Steaua Roşie, iunie 1964 (Anul 13, nr. 128-152)

1964-06-10 / nr. 135

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 pagini 20 bani Miercuri, 10 iunie 1964 Anul XIII. Nr. 135 (1.940) Organizarea recoltării fîneţelor naturale Gospodăriile colective din regiu­nea noastră deţin însemnate supra­feţe de fîneţe naturale şi cultivate. In­­unele unităţi suprafaţa ocupată cu­­fîneţe naturale reprezintă 50—70 la sută din totalul terenului agricol. Aşe de pildă la gospodăria colectivă din­ Praid suprafaţa ocupată cu fine­ţe reprezintă 66 la sută din supra­­faţa agricolă, la G.A.C. Mereşti 62 la Stă, la G.A.C. Zetea 66 la sută, la A.C. Tomeşti 67 la sută, la Sîndo­­mninic 77 la sută, la G.A.C. Voşlo­­beni 71 la sută etc. In gospodăriile din raionul Gheorghieni fîneţele ocupă 57 la sută din suprafaţa agri­colă, iar în cele din raionul Topliţa peste 50 la sută. Sînt gospodării co­lective cu suprafeţe de fîneţe natu­rale întinse ca de exemplu Joseni, care deţine 3.679 ha, Sîndominic 2.659 ha şi altele. Aceste suprafeţe de fîneţe natu­rale, bogăţie a gospodăriilor colec­tive, constituie principala sursă de furaje pentru efectivele de animale din proprietatea obştească şi a membrilor colectivişti. De exemplu, din cele 3.000 U. N. (unităţi nutri­tive) necesare pentru furajarea unei vaci pe timp de un an, 25 la sută sînt asigurate prin consum de fî­­nuri, iar în zonele de munte partici­parea finului în raţie se ridică pînă la 45—50 la sută. Pentru tineretul bovin, 30 la sută din necesarul de unităţi nutritive pe an îl asigură fî­nul, la ovine 15 la sută şi la cabaline 25 la sută. In multe cazuri, mai ales în zona de munte unde suculentele şi grosierele lipsesc, fînul este prin­cipalul furaj pe o perioadă de cel puţin 180—210 zile din an. Deci recoltarea la timp şi în între­gime a acestor fîneţe naturale, cît şi a celor cultivate, trebuie să stea în centrul preocupărilor consiliilor agricole, al consiliilor de conducere din gospodăriile colective şi al tu­turor specialiştilor din agricultură. Consiliile agricole ale raioanelor Luduş, Tg.-Mureş, Tîrnăveni, cît şi ale raioanelor Ciuc şi Odorhei au organizat campania recoltării fîneţe­lor cultivate şi naturale. Gospodă­riile colective din Dumbrăvioara, Gorneşti şi altele, au început în epoca optimă recoltarea fîneţelor. De modul de recoltare a fîneţelor naturale, de felul de pregătire şi conservare, depinde asigurarea fura­jării animalelor pînă în vara anului 1965. Principalul obiectiv pe care-l ur­mărim în acest an la recoltarea pa­jiştilor de pe fineţe este realizarea unei cantităţi cît mai mari de fîn de o calitate nutritivă ridicată. In acest scop, în toate gospodă­riile colective trebuie să se organi­zeze recoltarea fîneţelor, lucrare care în raioanele de cîmpie a şi în­ceput, pe baza unui plan concret, astfel ca, mobilizînd forţe suficiente, să strîngem fînul în timpul cînd majoritatea plantelor sînt la îmbo­­bocire. Aceasta pentru că în acest stadiu au valoarea nutritivă cea mai ridicată. De exemplu lucerna la îm­­bobocire are la un kg 0,55 U. N. şi 94 grame albumină digestibilă, iar cînd dă în floare are numai 0,45 U. N. şi 70 kg A. D. Aceeaşi este situaţia şi la gramineele de pe fîne­­ţele naturale. Pentru a putea recolta o suprafaţă cît mai mare din fîneţe în epoca op­timă, acolo unde terenul permite, va trebui să folosim cositorite me­canice. In această privinţă conduce­rile staţiunilor de maşini şi tractoare din Ciuc şi Gheorghieni şi altele sînt preocupate de sprijinirea gos­podăriilor pentru recoltarea meca­nică a fîneţelor. Munca trebuie or­ganizată în aşa fel ca cele peste 100 de cositori mecanice deţinute de S.M.T. să fie folosite în totalitate. Dat fiind faptul că timpul se menţine variabil, este necesar să se acorde atenţie sporită uscării finului în cele mai bune condiţii. Unele gospodării colective ca cele din Lăzarea, Zetea, Luduş, Gorneşti şi-au pregătit încă din iarnă, prepelegi şi capre pe care se va usca fînul. In timpul scurt ce a mai