Steaua Roşie, iunie 1964 (Anul 13, nr. 128-152)

1964-06-11 / nr. 136

2____ Vianca culturală Tn staţiunile balneoclimaterice Vara la munte /UmMnoA n«n f \ rVSAfArl r\ raIa fii«*rii AIA /“/*­ I o i\/1 111 11 p|p fYlâQâ Uf) ţâlf ralitativ făt de masă, un salt calitativ faţă de tre­cut. (Urmare din pag. I) cuiul Ciucaş, prin dotarea cu noi ambarcaţiuni, s-au îmbunătăţit foarte mult condiţiile de odihnă şi agre­ment. Pentru turişti, prin darea in folosinţă a noii cabane moderne de la lacul Ana, cu 34 de locuri, s-a îm­plinit un vechi deziderat al acestui punct turistic atît de frecventat vară de vară de mii de turişti din ţară şi ele peste hotare. Teatrul de vară din Sovata a fost de curînd renovat. Mai sînt puţin întîrziate lucrările la de­barcaderul de la Lacul Roşu, dar sperăm că conducerea IF­ din Gheorghieni va rezolva cît mai re­pede această lacună. La fel sînt întîr­ziate şi lucrările de dare în folo­sinţă a terenului sportiv de la So­vata... Deci, din acest punct de ve­dere, adică în ce priveşte asigurarea şi lărgirea bazei materiale pentru o bună desfăşurare a activităţii cultu­ral-educative şi sportive putem spu­ne... preludiu la unison. CONŢINUT ŞI CALITATE Paralel cu măsurile menite să lăr­gească baza materială, am constatat cu prilejul „raidului" o preocupare deosebită pentru conţinutul şi cali­tatea activităţii cultural-artistice şi sportive. Este ştiut faptul, că cea mai bună odihnă e cea activă. Avînd în vedere aceasta, activiştii culturali ai caselor de cultură din staţiunile bal­neoclimaterice din regiunea noastră, pe lîngă aerul ozonat şi natura în­­cîntătoare, pe lîngă condiţiile mi­nunate de cazare şi tratament, s-au pregătit în mod minuţios cu progra­me şi manifestări artistice dintre cele mai variate. Oamenii muncii care vin în staţiunile noastre au nevoie, pe lîngă factorii curativi, şi de pe­trecerea unui însemnat număr de ore în tovărăşia celor mai preferate cărţi, să vizioneze spectacole de ca­litate, sa facă excursii şi drumeţii, să fie informaţi zilnic despre cele mai noi evenimente de ţară şi de peste hotare, toate avînd menirea să le lărgească în mod considerabil ori­zontul de cultură... Din planurile de muncă ale caselor de cultură, cît şi din discuţiile purtate cu directorii acestora (Cegzi Kálmán — Sovata, Sandu Neacşu —­ Tuşnad, Rozalia Crişan — Lacul Roşu şi Alexandru Constantinescu — Borsec) am putut vedea că într-adevăr în activitatea pe care şi-au propus s-o desfăşoare, colectivele lărgite ale caselor de cultură ţin într-adevăr seama de ce­rinţele specifice ale muncii culturale în staţiuni: aceea a varietăţii, a cu­prinderii unei tematici largi care să poată satisface toate categoriile de oameni veniţi la odihnă sau trata­ment. Această tematică se urmăreşte să se realizeze în cele mai atractive forme, de la concursurile ghicitoare „Cine ştie cîştigă" — pe diferite teme, la serile tematice complexe, almanahuri ştiinţifice, concursurile de memorie, recenziile şi prezentă­rile de cărţi, excursii turistice, între­ceri sportive etc. Deosebit de inte­resante în ce priveşte varietatea pro­gramelor, conţinutul şi calitatea a­­cestora, ni s-au părut cele care se realizează în staţiunea Borsec. După cum ne spunea directorul casei de cultură, activiştii culturali din Borsec nu separă munca cu cartea de mun­ca artistică sau Sportivă. Cei veniţi la Borsec sînt foarte mulţumiţi de „Serile tematice complexe" (Borse­­cul şi împrejurimile lui, prezentarea unei cărţi, jocuri distractive, agenda lunii iunie, concurs ghicitoare, so­lişti vocali şi instrumentişti etc.) sau concursurile de memorie pe teme ca „Obiective industriale noi pe har­ta patriei" sau „dezvoltarea regiunii Mureş-Autonoma Maghiară în cei 20 de ani de la eliberarea patriei". Formaţiile artistice ale casei de cul­tură