînţărilor s-a accelerat în oarecare măsură în raionul Luduş. In ultima săptămînă, în acest raion s-au executat însămînţări pe aproape 2.900 de hectare. Dar dacă mijloacele existente erau din plin folosite, se putea realiza cu mult mai mult. Insămînţările continuă să se desfăşoare anevoios în raioanele Ciuc, Gheorghieni, Topliţa, precum şi în celelalte raioane. In raionul Topliţa, în curs de o săptămînă s-au executat însămînţări abia pe 16 hectare. In total, pînă la 11 octombrie în acest raion s-au executat însămînţări numai pe 29 de hectare, adică pe 1,5 la sută din suprafaţa planificată. Cum justifică oare consiliul agricol raional marea rămînere în urmă a însămînţărilor? Deci, în toate raioanele se observă o mare rămînere în urmă atît în privinţa pregătirii terenului pentru însămînţări, cît şi a semănatului. De aceea, se impune mobilizarea tuturor forţelor şi folosirea din plin, cu toată capacitatea, a tuturor tractoarelor şi maşinilor existente, în vederea intensificării ritmului însămînţărilor. In centrul atenţiei organelor şi organizaţiilor • Iată situaţia pregătirii terenului şi însămînţărilor, pe raioane, la data de 11 octombrie, de partid, a sfaturilor populare şi a consiliilor agricole trebuie să stea în această perioadă pregătirea terenului pentru însămînţări şi semănatul griului. In raioanele Ciuc şi Gheorghieni în special trebuie terminat grabnic recoltatul cartofilor, iar în restul raioanelor recoltatul porumbului şi al sfeclei de zahăr de pe suprafeţele ce urmează a se însămînţa cu grîu. Teren pregătit însămînţa Raionul pt. însămînţări total ___________________________________%_____________%_ Ciuc 64,7 42,6 Gheorghieni 65,3 51,8 Luduş 34,2 15,6 Odorhei 36,3 14,4 Reghin 30,3 13,6 Tg. Mureş 30,5 15,2 Tîrnăveni 48,8 18,4 Topliţa 21,4 1,5 oraş Tg. Mureş 59,0 42,6 La gospodăria agricolă colectivă din Urmeniş, raionul Luduş, lucrările pentru pregătirea terenului şi insămînţatul griului se desfăşoară din plin. Numai în cîteva zile s-au însămînţat peste 60 de hectare cu grîu. In fotografie, tractoristul Vasile Oroian la pregătirea terenului, asigurînd un pat germinativ bun pentru sămînță. Gospodarii de la Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni, pe lingă alte preocupări cotidiene, de vital interes, în vederea, obţinerii unor rezultate continue tot mai însemnate, sînt preocupaţi în prezent şi cu pregătirile de iarnă a tuturor compartimentelor de muncă. Şi se poate spune de la bun început ca, în baza eforturilor depuse în această privință rezultatele obținute sînt mai mult decît satisfăcătoare. Cuprinzînd în comisiile și subcomisiile de stabilire a necesarului de lucrări pentru anotimpul friguros un mare număr de cadre tehnico-inginerești şi muncitori fruntaşi în producţie, s-a reuşit să se depisteze şi să se stabilească urgenţa şi im- portanţa lucrărilor. In atenţia comisiei la nivelul compinatului şi a subcomisiilor organizate la nivelul secţiilor a intrat revizuirea tuturor conductelor de instalaţii (care sînt deosebit de numeroase); revizuirea pompelor de apă şi a surselor de alimentare cu apă, canalizare; revizuirea exterioară a tuturor instalaţiilor din combinat ; înlocuiri de geamuri, uşi şi ferestre;reparaţii la acoperişurile secţiilor; punerea la punct a conductelor de iluminat şi încălzit etc. Ca toate acestea să se execute în ordinea urgenţei şi în condiţii climaterice favorabile, serviciul inginerului şef mecanic condus de tovarăşul Nistor Anton a întocmit un plan de măsuri tehnico-organizatorice defalcat în grafice lunare şi decadale. După cîte am fost informaţi zilele trecute de către comunistul Nistor Anton, la combinatul chimic poate veni de acum iarna, deoarece majoritatea lucrărilor cuprinse în planul M.T.O. sînt de acum înfăptuite. In