Steaua Roşie, iunie 1964 (Anul 13, nr. 128-152)

1964-06-10 / nr. 135

T— Grijă faţă de absolvenţii şcolii noastre Un număr de 161 absolvenţi pă­răsesc anul acesta băncile Şcolii medii „Al. Papiu Ilarian". Peste cîte­­va zile ei se vor prezenta la exa­menul de maturitate, care va face bilanţul muncii pe care au desfăşu­rat-o de-a lungul anilor de şcoală Majoritatea absolvenţilor cursului de zi se vor prezenta apoi la exa­mene de admitere în facultăţi şi şcoli tehnice, restul se vor încadra în muncă, după profesiunea aleasă. Mulţi dintre seralişti doresc de ase­menea să-şi continue studiile. Organizaţia de bază P.M.R. din şcoală în tot cursul anului şcolar a acordat o deosebită atenţie pregăti­rii şi îndrumării viitorilor absolvenţi. Nu de mult, adunarea generală a organizaţiei de bază a analizat munca tovarăşilor diriginţi ai clase­lor a XI-a privind pregă­tirea elevilor pentru exame­nele de maturitate şi îndrumarea lor în alegerea profesiunii. Munca depusă de diriginţi în această direc­ţie a fost apreciată pozitiv. Ei au organizat din timp, în colaborare cu profesorii de la clasele respective, consultaţiile şi recapitulările, au stu­diat eficacitatea metodelor folosite de diferiţi profesori la diferite obiecte şi au urmărit îndeaproape munca elevilor în cursul anului şco­lar. In adunarea generală s-a subliniat că în preajmă examenului de matu­ritate, sarcina fiecărui diriginte este să insufle curaj elevilor, să întăreas­că încrederea lor în posibilitatea tre­cerii cu succes a acestui examen. De asemenea s-a arătat preocuparea diriginţilor claselor a XI-a pentru orientarea profesională a elevilor. Munca în această direcţie a înce­put cu ani în urmă, fiecare diriginte străduindu-se să cunoască interesele predominante ale elevilor pentru anumite profesii, înclinaţiile, să-i ajute pe elevi, în caz de nevoie, să-şi modifice interesul profesional sau să şi-l fixeze, să-l consolideze. Majoritatea elevilor noştri s-au ho­­tărît încă din anul şcolar precedent asupra domeniului de activitate în­spre care se îndreaptă.. Pentru cunoaşterea interesului profesional al elevilor, a năzuinţelor lor în viaţă, diriginţii au folosit me­tode variate. Astfel, încă din clasa a X-a, după ce s-au format clasele reale şi umanistice şi s-au constituit colectivele de clase existente, au fost organizate anchete. In clasa a XI-a s-au folosit chestionarul, discu­ţiile cu elevii, s-au urmărit activita­tea în clase şi laboratoare, re­zultatele obţinute de elevi mai ales la obiectele care au legătură nemij­locită cu viitoarea lor profesie. S-au organizat ore de dirigenţie legate de alegerea profesiunii, şedinţe cu pă­rinţii pe clase unde s-a dezbătut această temă S-a organizat o întîl­­nire cu foştii absolvenţi ai şcolii noastre, care studiază în învăţămîn­­tul superior sau în şcolile tehnice. A fost invitat un tovarăş profesor de la Institutul pedagogic pentru a vorbi elevilor despre munca şi pers­pectivele acestui institut. Pentru orele de dirigenţie s-a stabilit o te­matică adecvată, urmărindu-se ca elevii să cunoască specificul diferi­telor­­ramuri ale economiei, să fie informaţi asupra şcolilor care pregă­tesc cadre pentru aceste ramuri, asu­pra aptitudinilor şi calităţilor nece­sare exercitării unei profesii, despre condiţiile succesului într-o profesie, despre perspectivele dezvoltării eco­nomiei naţionale etc. La