prezintă cu regularitate, pe lin­gă piese de teatru cum ar fi bună­oară „Jocul de-a vacanţa" de N. Se­bastian şi un spectacol muzical-co­­regrafic dedicat celei de-a XX-a ani­versări. Dacă mai adăugăm la acestea in­tensa muncă de prezentare a cărţii prin diferitele simpozioane literare, prin expoziţii de cărţi ca: Pagini alese din literatura celor 20 de ani. Vitrina cu noutăţi literare — în care cărţile sînt însoţite de o suc­cintă prezentare — putem spune că metodele de lucru ale colectivului de aici merită să fie împărtăşite de toate staţiunile noastre. Interesantă ni s-a părut şi activitatea ce o desfă­şoară Casa de cultură din Tuşnad, mai ales prin antrenarea unui larg activ obştesc­ .Consultarea celor ve­niţi la odihnă şi tratament a dus, printre altele, la organizarea unei noi forme a activităţii cultural-artis­­tice la Tuşnad, şi anume la „concer­­tele-spectacol" gen „seri veneţiene", ce se ţin seara pe lacul Ciucaş. Deşi cu aceleaşi condiţii, mai sla­bă ni s-a părut activitatea ce o des­făşoară casele de cultură din So­vata şi Lacul Roşu, care se pare că nu vor nici intr-un chip să iasă din „stassurile" obişnuite, de ani de zile desfăşurînd aceeaşi şi aceeaşi acti­vitate. Ba, din neglijenţa unora, la data cînd am vizitat staţiunea —■* deşi sîntem în plin sezon — la So­vata nici măcar nu era afişat pro­gramul informativ cu manifestările cultural-sportive, iar limbile faimo­sului ceas „Unde mergem azi" erau toate la zero. La Lacul Roşu, deşi sînt create toate condiţiile — club frumos şi bine amenajat, sală de spectacole şi cinematograf, săli de jocuri şi audiţii etc. — din lipsa unor activişti culturali cu experienţă (singură tov. Crişan nu poate face totul), munca culturală lasă de dorit. Lipsa unui instrumentist (măcar) la casa de cultură are repercusiuni di­recte asupra întregii activităţi. Fiind vorba de o staţiune sezonieră, Co­mitetul regional de cultură şi artă trebuie să rezolve această chestiune. INIŢIATIVE Printre manifestările de masă care se vor organiza în această vară în staţiunile montane din regiunea noastră se numără şi excursiile şi vizitele în grup în cele mai pitoreşti locuri, la muzee şi pe marile şan­tiere. Pentru a da un pregnant ca­racter instructiv-educativ acestor ex­cursii, bunăoară, Casa de cultură din Sovata se foloseşte de ghizi spe­cialişti în diferite domenii: inginerii silvici de la ocol vorbesc despre flora şi fauna pădurilor Sovatei; me­dicii, atunci cînd se vizitează Lacul Ursu, explică Celor veniţi la odihnă şi tratament originea şi efectele tera­peutice ale apei acestui lac; profe­sorii de geografie îi însoţesc pe excursionişti la diferitele puncte tu­ristice etc. La fel se procedează şi la Lacul Roşu, casa de cultură fiind în posesia unui interesant film do­cumentar colorat despre Lacul Roşu şi Cheile Bicazului, îi poate familia­riza mai uşor pe excursionişti cu frumuseţile şi importanţa terapeu­tică a acestor locuri. Pentru prima oară în această vară, întreprinderea regională cinemato­grafică a organizat în staţiunile noas­tre interesante cicluri de filme, care vor rula în completarea programu­lui obişnuit. Dintre acestea amin­tim: un ciclu de filme premiate cu mari premii internaţionale la diferi­tele festivaluri în perioada 1963— 1964, un ciclu de filme de comedie, muzicale, documentare — despre marile construcţii ale socialismului realizate în cei 20 de ani de la eli­berare — filme pentru copii, şi în cinstea zilei de 23 August, un festi­val al filmului românesc. Bună este şi iniţiativa unor case de cultură (Borsec, Tuşnad) ca împreună cu C.L.D.C. regional să organizeze în cadrul manifestărilor cu cartea „Săptămîna cărţii romîneşti" sau di­ferite concursuri cu premii, „Cine citeşte cîştigă". Dacă mai adăugăm la aceste manifestări şi acţiunea de