această privinţă sînt edificatoare exemplele care ni s-au dat. Echipa de izolatori condusă de Băduţă Ioan şi cea de instalatori (bicromat), condusă de Lulea Traian, au pus la punct peste 350 metri liniari conducte de diferite dimensiuni. In vederea bunei desfăşurări a producţiei in timpul iernii, la secţia bicromat care are un mare consum de apă, prin mărirea puţului, s-a asigurat pe tot timpul iernii un plus de debit de apă. Graficul pregătirilor de iarnă arată că, pînă în prezent echipele de zidari conduse de Moise Dionisie şi Pusztai Zoltán, pe lîngă alte lucrări de zidărie şi tencuieli, au mai efectuat şi peste 8.000 mp de spoieli în interiorul şi exteriorul secţiilor, lucrare care continuă şi pe mai departe. Ca oamenii care lucrează în secţii să fie scutiţi de nevralgii în timpul iernii, să aibă la locurile lor de muncă o temperatură corespunzătoare condiţiilor de lucru, în locul geamurilor sparte s-au pus de acum în rame mai bine de 2.000 mp de geamuri. Ca și acest capitol din graficul lucrărilor de iarnă să fie complet realizat, echipele de geamgri mai au de montat încă cca. 700 mp de geamuri. Graficele decadale confirmă că pregătirile de iarnă sînt deosebit de avansate şi la faza de înlocuiri şi reparaţii de uşi şi ferestre — faze la care s-au evidenţiat echipele de sub conducerea lui Coman Dumitru (tîmplar), şi Cicaş Ştefan (dulgher) — scurgeri, iluminatul exterior etc., dar tot graficele confirmă şi un alt adevăr mai puţin plăcut şi anume, că în comparaţie cu alte secţii din combinat pregătirile de iarnă sînt destul de rămase în urmă la secţia policlorură de vinil. Deşi argumentul adus în sprijinul justificării rămînerii în urmă cu pregătirile de la această secţie pare destul de plauzibil, considerăm că încă nu e prea tîrziu ca neconcordanţa dintre realitate şi grafic sa se remedieze. Subliniem acest lucru ca nu cumva din greşeală, să se repete din nou practica anilor trecuţi cînd, din motive necunoscute nouă, secţia P.C.V. a cam fost văduvită de reparaţii corespunzătoare perioadei de iarnă. In altă ordine de idei am vrea să atragem atenţia şefilor de secţii, maiştrilor, şefilor de echipe ca aceştia să vegheze cu mai multă insistenţă asupra păstrării bunurilor de inventar. Faptul că în fiecare an se înlocuiesc şi se repară un număr exagerat de geamuri şi conducte, nouă cel puţin, ni se pare că miroase a risipă de muncă şi materiale. Considerăm că ar fi indicat ca acei nepăsători care cu prea multă uşurinţă se exprimă „ei, cît costă un geam ?“ să fie puşi la punct. De asemenea, dacă comisia a stabilit că e nevoie să se înlocuiască, hai să zicem 5 metri de conductă subterană în locul x, cu ce drept, alţii cu de la ei putere înlocuiesc 10 metri ? Raţionamentul după care aceşti „mînă spartă“ se călăuzesc „că tot trebuie să înlocuim restul la anul“, îl considerăm nelalocul lui. ★ In timp ce străbăteam curtea combinatului stăpînită de zumzetul caracteristic marii cetăţi a chimiei din regiunea noastră, satisfăcut de informaţiile primite de la noua cunoştinţă în persoana tovarăşului Nistor Anton, inginer şef mecanic, despre pregătirile de iarna, mi-au revenit deodată în minte versurile lui Topîrceanu : .......Lungă, slabă şi zăludă,/Botezînd natura udă/ Cu un mănunchi de ciumafai,/ Cînd se scutura de ciuda,/împrejurul ei departe/Risipeşte în evantai/Ploi mărunte, / Frunze moarte,/Stropi de tină,/Guturai...