sfîrşitul anului şcolar am efec­tuat o anchetă în trei clase a XI în legătură cu alegerea profesiunii. Din răspunsurile date de elevi a rezultat înainte de toate intenţia marii ma­jorităţi a absolvenţilor noştri de a-şi continua studiile. Din analiza răs­punsurilor a rezultat că elevii se orientează spre cele mai diferite profesii. Diriginţii au urmărit şi motivele care stau la baza alegerii profesiunii. Cu ocazia discuţiilor individuale, precum şi a anchetelor efectuate, elevii au venit cu argumente variate, şi în general temeinice, pentru mo­tivarea alegerii. Cei mai mulţi de­clară că iubesc activitatea respec­tivă, îi interesează obiectele de învă­ţămînt ce se predau în facultăţile respective, leagă interesul profesio­nal de dezvoltarea economică a ţă­rii etc. In unele cazuri diriginţii au trebuit să intervină ca elevii să-şi modifice interesul profesional, deoarece ra­mura aleasă nu era potrivită capa­cităţilor reale ale acestora. Consta­­tînd încă în clasa a X-a că mai mulţi elevi doresc să devină poeţi, scriitori, savanţi etc., dirigintele a considerat necesar ca, fără a leza în­crederea acestor elevi în forţele proprii şi ambiţia lor de a realiza scopuri mari, ieşite din comun, să explice pe înţelesul tuturor elevilor că în societatea noastră nu numai cei cu renume mondial se bucură de apreciere, ci şi oamenii simpli, cu munci obişnuite, care lucrează cin­stit, bine, că prin munca acestora se nasc realizări mari. In momentul de faţă se constată că majoritatea absolvenţilor şi-au ales profesii potrivite, iar scopurile pe care urmăresc să le atingă sînt rea­liste. Depinde doar de munca lor în viitor, în ce măsură le vor realiza. prof. CONSTANŢA APROZEANU şi prof. PARASCHIVA MADARAS Pregătiri pentru recoltările de vară Mecanizatorii din S.M.T. înfăp­tuiesc măsurile prevăzute pentru buna organizare şi desfăşurare a recoltărilor de vară. In pregătirea maşinilor realizările cele mai bune au fost obţinute pînă în prezent în regiunea Bucureşti, unde datorită bunei organizări a lucrului în ate­liere şi recondiţionării unor piese de schimb mai mult de jumătate din cele 47 de S.M.T. au terminat repararea combinelor şi preselor de balotat paie. Printre staţiunile care au terminat primele repararea combinelor se numără Brinceni, Cuza Vodă, Feteşti, Hagieni şi Je­­gălia. Mai mult de 80 la sută din nu­mărul combinelor şi preselor de balotat paie au fost reparate şi în regiunea Galaţi. Mecanizatorii de la S.M.T.­Vameş, fruntaşi în efectua­rea lucrărilor agricole şi în întreţi­nerea utilajelor, au terminat primii repararea combinelor. In multe al­te staţiuni se face acum recepţio­­narea maşinilor, dîndu-se o atenţie deosebită calităţii lucrărilor de re­paraţii. Mecanizatorii din S.M.T. din re­giunea Ploieşti au revizuit şi repa­rat aproape 90 la sută din numă­rul combinelor, preselor de paie şi a celorlalte maşini care vor fi uti­lizate în vară la strîngerea recoltei. S.M.T. Ciorani, Pogoanele şi Sihlea sînt de pe acum gata cu toate ma­şinile pentru recoltările de vară. Au mai terminat repararea com­binelor S.M.T. Ştefan cel Mare şi Tg. Neamţ, regiunea Bacău, S.M.T. Miroşi regiunea Argeş şi altele. (Agerpres) Un nou produs al Uzinelor „Unirea“ Războiul automat de ţesut bum­bac tip A este unul din noile pro­duse realizate de constructorii de maşini de la uzinele „Unirea" din Cluj. El face parte