popularizare a ştiinţei şi tehnici prin programarea în staţiuni, cu aju­torul comisiei pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, a unor profesori şi conferenţiari price­puţi care au făcut şi fac expuneri interesante pe diferite teme cum ar fi „De la Galilei la navele cosmice" „Africa se trezeşte la viaţă", „Emi­­nescu — luceafărul poeziei romî­neşti", simpozionul „Minunile" se­colului XX" etc., avem toată convin­gerea că această vară la munte va marca, pe linia activităţii culturale ÎN LOC DE EPILOG Preocupările actuale ale activişti­lor culturali din staţiunile noastre şi planurile pentru vară merită toată atenţia. Faţă de cele relatate se mai manifestă totuşi unele lipsuri, care dacă nu vor fi înlăturate din timp, vor umbri... vara la munte. Mai în­­tîi este vorba de aprovizionarea sta­ţiunilor cu cele mai noi lucrări lite­rare, cu reviste şi ziare, cu ilustraţii etc. C.L.D.C. ar trebui ca, pe lîngă punctele fixe din librării, sa deschi­dă în acest sezon şi puncte volante, unde să desfacă cărţi şi reviste. La fel, o mai atentă preocupare faţă de aprovizionarea bibliotecilor cu cărţile beletristice. Aceasta să nu fie lăsată la voia responsabililor cul­turali din staţiuni, care din dorinţa îngustă de a aproviziona bibliotecile numai cu „clasici", uită literatura noastră nouă, mai ales pe tinerii prozatori şi poeţi (Lacul Roşu). In ce priveşte difuzarea ziarelor şi re­vistelor, aceasta se face cît se poate de defectuos în toate staţiu­nile. Mai întîi că ziarele sosesc peste tot cu întîrziere (de ce oare?). Din comoditate, unele organe poş­tale (Sovata, Tuşnad, Lacul Roşu) chiar şi în această situaţie nu se distribuie în mod corespunzător în mai multe puncte, ci la un singur chioşc, chioşcul de difuzare al pre­sei. La Lacul Roşu, din „teamă de retur" poşta nu a aprovizionat sta­ţiunea nici măcar cu o revistă. Sla­bă preocupare se manifestă şi în ce priveşte presa locală, care este ne­glijată totalmente sau, aşa de „ochii lumii" se aduc în staţiuni două-trei ziare, cu toate că lumea le solicită, ţinînd cont mai ales de apariţia lor cotidiană. In Unele staţiuni (Sovata mai ales) cooperaţia a înfiinţat di­ferite puncte pentru închirierea de aparate cu tranzistor­, corturi, apa­rate de fotografiat, pleduri pentru plajă etc. Ar fi bine ca asemenea puncte de închiriere să ia fiinţă peste tot şi ele să fie bine aprovi­zionate, nu cum este cel de la So­vata. Comitetul regional de cultură şi artă trebuie să urmărească mai în­deaproape programarea diferitelor formaţii artistice şi profesioniste din regiunea noastră, mai ales avînd în vedere fa­ptul că, din păcate, C.S.T.A. nu respectă angajamentul de pro­gramare a spectacolelor în staţiuni. Prin programarea conferinţelor şi spectacolelor din timp, pe întreaga perioadă a anului, şi respectîndu-se în mod riguros programul anunţat, evităm neajunsurile­­ca cel întîm­­plat recent la Tuşnad, cînd o for­maţie programată de O.S.T.A., deşi anunţată, nu s-a prezentat), cît şi nemulţumirea spectatorilor care s-au adunat degeaba. Inlăturînd aceste lipsuri, oamenii muncii veniţi la odihnă şi trata­ment în staţiunile montane din re­giunea noastră, vor putea beneficia din plin, pe lîngă o cazare şi o hrană bună, şi de o bogată activitate cultural-educativă, distractivă şi sportivă, care să le lărgească ou­­zontul de cultură. Comerţul cu articole de mercerie — la nivelul cerinţelor actuale Aprovizionarea populaţiei cu produse industriale se reflec­tă şi în varietatea, calita­tea şi cantitatea sortimentelor de mărfuri ce se desfac prin unită­ţile sau raioanele cu articole de mercerie. Importanţa ce se dă în prezent comerţului cu produse de mercerie se poate aprecia şi după gradul de dezvoltare a reţelei res­pective. In cuprinsul regiunii noas­tre articolele de mercerie se vînd în nu mai puţin de 39 de unităţi, din care 9 sînt specializate. Astfel, la Tg.