“/. Care e totuşi legătura dintre acest articol şi „Balada unui greier mic“ ? E simplă. In vremurile de demult fiecare din cel care-şi cîştiga o coajă de pîine în fostul „Nitrogen“ şi „Mica“ era considerat de stăpînii de atunci în felul lui un „greier mic, muiat în tuş“. Cine se îngrijea ca peste iarnă să se facă în folosul celor ce muncesc ceea ce se face în zilele noastre ? Cine din foştii patroni îşi făcea „bătaie de cap“ că la secţia x sau la locul y, lipseşte un geam sau două, că prin acoperiş ninge şi plouă ca afară, că în curte nu arde un bec, că robinetul de apă de unde-şi astîmpăra setea muncitorul e stricat, că instalaţia de încălzire centrală e părăginită şi muncitorul degeră de frig ? Cine îşi făcea problemă că lipseşte o clanţă sau o uşă ? Cine ? ... Iată pentru ce ziceam că fiecare din cei care-şi cîştiga o coajă de pîine altă dată în condiţii de muncă neomeneşti era considerat în felul lui un greier mic, muiat în tuş, iată de ce mi-am permis să fac o mică comparaţie între ceea ce a fost ieri şi ceea ce se face azi pentru om şi sănătatea lui. Gospodarii de la Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni, îndrumaţi de comitetul de partid au luat din vreme măsurile corespunzătoare, pentru a întîmpina iarna așa cum trebuie să o întîmpine oamenii dintr-o întreprindere socialistă. GH. TOCACIU De acum poate veni iarna! PROLETAR/ D/N TOATE ȚĂR/L£, UNITIVĂ | ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA______________________ Anul XI, Nr. 244 (1.429) | Duminică, 14 octombrie 1962 | SĂPTĂMÎNĂ POEZIEI Intre 14 şi 21 octombrie, Uniunea Scriitorilor din R.P.R. organizează în toată ţara, „Săptămînă poeziei“. Poezia nouă, realist-socialistă din patria noastră a devenit o parte organică a zilelor noastre. Poezia nouă este citită de sute de mii şi recitată de zeci de mii de oameni. Poezia noastră este inspirată şi îşi are izvorul nesecat din viaţa poporului nostru, din munca însufleţită pentru construirea socialismului. Ea exprimă într-o formă înaltă artistică sentimentele şi aspiraţiile milioanelor de oameni. Incepînd cu scriitorii clasici, de la Tudor Arghezi şi terminînd cu cei mai tineri, operele lor oglindesc viaţa patriei noastre bogate, formarea conştiinţei socialiste a omului nou. Astăzi cuvîntul poetului găseşte ecou în inimile a milioane de oameni. „Săptămînă poeziei“ constituie un nou prilej de manifestare, într-un cadru festiv, a faptului că literatura serveşte interesele poporului, de manifestare a legăturii strînse şi active dintre scriitori şi cititori. In cadrul „Săptămînii poeziei“ se vor organiza în întreaga ţară seri literare, întîlniri între poeţi şi cititori. In regiunea noastră, un grup de poeţi din Bucureşti, Cluj şi Tg. Mureş vor avea mai multe întîlniri cu cititorii. Din acest grup fac parte poeţii Ioanichie Olteanu, Niculae Stoian, Ion Rahoveanu, Márki Zoltán şi Székely János. La serile literare îşi vor da concursul şi artişti ai Teatrului de stat din Tg. Mureş şi ai Institutului de teatru „Szentgyörgyi István“. Duminică, 14 octombrie, înainte de amiază, în cadrul „Săptămînii poeziei“ va avea loc la Iernut o seară literară, iar în aceeaşi zi, dupăamiază, la Luduş. Luni, 15 octombrie la amiază, poeţii se vor întîlni la Odorhei cu elevii, iar după-amiază, în sala Casei raionale de cultură, se vor întîlni cu oamenii muncii din oraş. In ziua de 16 octombrie grupul de poeţi va fi la Tîrnăveni. Apoi, miercuri, 17 octombrie, în sala de festivităţi a Şcolii medii „Bolyai Farkas“ din Tg. Mureş poeţii se vor întîlni cu elevii din oraşul Tg. Mureş, iar la orele 17, în sala mare a Palatului culturii, cu oamenii muncii din oraş. „Săptămînă poeziei“ se încheie cu întîlnirea ce va avea loc în ziua de 18 octombrie, la Institutul pedagogic din Tg. Mureş. Recoltează, ară şi insambreaza La gospodăria colectivă din Papiu Ilarian, raionul Luduş, se acordă o mare atenţie pregătirii terenului cît şi însămînţărilor. Secara şi orzul au fost semănate, iar acum se lucrează intens la recoltatul sfeclei de zahăr şi a porumbului, la pregătirea terenului unde urmează să fie însămînţat griul. îndrumaţi de organizaţia de partid, colectiviştii şi-au organizat în aşa fel munca, încît pînă la 25 octombrie să termine însămînţatul griului pe întreaga suprafaţă de 500 de ha. In numai cîteva zile, ei au însămînţat peste 70 ha cu grîu. La semănat colectiviștii folosesc soiuri productive ca Harrach, Bezostaia etc. IOAN TRIFON colectivist Maloriilor Gheorghe Mearghia-DEi - ion Gheorghe Maurer în India BOMBAY. 