din utilajele moderne de ţesut cu suveică, care realizează o viteză de 240 bătăi pe minut şi o eficacitate economică asemănătoare celor mai reuşite pro­duse similare din străinătate. Noul tip de război este complet automat. Alimentarea suveicii cu canete pline şi schimbarea acesto­ra, se realizează continuu. La rupe­rea firelor de urzeală, un dispozitiv special opreşte maşina. Sistemul modern de acţionare elimină iner­ţiile ma­ri ale pieselor în mişcare, la oprire şi pornire. (Agerpres). Corespondenţii voluntari­­­ NE INFORMEAZĂ Din urma bunei organizări şi desfăşurări a întrecerii socialiste, colectivul de muncă al cooperativei „Mureşul" din Tg.-Mureş şi-a înde­plinit pe luna mai planul global industrial în proporţie de 106,30 la sută, planul marfă cu 103 la sută şi cel al deservirii populaţiei în proporţie de 101 la sută. In cadrul întrecerii socialiste s-au evidenţiat: secţia 7 de confecţii pentru femei, condusă de Elisabeta jeges şi secţia 21 de reparat încălţăminte, condu­să de Sigismund Tóth In urma lu­crărilor de calitate efectuate de co­lectivul de muncă al cooperativei, în primele 5 luni ale anului curent, nu s-a înregistrat nici o reclamaţie. (GHEORGHE TURCU). 9 întrecerea socialistă dintre sec­ţiile lenjerie şi confecţii pentru băr­baţi de la I.I.S. „Mureşul" din Tg.­­Mureş s-a soldat şi în luna mai cu succesul secţiei lenjerie. Astfel, faţă de o realizare a planului secţiei con­fecţii pentru bărbaţi în proporţie de 104,38 la sută, secţia lenjerie a înre­gistrat 105,90 la sută. întrecerea so­cialistă, bine organizată, a dus şi la ridicarea productivităţii muncii. Echi­pe fruntaşe la secţia lenjerie s-au dovedit a fi: cea condusă de ajuto­rul de maistru Olga Szalai, cu o rea­lizare a planului în proporţie de 113,30 la sută şi cea condusă de Vio­rica Constantin, cu o realizare de 111,05 la sută. La secţia confecţii pentru bărbaţi s-a evidenţiat echipa condusă de ajutorul de maistru Fran­­cisc Hank, care şi-a îndeplinit pla­nul în proporţie de 109,56 la sută. (PETRE SZENTE). „ Intr-una din zilele trecute, de la standul de cărţi organizat de li­brăria „Maxim Gorki" din Tg.-Mu­reş la IPROFIL „23 August", munci­torii şi-au cumpărat peste 200 de volume de cărţi in valoare de pes­te 2.000 de lei. De altfel, dintre lucrătorii fabricii, peste 800 şi-au înjghebat biblioteci personale, pe care şi le-au îmbogăţit în acest an cu cărţi noi în valoare totală de 20.151 de lei.­­ Efectuînd cca 1.500 de ore de muncă patriotică, femeile din Ulieş, raionul Luduş, au amenajat în cen­trul comunei un frumos parc. (A­­VRAM BERTA).­­ Pentru anii 1964—1966, cetă­ţenii comunei Sărmaş, raionul To­pliţa, au votat drept contribuţie vo­luntară suma de 179.880 lei. Din a­­ceastă sumă s-a prevăzut: termina­rea construcţiei căminului cultural; renovarea unei clădiri şi redarea a­­cesteia în scopuri de învăţămînt Şcolii generale de 8 ani din Hodo­­şa-gară; împrejmuirea tuturor şcoli­lor din comună şi construcţia unei fîntîni la şcoala din Platoneşti. Cu sprijinul sfatului popular comunal, majoritatea materialelor necesare e­­xecutării acestor lucrări au fost pro­curate. (ALEXANDRINA CANEA).­­ Sub conducerea grupei de par­tid, 1.130 de cetăţeni din cvartalele de blocuri de pe străzile 7 Noiem­brie şi strada Serpentinei din Tg.