Steaua Roşie, iunie 1964 (Anul 13, nr. 128-152)

1964-06-10 / nr. 135

După demonstraţiile din Coreea de sud SEUL 9 (Agerpres). — Sub presiunea marilor demon­straţii care au avut loc zilele tre­cute în Coreea de sud şi de teama unor noi tulburări, autorităţile sud­­coreene au anunţat o serie de mă­suri care să satisfacă unele revendi­cări ale populaţiei, trecînd însă cu vederea revendicarea fundamentală, şi anume demisia preşedintelui Pak Dijan Hi şi a guvernului şi demo­cratizarea vieţii politice a ţării. Prin­tre măsurile anunţate se numără a­­plicarea unor sancţiuni împotriva a 576 de funcţionari guvernamentali, inclusiv cîţiva miniştri adjuncţi a­­cuzaţi de corupţie, obligarea tutu­ror funcţionarilor superiori să fur­nizeze înainte de 31 iunie infor­maţii asupra averii lor, reducerea aparatului administrativ al partidu­lui de guvernămînt şi altele. Pe de altă parte, s-a anunţat că din cei 277 de studenţi arestaţi în timpul tulburărilor de săptămînă trecută 34 au fost menţinuţi în în­chisoare şi vor fi deferiţi justiţiei. In afară de aceştia au mai fost a­­restate 998 de persoane, dintre ca­re numai şapte au fost pînă în prezent puse în libertate. Unul din studenţii răniţi în cursul tulburărilor a încetat din via­ţă în spital. Se aşteaptă ca funera­liile lui să prilejuiască noi demon­straţii ale populaţiei. COMENTARIUL ZILEI Ce au arătat alegerile din Turcia Duminică s-au desfăşurat în Turcia alegeri parţiale în vederea reînnoirii unei treimi a Senatu­lui turc. (Camera superioară a Parlamentului). Senatul turc are 187 de locuri din care, potrivit prevederilor constituţionale, 150 sunt comple­tate prin alegeri periodice, în timp ce restul de 37 de locuri aparţin senatorilor aleşi pe viaţă, precum şi celor numiţi de pre­şedintele republicii. Alegerile s-au desfăşurat în 26 de provincii din cele 67 ale ţă­rii, pe listele electorale fiind în­scrişi aproximativ 4.722.000 de alegători. Au prezentat candi­daţi Partidul republican al po­porului, aflat la putere, Partidul dreptăţii, principalul partid de opoziţie, partidul Turciei noi, Partidul naţional ţărănesc şi in­dependenţii. După cum subliniază obser­vatorii politici de la Ankara, ale­gerile prezintă o semnificaţie politică deosebită, deoarece ele s-au desfăşurat într-o perioadă cînd complexitatea şi acuitatea problemelor politice, sociale şi economice, ce-şi aşteaptă rezol­varea au devenit mai evidente. Principalele partide şi-au axat campania electorală pe dezbate­rea unor probleme importante legate de reforma agrară, fisca­lă, măsuri în vederea „relansă­rii" economice a ţării etc. O se­rie de dificultăţi economice au fost scoase în evidenţă în timpul acestei campanii, printre acestea fiind situaţia grea în care se află ţărănimea turcă. Participarea Turciei la blocurile militare N.A.T.O. şi C.E.N.T.O., întreţine­rea unei armate de 500.000 de oameni, necesită cheltuieli a­­nuale de 2,5 miliarde lire tur­ceşti. Datoria externă a ţării s-a ridicat anul trecut la 1.250 mi­lioane de dolari, sumă care po­trivit ziarului „Cumhuriyet" ar putea fi achitată de Turcia abia în anul 2012, cu condiţia că în următoarea jumătate de veac să nu contracteze alte datorii. O recentă grevă la rafinăria „A­­tash Oii" unde se prelucrează aproape 70 la sută din produsele petroliere ale Turciei, a atras a­­tenţia şi asupra situaţiei munci­torilor. După datele statistice oficiale, costul vieţii a crescut faţă de 1938 de 10 ori, în timp ce salariile nu s-au mărit decît de două ori. Politica externă a Turciei a fost, de asemenea, larg dezbă­tută în cadrul campaniei electo­rale, punctul central constituin­­du-l actuala criză cipriotă. Alegerile desfăşurate duminică au prezentat importanţă şi prin prisma recentelor alegeri muni­cipale la care Partidul dreptăţii din opoziţie a obţinut 45,87 la sută din voturile exprimate faţă de numai 36,39 la sută obţinute de Partidul republican al po­porului condus de primul mi­nistru, Inonu. In această ordine de idei trebuie menţionat faptul că Partidul dreptăţii şi la actua­lele alegeri a marcat un serios avans faţă de Partidul republican al poporului. El a obţinut 30 din cele 51 de locuri pentru care s-au ţinut alegerile, în timp ce Partidul republican al poporului a obţinut numai 20 de locuri, un loc revenind independenţi­lor. Acest lucru trebuie explicat prin faptul că Partidul dreptăţii, urmaşul partidului lui Menderes, se bucură de sprijin din partea forţelor conservatoare din ţară. El a desfăşurat o campanie de­magogică intensă în rîndurile ţă­ranilor, cîştigînd o parte din vo­turile lor. Un fapt semnificativ este că alegătorii turci au manifestat în general lipsă de interes pentru aceste alegeri. Potrivit agenţiei France Presse, participarea la vot în provinciile orientale a fost de 58 la sută, în timp ce în provinciile occidentale de 40 şi chiar de 35 la sută. Ziarul „Mil­­liget", comentînd alegerile de duminică, scrie: „Alegerile au avut o mare importanţă, dar fap­tul că ele s-au desfăşurat într-o atmosferă de oboseală în faţa certurilor politice a dat loc la o situaţie fără precedent într-o consultare electorală". I. SZAKACS d­­işcarea grevistă din Spania MADRID 9 (Agerpres).