13 Trimisul special Agerpres Ion Gălăţeanu transmite: Bombayul, care prin mărimea şi numărul locuitorilor săi (peste patru milioane), este al doilea oraş al Indiei, se aseamănă cu o largă potcoavă în golul căreia pătrund valurile înspumate ale Mării Arabe. Bombay-ul a căzut sub stăpînirea colonială portugheză în anul 1498, dar nu mult după aceea portughezii l-au cedat prinţului moştenitor al Angliei cu prilejul căsătoriei acestuia. In sutele de ani de dominaţie britanică, oraşul Bombay era considerat „Poarta Indiei“, fiind principalul port de acces în această ţară imensă despre care se spunea că era „perla coroanei britanice“. Astăzi, Bombayul este un important centru industrial, comercial și portuar al Indiei independente. Fiind situat sub tropicul Racului, peste tot în oraş se poate observa o vegetaţie luxuriantă. Faţadele blocurilor moderne, care se înşiruie pe marile bulevarde sînt încadrate armonios de prezenţa zveltă a palmierilor. Pretutindeni în oraş se remarcă o mare animaţie. Aspectului vesel al străzilor i se adaugă acum o notă în plus : steagurile roşu-galben-albastru şi portocaliu-albverde care flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Populară Romînă şi Republica India, dintre popoarele celor două ţări. In cea de-a doua zi a vizitei în Bombay tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu, au vizitat aşanumita ,,Colonie a Laptelui“ din Aarey — un complex model de ferme pentru produse lactate, şi Institutul de energie atomică de la Trombay. Deşi atît de deosebite prin specificul lor, cele două obiective incluse în programul vizitei au însă trăsături comune: ambele sînt menite să slujească la promovarea bunăstării poporului indian, la accelerarea progresului economic al ţării. De la Raj Bhavana — reşedinţa conducătorilor de stat romîni — şi pînă la „Colonia Laptelui“ înalţii oaspeţi au fost însoţiţi de guvernatorul statului Maharashtra, H. K. Chainani, de ministrul Muncii al Republicii India, Jai Sukh Lai Hathi, de ambasadorul Republicii India la Bucureşti .- P. Mathur şi de ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horaţiu. De-a lungul celor 32 km cît măsoară drumul pînă la Aarey populaţia din Bombay şi din regiunile înconjurătoare a făcut o caldă demonstraţie de simpatie solilor poporului român. La ora 9:30, ora locală, coloana de maşini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui“. Aici oaspeţii sînt primiţi de ministrul Agriculturii al statului Maharashtra, Desay, care le prezintă pe conducătorul complexului Khurody, şi o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sînt conduşi spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de ferme. Dl. Kharody dă înalţilor oaspeţi ample explicaţii cu privire la istoricul coloniei, la modul ei de organizare şi funcţionare. „Colonia Laptelui“ se întinde pe o suprafaţă de 283 ha şi cuprinde 30 de fermeîn care sînt îngrijite peste 20.000 capete de vite. Cu 13 ani în urmă pe acest loc nu se aflau nici un fel de construcţii. In 1949 guvernatorul de atunci al statului Maharashtra a hotărît scoaterea vitelor din oraş şi amenajarea unui loc special pentru ele. La început au existat numai şapte ferme şi ceva mai mult de 3.400 capete de vite. Astăzi numărul fermelor s-a împătrit, iar numărul vitelor este de şase ori mai mare. Zilnic se îmbuteliază 100.000 de litri de lapte care sînt distribuite printr-o largă reţea de desfacere cuprinzînd 700 de centre. După ce oaspeţii romîni au primit aceste explicaţii, s-a trecut la vizitarea unităţii nr. 5 din cadrul complexului şi a fabricii pentru pasteurizarea şi îmbutelierea laptelui. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi-a exprimat aprecierea pentru felul în care este organizat procesul de producţie şi pentru calitatea produselor acestei întreprinderi moderne. Conducătorii de stat romîni însoţiţi de personalităţile indiene s-au îndreptat apoi spre casa de oaspeţi unde în cursul unei discuţii s-a arătat că ar fi folositoare organizarea unui schimb de experienţă între specialiştii romîni şi cei indieni. Un astfel de schimb, a menţionat ambasadorul Republicii India la Bucureşti, Mathur, şi Khurody, conducătorul coloniei, ar fi reciproc avantajos. Schimbul de expe- rienţă, a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este întotdeauna folositor. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române l-a invitat pe Khurody să faică o vizită în ţara noastră în timpul verii. Ambasadorul Indiei la Bucureşti a subliniat că vara este anotimpul cel mai indicat pentru o vizită în frumoasa Romînie. Ministrul Agriculturii Desay s-a interesat îndeaproape de dezvoltarea agriculturii Romîniei, de sistemul de educaţie, în general, şi de pregătirea cadrelor cu calificare superioară ■ în special. El a mulţumit tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru explicaţiile date. Conducătorii de stat romîni au semnat în cartea de onoare a coloniei. La rugămintea gazdelor tovarăşuil Gheorghe Gheorghiu-Dej, a plantat, potrivit unei vechi tradiţii indiene, un arbust de asopalat în Parcul Prieteniei de la Aarey, pe un teren unde se află numeroşi arbuşti planntaţi de şefi de state şi guverne care au vizitat India. Adresîndu-se gazdelor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: „Fie ca oamenii să trăiască în pace, să nu mai existe niciodată război. Acestui scop să ne consacrăm forţele“. Ministrul Agriculturii, Desay, a adăugat: „Acesta este şi punctul de vedere al guvernului indian“. „Vă rugăm, a spus Desay, să reveniţi pentru a vedea cum a crescut arbustul“. Mlădiţa nou plantată este străjuită de o tăbliţă albastră pe care scrie cu litere albe: „Plantat de excelenţa sa dl. Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române la 13 octombrie 1962“. (Continuare In pag. a 4-a) Sînt multe zile în şir de cînd în podgoria Tîrnavelor ca şi în altele din regiunea noastră se desfăşoară culesul viilor. Sînt zile de neuitat, care se repetă in fiecare toamnă, şi de fiecare datâ ele sădesc noi bucurii în sufletul colectiviştilor tineri şi virstnici, care îmbrăcaţi ca de sărbătoare adună rodulbogat al viţei de vie — strugurii. Din via de pe dealul Bălcaciului, unde zilnic peste 70 de colectivişti culeg strugurii, coboară care cu butoaie pline cu struguri, făcînd să geamă pămintul sub încurcătura lor. De pretutindeni vin miresme îmbietoare, iar albinele caută dulceaţa, grăbindu-se să o stringă ştiind că acesta e şi ultimul cules al lor. Aidoma harnicelor albine, sînt şi colectiviştii care se întrec in a culege cît mai multi struguri, în a găsi cel mai frumos ciorchine, pentru a se lăuda cu el. De fapt au şi cu ce se lăuda. Pîna acum producţia medie la hectar este de 7.500 kg struguri. Pe unlot experimental ce se întinde pe o suprafaţă de 3 ha au obţinut o producţie de peste 16 000 kg la hectar. Nici această cifră nu este mare. Ea este întrecută de alta, care ne spune că pe o suprafaţă de 0,50 ha cultivată cu viţă de vie din soiul Chassleas doré, plantaţie tînără, producţia este de 10.000 kg, ceea ce înseamnă 20 000 kg struguri la ha... De atunci au trecut cîteva zile. Via „De după grădini" e cuprinsă de freamăt, veselie. Din