-Mureş au plantat — prin muncă patriotică — de la începutul anului şi pînă în prezent 3.400 puieţi şi ar­buşti ornamentali; au săpat o supra­faţă de 22.500 m­p; au plantat cu iarbă 35.000 m­p; au transportat 40 m­p pietriş ş. a. S-au economisit în felul acesta peste 73.699 de lei. Cele mai frumoase rezultate le-au obţi­nut locatarii blocurilor 3/A, 5/A și 68/F, evidențiindu-se în special Adam Butinger, Maria Lăpăzan, Fran­­cisc Kiss și Carol Kézdi. (FRANCISC TÖRÖK). Fabrica­­de produse lactate din Tg.-Mureș. ÎN RAIONUL REGHIN Păşunile pot fi mult îmbunătăţite In raionul Reghin, ca de altfel în majoritatea raioanelor din regiune, sînt condiţii deosebit de favorabile pentru creşterea animalelor şi în special a bovinelor. Păşunile şi fî­­neţele ocupă aici suprafeţe întinse, reprezentînd peste 40 la sută din terenul agricol. Numai păşunile, care pot asigura cel mai ieftin fu­raj pentru animale, se întind pe mai mult de 27.000 ha. In ultimii ani, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de par­tid, au fost mobilizaţi zeci de mii de ţărani pentru îmbunătăţirea şi întreţinerea păşunilor. Astfel, nu­mai în anul trecut s-au efectuat lucrări de curăţire pe o suprafaţă de peste 10.000 ha, au fost defri­şate de arboret aproape 700 ha şi s-au aplicat îngrăşăminte pe mai mult de 1.300 ha. In urma acestor lucrări a crescut producţia de ma­să verde pe păşuni cu circa 1.000 kg, mărindu-se­­totodată suprafaţa păşunabilă cu peste 700 ha. Experienţele au arătat că acolo unde lucrările de îmbunătăţire a păşunilor s-au făcut în complex, cantitatea de masă verde la ha a crescut considerabil­­de 6—7 ori mai mult decît pe suprafeţele un­de s-au executat lucrări simple de curăţire). Un exemplu în această privinţă ni-l oferă lucrările execu­tate în complex pe şantierele din satele Ibăneşti Pădure şi Orşova. Ele au constat din: defrişarea arbo­­retelui dăunător, arderea martoa­­nelor, nivelarea, îngrăşarea şi su­­praînsămînţarea cu ierburi de înal­tă productivitate. In urma acestor lucrări producţia de iarbă a cres­cut de la 4.000 kg la peste 10.000 kg la ha, îmbunătăţindu-se consi­derabil şi compoziţia floristică. Dintre gospodăriile colective ca­re au întreprins acţiuni mai impor­tante şi care au obţinut rezultate mai bune în curăţarea şi îmbună­tăţirea păşunilor amintim pe cele din Dedrad, Batoş, Voivodeni, Breaza, Gorneşti. Merită apreciată şi extinsă iniţiativa G.A.C. Gorneşti care a îngrăşat o bună parte din păşune cu must de grajd, sau a co­lectiviştilor din Fărăgău, Voivodeni şi Frunzeni care au îngrăşat păşu­nea cu gunoi de grajd, transpor­ted cîte 2 tone pentru fiecare vită mare. Cu toate rezultatele obţinute, ce s-a făcut pînă acum în raionul Re­ghin în privinţa îmbunătăţirii păşu­nilor este prea puţin. Din totalul păşunilor existente circa 8.000 ha sînt nepăşunabile. In hotarele gos­podăriilor din Monor, Săcalu de Pădure, Aluniş şi în alte locuri există chiar în apropierea satelor sute de hectare de păşuni invadate de spini şi arborete dăunător, care trebuie îmbunătăţite prin lucrări efectuate în complex aşa cum s-a arătat mai sus. Pînă acum în aceste unităţi nu s-a întreprins nici un fel de acţiune în acest sens. Anul acesta, pentru a spori pro­ducţia de iarbă pe păşuni, Consi­liul agricol raional şi-a propus exe­cutarea unor lucrări de îmbunătă­ţiri pe mai multe mii de hectare. Astfel, se prevede defrişarea arbo­­retelui dăunător pe 1.500 de hec­tare, întreţinerea păşunilor