rămas, trebuie luate măsuri ca din materialul lem­nos rezultat din curăţirile de păşuni să se confecţioneze prepelegi pen­tru uscarea fînurilor în toate gospo­dăriile colective. Gospodăriile din zona de munte pot confecţiona un număr mai mare de asemenea pre­pelegi şi capre, pe care să Ie valori­fice gospodăriilor colective lipsite de acest material. In prezente în curs cositul legu­minoaselor (trifoi şi lucernă). Se re­comandă gospodăriilor colective, ca, pe baza experienţei gospodăriilor agricole de stat, să treacă la balota­­rea lucernei. Lucerna cosită de di­mineaţă se lasă în brazdă pînă pă­leşte şi în cursul după-amiezii ace­­leeaşi zile se balotează cu ajutorul preselor de fîn. Baloţii se lasă pe cîmp 4—6 zile pentru a se zvînta, după care se clădesc în une mari, asigurîndu-se aerisirea. Prin această metodă se înlătură pierderile însem­nate de frunze care se înregistrează în cazul uscării lucernei pe pămînt. Recoltarea în totalitate şi la timp a fîneţelor trebuie să se desfăşoare în fiecare gospodărie sub forma unei campanii bine organizate. Prin reco­mandările făcute de către Consiliul Superior al Agriculturii adaptate la condiţiile regiunii noastre de către Consiliul agricol regional, s-au creat posibilităţi organizatorice de a cointeresa colectiviştii în cosirea la timp a tuturor fîneţelor naturale. La felul cum vom recolta în acest an unul din cele mai principale furaje, fînul, depinde buna hrănire a ani­malelor din proprietatea obştească a gospodăriilor colective, cît şi pro­prietatea personală a colectiviştilor. Dr. EMIL PĂSAT vicepreşedinte al Consiliului agricol regional Delegaţia de activişti ai P.M.R. s-a reîntors de la Moscova Marţi s-a reîntors de la Moscova delegaţia de activişti ai Partidului Muncitoresc Român, condusă de tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.R., care, la invitaţia C.C. al P.C.U.S., a făcut o vizită în Uniu­nea Sovietică pentru a studia expe­rienţa în domeniul conducerii de către partid a economiei. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de to­varăşii Nicolae Ceauşescu, Leonte Răutu, de membri ai C.C. al P.M.R., Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, şi activişti de partid. Au fost de faţă I. K. Jegalin, am­basadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti şi membri ai ambasadei. (Agerpres). Drumul pe care îl străbate nisipul pentru a se transforma în sticlă este destul de lung şi complicat. E o metamorfoză complexă şi pretenţioasă. De-a lungul anilor, sticlarii din Tîrnă­veni au acumulat o experienţă bogată în procesul de fabrica­ţie a acestui important produs. In lupta cu timpul, au reuşit să obţină sortimente de înalt ni­vel calitativ şi au dat însem­nate cantităţi de sticlă peste prevederile planului. Prin mun­că avîntată, prin buna organi­zare a complicatelor procese tehnologice şi mai ales prin des­făşurarea cu succes a întrecerii socialiste, ei s-au situat mereu printre fruntaşii din regiunea noastră, dovedind prin fapte că în miezul preocupărilor lor stă hotărîrea de a menţine succe­sele pe o linie mereu ascen­dentă. In pas cu timpul, la Fabrica­­de geamuri din Tîrnăveni, se instalează mereu utilaje perfec­ţionate, moderne. Ele pretind o temeinică pregătire profesiona­lă, îmbogăţirea continuă a vo­lumului de cunoştinţe tehnice. Numai în felul acesta maşinile vor produce pe măsura capaci­tăţii lor. Sub îndrumarea organizaţiei de partid, conducerea fabricii a organizat cursuri de ridicare a calificării muncitorilor. Anul trecut, 51 de muncitori de la şlefuirea geamurilor şi de la turnarea oglinzilor şi 44 de sor­tatori au absolvit cursurile de patru luni de ridicare a califi­cării. Eficienţa măsurilor este vizibilă. Un exemplu: înainte în 24 de ore se şlefuiau 46 de metri pătraţi de geam. Acum, în acelaşi timp, se realizează 57 metri pătraţi. Sau altul, la tur­narea fiecărui m­p de oglindă se economisesc acum 2 grame de azotat de argint. Pe baza cunoştinţelor teore­tice acumulate şi a îmbinării lor cu