cele peste 24 ha viţă de vie pe rod s-au recoltat deja 6 ha. Printre culegătorii de struguri, pentru un ceas, poate pentru două, se aflau preşedintele gospodăriei colective, Ioan Popa şi Petru Octavian, inginerul gospodăriei. In astfel de ocazii, într-un astfel de loc, discuţia nu se putea purta decît în jurul producţiei, a lucrărilor ce s-au făcut de către viticultorii gospodăriei. Acolo sus in vie, la butucul unei vite din soiul Chassleas, cu frunza ruginie, cu struguri cu o licoare gustoasă, dulce, preşedintele, inginerul gospodăriei şi neîntrecutul brigadier viticol Ioan Ludwig mi-au vorbit pe larg despre metodele lor de lucru, despre lucrările efectuate, care au făcut să obţină producţiile arătate mai sus. N-aş putea reda exact ce a spus fiecare, dar din discuţie, completîndu-se unul pe altul, a reieşit... Astă toamnă pe o parte de vie au fost împrăştiate între 10—15 tone gunoi de grajd la ha, care apoi o dată cu arătura (sapa mare) a fost introdus sub brazdă. (Printr-oplanificare chibzuită întreaga suprafaţă de vie este îngrăşată din trei în trei ani). După ce au fost efectuate tăierile de uşurare s-a trecut la îngropatul viţei, lucrare ce s-a terminat pe la mijlocul, lunii noiembrie-Primăvara, brigada viticolă a trecut la dezgropatul viţei, la păruit. O deosebită atenţie s-a acordat tăierilor definitive, legatului, asigurîndu-se numărul necesar de ochiuri şi coarde de rod pentru anul în curs şi coarde pentru anul următor. La lucrările in verde, ca ciupitul, cîrnitul şi copilitul lucrează aceiaşi colectivişti de mai bine de 6—7 ani. In obţinerea unei producţii sporite de struguri un mare accent trebuie pus pe prevenirea şi combaterea manei. In viile gospodăriei colective nu s-a semnalat atac de mană. Şi acest lucru se datoreşte faptului că întotdeauna ei au ţinut cont de avertizarea făcută de Staţiunea viticolă de la Blaj. Şi de cite ori a fost nevoie, viticultorii cu vermorelele au stropit via cu zeamă bordoleză. La Bălcaciu a fost nevoie în anul acesta de patru stropiri, de trei praşile mecanice şi trei praşile, manuale, pe care colectiviştii le-au făcut la timp şi în cele mai bune condiţiuni. Dovadă este însăşi via lipsită de buruieni. E ca o grădină de la prispa casei, unde gospodina smulge orice buruiană ar răsări. Aşa au muncit de au obţinut producţiile sporite cu care se mîndresc Dar să vedeţi, intervine preşedintele, noi nu am avut întotdeauna această suprafaţă şi nici asemenea producţii. Prin 1950, gospodăria colectivă avea doar 2,86 ha cu vie, de pe care se obţineau 1.300 kg struguri la hectar. In 1955 am ajuns la 11 hectare, iar în anul acesta la 31 ha, din care 24 pe rod, cu o producţie medie la ha de peste 7.500 kg. Pentru viitor, sub îndrumarea organizaţiei de partid, consiliul de conducere a întocmit un plan de perspectivă în care a prevăzut plantarea cu viţă de vie a terenurilor slav productive şi propice viţei de vie. Pînă în 1965 plantaţiile de viţă de vie la gospodăria colectivă vor ajunge la 50 de ha. De lîngă butucul viţei de vie cu frunze arămii, ce mai purta încă smalţul albastru al ultimului stropit, încărcat cu mulţi ciorchini de struguri ce ascundeau mei licoarea dulce, priveam dealul sterp, arătat de interlocutor, cu ogaşii provocate de apa provenită din ploi. Priveam în viitor şi vedeam plantaţii de vie închegate, care alături de terasele din complexul viticol al gospodăriei agicole de stat din Jidvei ce se întinde pe sute de hectare, şi case află în acelaşi hotar cu al golspodăriei colective, vor forma un decor minunat, o privelişte îe care orice pictor sau cineast ar reda-o cu multă măiestrie pe pinză sau pe pelicula filmului, care apoi ar delecta pe orice spectator. R. CIMPEAN LA G.A.C. BALCACIU Colectiviste la culesul strugurilor.