prin îm­­prăştiere de muşuroaie, curăţirea mărăcinişului şi a buruienilor pe 14.000 ha, aplicarea îngrăşăminte­lor pe mai bine de 4.000 ha, su­­praînsămînţări şi altele. Cu toate că animalele au ieşit deja la păşunat lucrările de îngri­jire au fost efectuate pînă săptă­­mîna trecută abia pe 8.000 de ha, defrişările de arboret pe 500 ha, şi au fost îngrăşate 1.460 ha pă­şune. Gospodării colective ca cele din Gurghiu, Brîncoveneşti, Beica au îngrăşat doar 4—10 ha, cu toa­te că în aceste unităţi sînt mari posibilităţi în acest sens. Apreciem iniţiativa bună a Con­siliului agricol raional Reghin de a organiza echipe de colectivişti din comunele situate în zona de şes pentru curăţirea păşunilor de mun­te care au fost repartizate acestor unităţi. Din păcate însă, aceste echipe au lucrat într-o perioadă de timp foarte scurtă, după care şi-au încetat activitatea. Pentru redarea de noi suprafeţe păşunatului, prin defrişări de arbo­­rete şi supraînsămînţări (pe­­ lîngă lucrările ce se execută finanţat) uni­tăţile agricole din raionul Reghin, învăţînd din experienţa gospodării­lor colective din raionul Ciuc vor trebui să-şi formeze echipe perma­nente care să se ocupe direct cu îmbunătăţirea păşunilor, iar cînd muncile agricole nu sînt aglomera­te, la aceste acţiuni va trebui an­trenată marea masă a colectivişti­lor. La fel este necesar să fie com­bătut cu tărie obiceiul unor cio­bani şi păstori ca cei din Monor, Ibăneşti şi din alte sate, care în timpul păşunatului ţin oile pe ace­laşi loc. Se vor lua măsuri pentru ca tîrlirea, atît cu oile cît şi cu bo­vinele, să se facă în mod raţional, mutîndu-se strungile în mod regu­lat, din două în două zile. Trans­­formînd cele circa 8.000 ha nepro­ductive în terenuri păşunabile şi îmbunătăţind continuu păşunile se vor asigura păşuni suficiente, cres­­cînd totodată capacitatea de păşu­­nat la cel puţin două unităţi vită mare pe fiecare hectar. Aşa cum se subliniază şi în ra­portul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Sesiu­nea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, este necesar să­­ 3 por­nească cu toată hotărîrea la acţiu­nea de sporire considerabilă a producţiei pe păşuni şi fîneţe, prin lucrări simple de curăţire şi reîn­­sămînţare cu ierburile cele mai va­loroase, fertilizarea cu îngrăşămin­te naturale, şi pe măsura posibili­tăţilor, cu îngrăşăminte chimice Acest lucru va contribui la îmbu­nătăţirea hrănirii animalelor şi deci la sporirea producţiei de lapte, carne şi alte produse. TRAIAN GABOR Brigada a 20-a a S.M.T.-ului din Miercurea Nirajului paralel cu întreţinerea culturilor, execută reparaţiile şi revizia combinelor. STEAUA ROȘIE folosirea rezervelor interne pentru creşterea productivităţii muncii Ridicarea continuă şi în ritm ra­pid a productivităţii muncii consti­tuie mijlocul cel mai important pen­tru creşterea neîncetată a produc­ţiei, în scopul dezvoltării economiei naţionale şi al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Mergînd pa linia trasată de do­cumentele celui de-al lll-lea Con­gres al partidului nostru, care stabi­­lesc că în perioada planului de 6 ani productivitatea muncii va crește pe ansamblul industriei cu 60—65 la sută, colectivul de conducere a f­ilelor, sub îndrumarea organizaţiei de partid, acordă toată atenţia mă­ririi indicatorului productivităţii muncii. Preocupările susţinute au