practica, mulţi muncitori reuşesc să se menţină în rîndul fruntaşilor şi al evidenţiaţilor. Pavel Biţă, Lucreţia Munteanu, Szövérfi Arpad, Gheorghe Foca­­şa sînt numai cîţiva din cursan­ţii care se mîndresc cu titlul de „fruntaş în întrecerea socia­listă pe anul 1963“. De a­seme­nea Ioan Hădărean, Zamfira Ar­chiudeanu, Vaier Mészáros, Emma Ziegler, care au fost fruntaşi la cursurile de speciali­zare pentru sortatori, aplică cu succes la locurile lor de muncă cele învăţate. Tradiţia bună continuă şi în acest an. In prezent se desfă­şoară cursurile pentru laboranţi. Programul de învăţămînt pre­vede 125 de ore. Ele sînt îm­părţite pe materiile: matemati­că, tehnologia meseriei, studiul materialelor, fizică tehnică, chi­mie, organizarea producţiei şi protecţia muncii. In fiecare săp­tămînă, laboranţii participă de trei ori la cîte două ore de curs. De buna desfăşurare a acestora răspunde un om cu experienţă bogată, un bun specialist: Sza­bó Alexandru, şeful laboratoru­lui. Cei 19 ani de muncă în lu­mea analizelor şi a probelor îl ajută să predea lecţii pe înţele­sul tuturor, să explice pe larg complexele aspecte ale muncii din laborator. Dar Szabó Ale­xandru nu se mărgineşte doar să predea la ore. El continuă să fie lector şi acolo, în faţa epru­­betelor, să îndrume şi să urmă­rească îndeaproape felul cum execută tinerii probele şi anali­zele. Şi în ritm cu progresul pe care îl fac cursanţii la materiile de specialitate predate, şeful la­boratorului le încredinţează şi lucrări practice din ce în ce mai pretenţioase. Tinerii Panfil Mărgineanu, Ioan Haleş sau Dumitru Petrache sînt printre cei mai sîrguincioşi cursanţi. Progrese îmbucurătoa­re fac şi alţii, printre care şi Zigler Fridrich. Şeful laboratoru­lui încredinţează acum tinerilor lucrări pretenţioase şi-i urmă­reşte îndeaproape. Nu va trece mult timp şi cursanţii de astăzi vor executa cu competenţă cele mai delicate operaţii de labora­tor. Peste o săptămînă se vor în­cheia şi aceste cursuri care au început la 15 ianuarie. La ace­eaşi dată se va deschide un alt curs, pentru muncitorii de la sectorul geam tras. Şi în aceas­tă privinţă conducerea fabricii a luat măsuri din timp: cei mai buni tehnicieni şi ingineri vor preda lecţii legate de munca practică a sticlarilor. De aseme­nea, va începe şi un curs de şase luni pentru electricieni. Experienţa acumulată pînă a­­cum în privinţa bunei organizări şi desfăşurări a cursurilor de ri­dicare a calificării muncitorilor la Fabrica de geamuri din Tîr­năveni dovedeşte încă o dată că acolo unde există o preocupare permanentă în acest sens şi mai ales o programare ştiinţifică a lecţiilor, rezultatele nu întîrzie să se arate. E suficient să ară­tăm două procente care vorbesc de la sine: 106,8 la sută şi 107,6 la sută. Primul indică proporţia în care a fost realizată valoarea producţiei globale planificate pe cele 5 luni din acest an, iar al doilea, procentul de realizare a productivităţii muncii prevăzute pe aceeaşi perioadă. Şi în privinţa îmbunătăţirii ca­­lităţii produselor se pot da ast­fel de exemple: la geam tras, de pildă, 74,7 la sută este de ca­litatea I. Paralel cu acţiunea de ridicare continuă a calităţii produselor, de îmbunătăţire neîntreruptă a cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor şi cu sporirea pro­ductivităţii muncii, întreg colecti­vul Fabricii de geamuri din Tîrnă­veni desfăşoară cu succes între­cerea pentru realizarea în mod exemplar a angajamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniver­sări a eliberării patriei noastre. P. GIURGIU Eficiența cursurilor de ridicare a calificării în numărul de azi: La cinematograful Arta „Tra­gedia optimistă" (pag. a 2-a). In raionul Reghin : Păşunile pot fi mult îmbunătăţite (pag. a 3-a). Folosirea rezervelor interne pentru creşterea productivi­tăţii muncii (pag. a 3-a). Comentariul zilei : Ce au a­­rătat alegerile din Turcia (pag. a 4-a). Un mesaj adresat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer participanţilor