-Mureş, din 14 ma­gazine care desfac articole de mer­cerie, 4 sunt specializate; la Reghin există 2 unităţi specializate ş.a. Lăr­girea reţelei de desfacere a artico­lelor de mercerie este prevăzută şi în continuare. De pildă la Tg.­­Mureş 2 raioane vor lua fiinţă cu­­rînd în noile construcţii comerciale din cartierele Mihai Viteazu şi 7 Noiembrie. Activitatea raioanelor sau unită­ţilor specializate în vînzarea aces­tui gen de produse este urmărită cu atenţie de organele comerciale, lucru explicabil, avînd în vedere numărul mare al sortimentelor (270). Cum fiecare articol în parte trebuie să se găsească într-o serie întreagă de mărimi, culori sau alte carac­teristici, se poate deduce ușor cît de mare este din punct de vedere numeric și cît de variat se prezintă fondul de marfă într-o astfel de unitate. Pentru ca deservirea cum­părătorilor să se poată efectua cu operativitate, este necesar ca şi în aceste unităţi să se practice forme­le avansate de comerţ, îndeosebi expunerea la vedere a mărfurilor şi plata direct la vînzător. Dacă acest din urmă sistem este introdus acum la toate locurile de vînzare a acestor articole, nu acelaşi lucru se poate­ spune despre expunerea deschisa. Sunt magazine, de pildă „Dantela­" din Tg.-Mureş sau „Mer­ceria'' din Topliţa şi Reghin, unde în urma modernizării vechilor loca­luri şi dotării lor cu mobilier nou, etalarea mărfurilor se realizează cu succes, însă într-o bună parte din celelalte unităţi nu există condiţii corespunzătoare în acest sens. Buna desfăşurare a comerţului cu mercerie mai este frînată şi de faptul că în ciuda afluenţei perma­nente de cumpărători, aproape toa­te unităţile de acest fel dispun de un spaţii comercial de vînzare re­dus, în medie de 30—35 mp, ba mai sînt unele şi cu o suprafaţă de numai 17—18 mp. Pentru asigurarea unei mai bune deserviri a cumpărătorilor, există preocuparea de a se remedia, pe măsura atribuirii unor localuri adec­vate, lipsa aceasta de spaţiu comer­cial din mercerii. Pînă atunci, pen­tru evitarea aglomeraţiilor, vor tre­bui să fie introduse în unităţile mari orarii prelungite, adoptîndu­­se experienţa cîştigată la magazi­nul „Dantela" din Tg.-Mureş, des­chis fără întrerupere între orele 8—20, şi care şi-a depăşit cu 28 la sută plănul de desfacere pe prime­le 4 luni ale anului. I. TAUBMAN corespondent voluntar -OC303-­ Anvelopa nr. 1.000.000 turi de colectivul de muncă de aici, au participat reprezentanţi­ ai Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, proiectanţi şi constructori ai întreprinderii. Producţia obţinută întrece pe cea prevăzută pentru perioada care a trecut de la intrarea în funcţiune a întreprinderii. In ultima decadă a lunii mai, uzina a atins 83 la sută din capacitatea proiectată, depăşind parametrii stabiliţi pentru această etapă. In mai puţin de un an şi jumătate de la începerea producţiei întreprinderea a devenit rentabilă. Prin calitatea lor, anvelopele pur­­tînd marca „Danubiana" sunt cunos­cute şi apreciate nu numai la noi ci şi în cele 11 ţări străine în care se exportă. Este interesant de menţionat că singura fabrică de anvelope existen­tă în ţara noastră înainte de elibe­rare (la Floreşti) ar fi avut nevoie de circa 30 de ani pentru a obţine o producţie egală cu cea realizată pînă acum de „Danubiana" (Agerpres). Marţi, colectivul Uzinei „Danu­biana" din Capitală a produs anve­lopa nr.1.000.000. Acest eveniment a fost marcat în uzină printr-o adunare la care, ală­ Un spectacol reuşit Zilele acestea la Tîrnăveni a avut loc concertul „Bucuria începători­lor", prezentat de ansamblul for­mat din 140 de elevi pe lîngă clubul muncitoresc al Combinatului chi­mic. Concertul s-a bucurat de mult succes, micuţii