făcut ca în anii sesenatului, produc­tivitatea muncii pe întreprindere să cunoască o creştere de circa 51 la sută (în 1963 faţă de 1960). In pri­mul trimestru al anului 1964 sarcina planificată a fost îndeplinită în pro­porţie de 104,9 la sută. Căile care au contribuit în cea mai mare mă­sură la creşterea productivităţii muncii au fost: introducerea tehnicii noi şi ridicarea calificării muncito­rilor, a maiştrilor şi tehnicienilor. La baza introducerii tehnicii noi stau planurile de măsuri tehnico-organi­­zatorice, şi de mică mecanizare, de investiţii şi reparaţii capitale, mişca­rea de inovaţii, precum şi activitatea comisiei inginerilor şi tehnicienilor din cadrul întreprinderii. A fost întocmit un plan cuprin­­zînd 97 măsuri tehnico-organizato­­rice din care 54 au și fost realizate, iar alte 18 au fost realizate în afara planului. Obiectivele restante au toate perspectivele să fie realizate în bună parte pînă la 23 August, iar restul pînă la sfîrșitul anului. Măsurile luate au dus la îmbună­tăţirea condiţiilor de muncă din secţiile de producţie, la introducerea de noi utilaje moderne şi înlocuirea celor vechi, la reorganizarea de pro­cese tehnologice şi altele, care au un rol important în ridicarea pro­ductivităţii muncii. Printre măsurile care urmează să fie atacate sînt: ca­binele de finisat prin pulverizare, amenajarea depozitelor de material lemnos şi ridicarea capacităţiii ca­merelor de uscare a cherestelei. Planul de mică mecanizare pe anul 1964 cuprinde 39 poziţii. In ca­drul acestui plan au şi fost întocmi­te de către serviciile mecanic şef şi tehnic 34 documentaţii în valoare de peste 1 milion lei, care au fost depuse la bancă pentru obţinerea creditelor. Din acestea, pînă la sfîr­şitul lunii mai au fost deschise fi­nanţările la 20 de poziţii. Majorita­tea acestora se referă la procurarea de utilaje noi ca de exemplu: ma­şini de turnat lac, de prelucrat lemn, de ascuţit, de aplicat adezivi, staţii de aer comprimat şi altele. Ele vor fi date în folosinţă începînd cu tri­mestrul III. Restul sînt lucrări de amenajări care se află în curs de execuţie. Tot în cadrul micilor me­canizări se studiază problema trans­porturilor interioare. In planul de investiţii sînt prevă­zute a se procura mijloace de trans­port, instalaţii de încălzire a sălilor de producţie pentru care contrac­tele au fost încheiate. De asemenea planul de reparaţii capitale, care cu­prinde reparaţii de utilaje, autovehi­cule şi clădiri, va aduce o contribu­ţie însemnată la creşterea producti­vităţii muncii. In cadrul planului de investiţii şi reparaţii capitale, anul acesta vor fi rezolvate: încălzirea centrală la sec­torul din Gheorghieni şi repararea clădirii sectorului Topliţa. Mişcarea de inovaţii îşi aduce din plin contribuţia la introducerea teh­nicii noi. Ea rezolvă prin planul său tematic o serie de probleme intere­sante. Rezultatele acestei mişcări sunt tot mai importante. Cele 23 propu­neri aplicate pînă acum aduc eco­nomii anuale antecalculate în va­loare de 117.500 Iei. O parte din propuneri se găsesc în studiu, iar cele necorespunzătoare au fost res­pinse. Din cadrul planului tematic de inovaţii, 10 poziţii au fost rea­lizate. Din cele mai valoroase inovaţii aplicate anul acesta merită amintită: „Modificarea procesului tehnologic la fabricarea butoaielor din P.F.L.". Autori: loan Andrei, loan Bodo, lu­­liu