la cea de-a IV-a Reuniune a Comitetelor de colaborare balcanică Preşedintele Consiliului de Miniş­tri al R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, a adresat un mesaj de sa­lut participanţilor la cea de-a IV-a Reuniune a Comitetelor de colabo­rare balcanică care are loc la Bel­grad. Adresînd urări de succes deplin lucrărilor conferinţei, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Ro­mâne menţionează aportul substan­ţial pe care Comitetele de colabo­rare balcanică îl pot aduce la întări­rea legăturilor­­tradiţionale între popoarele balcanice. In mesaj se subliniază că înfap­tuirea propunerilor guvernului R. P. Romíne din 1957 şi 1959, care ur­măreau transformarea acestei re­giuni într-o zonă a păcii şi colabo­rării multilaterale, fără arme nuclea­re, ar permite ţărilor din regiunea Balcanilor să consacre mai multe forţe şi mijloace problemelor eco­nomice şi sociale. In mesaj se arată că guvernul şi poporul român însufleţiţi de dorinţa fierbinte de pace, vor continua să militeze activ pentru menţinerea unor relaţii de bunăv­ecinătate şi prietenie cu toate țările din Bal­cani. Succese în întrecere încadrat într-o însufleţită întrecere socialistă pentru realizarea cu suc­ces a angajamentelor luate în cin­stea celei de-a XX-a aniversări a eli­berării patriei noastre, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la I.I.S. „Tehnoutilaj" din Odorhei a obţinut în cinci luni ale anului re­zultate remarcabile in producţie. Din angajamentul de a depăşi producţia globală cu un milion Iei pînă la 23 August, s-au realizat pînă la 1 iunie peste 728.000 lei, iar la producţia­ marfă, din angajamentul de 2.500.000 lei,­­ s-au realizat 2.232.000 lei Acest colectiv a obţinut rezultate frumoase şi la reducerea preţului de cost şi la beneficii peste plan. Ast­fel, faţă de angajamentul de redu­cere a preţului de cost cu 550.000 lei pînă la 23 August, s-au realizat în primele patru luni ale anului 476.000 lei, obţinînd în același timp un beneficiu peste plan de 311.000 Iei. Noi cadre pentru comerţ Recent, la Grupul şcolar com­er­cial din Tg.-Mureş a avut loc tradi­­ionala serbare de sfîrşit de an şco­al. Cu acest prilej un număr de 185 de elevi şi-au luat rămas bun de la şcoala în care au învăţat în condiţii dintre cele mai bune timp de ani de zile însuşindu-şi cunoş­tinţele necesare lucrătorilor din co­merţul de stat. Comunistul Iuliu Fauszt, de la întreprinderea Metalo­chiri­ica, lucrea­ză în atelierul de sculărie la o nouă maşină de frezat universală. La această maşină se pot executa operaţii dintr-o singură prindere a pie­sei pe suport, calitatea lucrării fiind foarte bună. Iuliu Fauszt este evi­denţiat al întrecerii socialiste pe lunile martie, aprilie şi mai, cînd şi-a depăşit planul de producţie în medie cu 10—72 la sută. La București, un nou rând de bioCuu. Comemorarea lui Mihail Eminescu SESIUNE ŞTIINŢIFICĂ Marţi dimineaţa, în sala mică a c­­alatului R. P. Romîne, au început l­ucrările sesiunii ştiinţifice organiza- t­ă de Academia R.P.R. şi Uniunea C­reditorilor cu prilejul comemorării ş­i 75 de ani de la moartea lui Mi-­­ rai Eminescu.­­ Au participat conducători ai unor i­nstituţii centrale, numeroşi acade- m nicieni, scriitori şi alţi oameni de cultură.­­ Au fost de asemenea prezenţi oaspeţi de peste hotare, invitaţi la­­ manifestările prilejuite de comemo- r­area marelui p­oet. c In prezidiu au luat loc academi- E­dem­i Ilie Murgulescu, preşedinte­le Academiei R. P. Romîne, Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Academiei, Mihai Beniuc, preşedintele Uniunii scriitorilor, G. Călinescu, M. Ralea, V. Eftimiu, D. Panaitescu-Perpessi­­cius şi Zaharia Stancu, Demostene Botez, membru corespondent al A­­cademiei şi Ion Pas. Sesiunea a fost deschisă de acad. Iorgu Iordan. In continuare acad. G. Călinescu a ţinut comunicarea „Eminescu, poet naţional", acad. M. Radea — „Con­cepţia despre lume şi viaţă a lui Eminescu în lumina curentelor fi­lozonce şi ideologice din timpului său", iar acad. M. Beniuc, comuni­carea „Eminescu, luceafărul poeziei romîneşti". Numeroşi oaspeţi de peste hota­re au adus saluturi sesiuni. Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres). Expoziţie comemorativă Marţi, in sala rotunda a palatului R. P. Romîne a avut loc inaugura­rea expoziţiei comemorative „Mi­hail Eminescu", organizată de Mu­zeul literaturii romîne. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. D. Panaitescu Per­­pessicius. Expoziţia prezintă, într-o ordine cronologică, momente din viaţa şi opera marelui nostru poet. Sînt ex­puse manuscrise originale, masca sa mortuară, facsimile după o serie de manuscrise înfăţişînd procesul de elaborare a poemelor „Luceafărul", „Călin", „împărat şi proletar" etc., hărţi marcînd peregrinările sale prin ţară şi străinătate, imagini ale locu­rilor pe unde a trecut poetul, por­trete ale sale şi ale celor apropiaţi, exemplare din lucrările editate în­­cepînd din anul 1883 şi pînă acum, lucrări eminesciene traduse în nu­meroase limbi străine, precum şi studii aparute peste hotare privind opera sa. O serie de grafice înfăţi­şează aprecierea de care poetul se bucură în rîndurile largi ale po­porului, amploarea pe care a căpă­tat-o editura şi studiul operei sale în anii de după eliberarea ţării, cînd au fost tipărite 1.563.000 exemplare faţă de numai 115.000 în perioada anilor 1884—1944. (Agerpres) Manifestări în regiune In cadrul manifestărilor prilejuite de „zilele­­Mihai Eminescu" în re­giune au fost organizate duminică, 7 iunie,­numeroase manifestări lite­rare şi cultural-artistice dedicate ma­relui poet de la a cărei moarte se împlinesc anul acesta 75 de ani. La Dumbrăvioara, Acăţari, Voiniceni, Vărgata, raionul Tg.-Mureş, Sîndo­minic, Cîrţa, Plăieşi, Ciceu, raionul Ciuc, Urmeniş, raionul Luduş, şi în alte peste 50 de sate din regiune a fost ţinută conferinţa „Mihai Emi­nescu, luceafărul poeziei româneşti". In staţiunile balneare Borsec, Tuş­­nad, Lacu Roşu şi Sovata bibliotecile au organizat pentru oamenii muncii veniţi la odihnă montaje literar-mu­­zicale pe versurile marelui poet. Opera lui Eminescu în 1.500.000 de exemplare 1.500.000 de exemplare in mai mult de 50 de ediţii succesive. Şi aceasta în numai 15 ani ! De-a lungul a şase decenii, între 1883 şi 1944, numărul total al e­­xemplarelor tipărite a fost de circa 115.000. Abia în anii puterii popu­lare opera poetului a cunoscut o adevărată răspîndire, pe măsura in­egalabilei sale valori. Numai într-un singur an, în 1962, tirajul ediţiilor Eminescu însuma 230.000 de exem­plare, întrecînd de două ori cifra celor 60 de ani... Editura pentru literatură a tipărit printre altele o ediţie bibliofilă în condiţii grafice­­ excepţionale, apre­ciată unanim în ţară şi peste hota­re. Tirajul ediţiei a atins cifra de 85.000. Nu de mult a văzut lumina tiparului şi un volum cu proza scriitorului, într-un tiraj de 90.000 de exemplare. Versul eminescian s-a răspîndit pînă în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării şi pe calea undelor. Pos­turile noastre de radio şi televiziu­ne au transmis în ultimii cinci ani circa 150 de emisiuni din creaţia şi despre creaţia lui Mihai Emines­cu. Muzeul memorial din satul natal al poetului a avut din 1959 şi pînă azi circa 70.000 de vizitatori. Re­cent, studioul cinematografic „Al. Şahi­a" a realizat un diafilm despre viaţa şi opera poetului. In fiecare an au loc festivaluri ale poeziei, con­ferinţe, simpo­zioane. La cele peste 160 aseme­nea manifestări, cîte s-au organi­zat doar în ulti­mii doi ani de către Lectoratul central, au parti­cipat peste 82.000 de iubitori ai poeziei lui Emi­nescu. Opera lui Emi­nescu s-a răspîn­dit astăzi şi în multe alte ţări, versurile sale fiind traduse în peste 30 de limbi. Pes­te 80 de volume, în diferite ediţii, 38 de culegeri antologice, în a­­fara tălmăcirilor curente din pre­să, iată un bilanţ care dovedeşte cu prisosinţă uni­versalitatea mare­lui nostru nost. JULES PERAHIM : Coperta la „Călin nebunul".

Next