interpreţi fiind a­­plaudaţi în repetate rînduri la sce­nă deschisă. Realizarea acestui spectacol a fost posibilă datorita fructuoasei activi­tăţi depuse de cercul de muzică şi cercul de coregrafie care îşi desfă­şoară activitatea pe lîngă clubul combinatului. Orchestra compusă din 40 de a­­cordeonişti, condusă de instructorul Oprea Geza a prezentat valoroase lucrări şi aranjamente muzicale din creaţia compozitorilor Enescu, Beet­hoven, Mozart, Verdi, Liszt, Ceai­ko­v­­ski, Lehar, Grigoriu şi alţii. Alături de buna interpretare a întregii orches­­tre, scoatem în evidenţă cvartetul­­ format din Solomon Ioan, Kálmán Cornelia, Zoltán Ştefan, Coroş Ma­riana, cvintetul format din Maria Vodă, Nicoleta Borsan, Ileana Cali­na, Stelian Popa, Adrian Oana şi pe solistul vocal Adrian Hossu, e­­lev în clasa a ll-a elementară. La reuşita spectacolului o contri­buţie de seamă au adus corul Şco­lii nr. 3 din Tîrnăveni, condus de Victor Vezan şi corul şcolii de 8 ani din comuna Dîmbău, condus de profesoarele Szász Clara şi Ke­­nesy Iuliana. De bună apreciere s-a bucurat şi partea coregrafică a spectacolului realizată de Ecaterina Simon cu con­cursul pianistului Andrei Gergely. IOAN HASASIU corespondent voluntar La Lacul Ana s-a dat în folosință o modernă cabană turistică. Bine aprovizionată cu mîncăruri reci şi calde. Cu băuturi răcoritoare, ea este vizitată zilnic de zeci de turişti. .STEAUA ROȘIE ..............PCD ........ Pentru bibliotecile personale în anii regimului democrat-popular, car­tea politică, ştiinţifică şi de literatură a deve­nit un bun tot mai frecvent solicitat, un prieten de nedespărţit pentru cei ce mun­cesc de cele mai di­ferite vîrste şi profesii. Dovada acestui fapt o găsim atît în evidenţe­le bibliotecilor cît şi în numărul mare de cărţi, care se vînd zilnic prin librării şi standuri. Cîteva date în acest sens sînt grăitoare. Mii de ţărani colec­tivişti din satele raio­nului Tîrnăveni şi-au format biblioteci per­sonale. In acest an, de exemplu, unităţile coo­peraţiei de consum au desfăcut în mediul să­tesc cărţi în valoare de 110.000 lei, adică de 1,5 ori mai multe ca în aceeaşi perioadă a anului trecut. La obţinerea acestui rezultat şi-au adus din plin contribuţia difu­­zorii voluntari. De ase­menea, popularizarea cărţii prin vitrine şi în standurile organizate cu ocazia diferitelor manifestări culturale a fost de mare folos. EUGEN HANCU corespondent voluntar ___________________i—Ir Program artistic pentru colectivişti In sala căminului cultural din Valea Largă un spectacol cu prin­valea Larga un spectacol cuprin­­zînd cîntece, piesa de teatru „O în­­tîmplare de la tîrg", programul de brigadă „Viaţă nouă îmbelşugată", o suită de dansuri populare. După programul artistic a rulat filmul „Vîrsta de aur a comediei". In sala căminului cultural din Valea Largă, raionul Luduş, aproa­pe în fiecare duminică echipele ar­tistice din localitate, cît şi cele din comunele vecine, prezintă progra­me artistice pentru colectivişti. Recent, formaţiile căminului cul­tural din Miheşu de Cîmpie au prezentat în faţa colectiviştilor din PAVEL CENAN corespondent voluntar ÎNTREPRINDEREA 99UNELTE $1 SCULE« B­RAŞOV str. Hărmanului nr. 14 TELEFON 45-58 Vinde din stocurile supranormative şi fără mişcare între­prinderilor socialiste şi cooperatiste: — rulmenţi — curele trapezoidale — anhidridă cromică — azbest fulgi — perii cărbuni grafitaţi Livrările se fac fără repartiție, numai pe bază de comenzi +++,++,,Wift**f4,4,4,lif++-f+4*4,,f,f4i4,++'f4,‘f+++^++4+*f**f,il,,f PUBLICITATE Doriţi să­­ elegant? CEREŢI DE LA MAGAZINELE DE SPECIALITATE PRODUSELE FABRICII DE CONFECŢII ORADEA PARDESIE, COSTUME ŞI CĂMĂŞI BĂRBĂTEŞTI DE CALITATE SUPE­RIOARĂ, CORESPUNZĂTOR NOI­LOR LINII ALE MODEI ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJE PENTRU INDUSTRIA UŞOARĂ din TÎRGU-MUREŞ, str. Gheorghe Doja nr. 64 telefon nr. 2691­92 ! Aducem la cunoştinţa celor interesaţi, că prin Şcoala­­ profesională „Metalotehnica" din Tg.