Demeter şi Ştefan Dezső, munci­tori la Ilefor Gheorghieni. Inovaţia, pe lîngă faptul că contribuie la creşterea productivităţii la fabricarea butoaielor cu 7,2 la sută, aduce şi o economie antecalculată de 57.843 lei. Tot în scopul ridicării productivi­tăţii muncii, comisia inginerilor şi tehnicienilor din întreprindere, sub­ îndrumarea ing. Ladislau Kajnaky, desfăşoară o largă activitate, popu­­larizînd noutăţile apărute în indus­tria mobilei cum ar fi: utilizarea ma­terialelor noi ca P.F.L. înnobilat, fi­nisările cu poliesteri şi altele. Mergînd pe linia folosirii raţionale a rezervelor existente pentru creşte­rea productivităţii muncii, ne vom achita cu cinste de sarcinile trasate şi vom întîmpina cea de-a XX-a ani­versare a eliberării patriei noastre cu noi succese­ în întrecerea socialistă. VASILE BOLBOCEANU inginer şef la Ilefor Tg.-Mureş NOTE UNDE-I CEASUL...? Oraşul Tg.-Mureş devine pe zi ce trece tot mai frumos. Maiştrii grădinari ţes cu iscusinţă minunate covoare de flori în parcurile oraşu­lui. Piaţa Trandafirilor îşi merită cu prisosinţă numele. Priceperea gră­dinarilor prilejuieşte clipe de desfă­tare localnicilor, ca şi turiştilor din ţară şi străinătate, care ne vizitează oraşul. Frumosul place tuturor. In ultima vreme tîrgumureşenii, ca şi turiştii care au mai trecut prin ora­şul nostru, pun întrebarea: „Unde-i ceasul de flori...?" E vorba de ceasul executat din flori care în anii trecuţi împodobea centrul ora­şului. In jurul lui se adunau zilnic, în clipe de recreaţie, grupuri de cetăţeni admirînd măiestria cu care era lucrat. Stînd de vorbă cu cei care l-au executat în anii trecuţi, am aflat cu surprindere că în acest an ceasul nu va mai putea fi admir­­at, nu se va mai construi. De ce...? Pentru că cei care trebuie să apro­be montarea lui nu sînt de acord, ridicînd probleme minore în legă­tură cu aceasta. Pentru ei este un lucru foarte mare introducerea cu­rentului electric pentru alimentarea ceasului pe o distanță de 10—15 metri. Oare această problemă este chiar atît de greu de rezolvat ? IOAN ROŞU (După o scrisoare a unui grup de cetăţeni din Tg.-Mureş) 3 Un bloc nou, cu 18 apartamente, la Reghin. Stupăritul pastoral în plină desfăşurare Stupăritul pastoral este în plină desfăşurare în toată ţara. Pentru valorificarea culesului la floarea de salcîm au fost transportate la ma­sivele din regiunile Galaţi, Crişana, Oltenia şi Bucureşti peste 120.000 familii de albine. Un alt număr însemnat de familii de albine au fost duse în acelaşi scop în regiu­nile Ploieşti şi Argeş. Totodată a început amplasarea stupilor în plantaţiile de tei de la Măcin Ni­­culiţel, Negreşti, Tăcuta, Brediceşti, Căscioarele, Malu Spart şi altele. Ţinînd seama de rolul pe care îl au albinele în polenizarea cul­turilor agricole un mare număr de stupi sînt în curs a fi plasaţi în la­nurile de floarea-soarelui din sudul ţării, a cărei înflorire va începe în curînd. (Agerpres) Brigadă fruntaşă pe gospodărie Dintre toate brigăzile de cîmp ale gospodăriei colective din Sînbe­­nedic, raionul Tîrnăveni, cele mai bune rezultate la întreţinerea cultu­rilor le are brigada întîi. Pînă acum colectiviştii din această brigadă au terminat prăşitul porumbului pe o suprafaţă de peste 50 ha, conti­­nuînd să lucreze la prăşitul şi răritul sfeclei de zahăr, al tutunului etc. AUREL ŞAULEAN corespondent voluntar

Next