-Mureş recrutăm şi şcolarizăm pentru întreprinderea noastră elevi pentru urmă­toarele meserii: — lăcătuş mecanic montator — lăcătuş sculer-matriţer — strungar în fier — frezor — electrician —* turnător formator CONDIŢII: — să fie absolvent a 7 clase elementare — vîrsta între 14—16 ani­­ — să aibă domiciliul în localitate sau în comunele aparţinătoare de oraş. ACTE NECESARE: — cerere — certificat de naştere (în copie legalizată) — certificat şcolar în original — certificat medical (analiza sîngelui şi radioSCopia pulmonară.­ Termen de înscriere: pînă la 25 iunie 1964. Relaţii suplimentare se pot primi de la serviciul per­sonal al întreprinderii. 'MmtHO»HHtiMWMminmm>nnniintt Şcoala profesională de ucenici auto GHI­M­BAV -BRAŞOV . .bJ'UpUi........................ ■ Str. Fabricilor, tel. 33-15 ÎNŞTIINŢARE! Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că începînd cu data de 1 iunie 1964 pînă la 30 iunie a. c., se primesc înscrieri la examenul de admitere în anul I, anul şcolar 1964/1965, pentru şcolile profesionale de ucenici M.T.Tc. Se pot înscrie tineri în vîrsta de 14—17 ani, absolvenţi ai şcolii de 7 (8) ani care au domiciliul în una din localităţile men­ţionate mai jos sau în comunele de subordonare orăşenească ale acestora şi pentru meseriile menţionate în dreptul fiecăreia, astfel: •• ;; Localitatea de unde Meseriile pentru care se Localitatea se face recrutarea primesc înscrierile unde se + şcolarizează + ' 11 11 ii. ■ 1•I­ — mecanic auto-moto Ghimbav ;j; — Tg.-Mureş — electrician instalaţii auto Ghimbav — carosier auto Ghimbav j. —* mecanic întreținere telecom. Oradea + ---------------------------------—----------------——-------_____ '­ — mecanic auto-moto Ghimbav­­j; — Odorhei — electrician istalații auto Ghimbav — carosier auto Ghimbav 1; — electrician instalații auto Ghimbav •­• — Luduş — carosier auto Ghimbav ;; — mecanic auto-moto Satu-Mare — electrician instalaţii auto Ghimbav — Reghin — mecanic auto-moto Satu-Mare — mecanic auto-moto Ghimbav • • — Miercurea Ciuc — electrician instalaţii auto Ghimbav — mecanic auto-moto Ghimbav ” — Gheorghieni — electrician Instalaţii auto Ghimbav­­ — mecanic auto-moto Ghimbav ;; — Topliţa_____ — electrician instalaţii auto Ghimbav ;; — Tîrnăveni — mecanic auto-moto Satu-Mare Conform normelor in vigoare, elevii care se pregătesc in meseriile de mecanic auto şi electrician instalaţi auto, vor putea obţine şi calificarea de şofer (muncitor calificat cu dublă spe­cializare). La înscriere, candidaţii trebuie să prezinte următoarele acte: 1. Certificat de naştere (două copii legalizate la Notariatul de stat). 2. Certificat de studii (în original și o copie legalizată la notariat). 3. Buletin de analiza sîngelui, emis cu maximum o săptă­­mînă înainte de data înscrierii. 4. Rezultatul examenului radiologie pulmonar (radioscopie, radiografie sau microradiografie), efectuat cu cel mult două luni înainte de data înscrierii). 5. Adeverinţă de sănătate eliberată de policlinica unde figu­rează în evidenţă, numai pentru candidaţii din mediul urban. înscrierile se fac zilnic la secretariatul Şcolii profesionale de ucenici auto din Ghimbav, între orele 9-15, precum şi la sediul autobazelor I.R.T.A. din localitate. Concursul de admitere se va ţine între 1—12 iulie 1964 la sediul şcolii din Ghimbav şi va consta din următoarele probe din materia prevăzută în programele şcolare ale claselor V—VII: — Limba română: scris şi oral. — Matematică: scris şi oral. Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic de la secreta­riatul şcolii între orele 8—14, la telefon 33-15.

Next