­­ Referindu-se la mişcările revendi­cative ale muncitorilor spanioli, co­respondentul la Madrid al agenţiei France Presse relatează că „începînd de luni dimineaţa în Catalonia şi Ţara Bascilor se extind grevele de­clanşate pentru revizuirea contrac­telor colective de muncă". In Catalonia şi Ţara Bascilor, două treimi din muncitorii minelor de potasiu au intrat în grevă. Se află în grevă, de asemenea, 3.200 de fe­roviari din Beasani precum şi mun­citorii de la întreprinderile „Pale­­b­ra Espanola", „Manufacturas Ve­­gre" şi de la alte numeroase între­prinderi. La Bilbao 178 dintre muncitorii grevişti de la cocserii au fost con­cediaţi. Tine Un comunicat a! preşedinţiei republicii Brazilia BRASILIA 9 (Agerpres). — In seara zilei de 8 iunie preşedin­ţia republicii a dat publicităţii un comunicat, difuzat şi de „Vocea Braziliei", postul oficial de radio al guvernului, în care se spune: „In virtutea puterilor excepţionale, care îi sunt încredinţate de articolul 10 al actului instituţional din 9 aprilie 1964, şi luînd în considerare reco­mandarea Consiliului naţional al se­curităţii, preşedintele republicii, ma­reşalul Castelo Branco a semnat de­cretul prin care se anulează man­datul legislativ al senatorului Jusce­­lino Kubitschek de Oliveira şi se suspendă drepturile sale civile pe zece ani". Cu puţin timp înainte, preşedin­tele Castelo Branco a anulat man­datele unui număr de 9 deputaţi şi a interzis activitatea politică a altor 38 de cetăţeni pe o perioadă de zece ani. Printre aceştia se numără 15 membri ai conducerii Confede­raţiei naţionale a muncitorilor din industrie, 14 deputaţi şi foşti depu­taţi şi trei judecători. Măsurile luate împotriva lui Ku­bitschek, fost preşedinte al Braziliei între anii 1956—1960, nu constituie o surpriză, dată fiind campania du­să de cercurile conservatoare şi mi­litare în ultimul timp împotriva lui. Decretul prezidenţial nu conţine nici o expunere de motive. Mare­şalul Taurino Resende, preşedintele comisiei generale de anchetă, a re­cunoscut de altfel, că pînă în pre­zent dovezile existente referitoare la „corupţia" administraţiei Ku­bitschek sunt „limitate". Articolul 10 al actului instituţio­nal, invocat în comunicat interzice orice recurs judiciar al celor sanc­ţionaţi. In modul acesta toţi cei trei preşedinţi care s-au succedat la cîrma Braziliei începînd din anul 1955, — Kubitschek, Quadros și Coulart — au fost lipsiți de drep­turile lor politice. Greva generală din Nigeria continuă LAGOS 9 (Agerpres). — Greva generală a oamenilor mun­cii nigerieni a intrat marţi în cea de-a noua zi. Primul ministru al Nigeriei, Abubakar Tafawa Balewa, a rostit luni o cuvîntare radiodifu­zată în care a cerut greviştilor să-şi reia de îndată lucrul. Comitetul unit de acţiune, care grupează principalele sindicate nige­riene şi care conduce actuala gre­vă, a dat publicităţii o declaraţie ex­­primînd regretul în legătură cu fap­tul că primul ministru nu a găsit cu putinţă să facă nici o propunere contribuind la soluţionarea conflic­tului. Declaraţia afirmă că cuvînta­­rea primului ministru indică faptul că guvernul „intenţionează să re­curgă la folosirea forţelor armate pentru a reprima actuala acţiune constituţională şi pur industrială a muncitorilor liberi ai acestei ţări, al căror drept la grevă se pretinde că este garantat de constituţie". Trupe nigeriene au început la 8 iunie să preia controlul principale­lor instalaţii industriale din Lagos şi din Kaduna, capitala Nigeriei de nord -----------------□□□ NOUL GUVERN INDIAN DELHI­A (Agerpres). — Lai Bahadur Shastri, liderul Par­tidului Congresul Naţional indian şi prim-ministru desemnat al Indiei, a prezentat preşedintelui Radhakrish­­nan lista noului guvern indian. Pri­mul ministru va deţine şi portofo­liul de ministru al Afacerilor Exter­ne, conducînd totodată activitatea comisiei pentru energia atomică. In noul guvern a fost inclusă fiica fos­­tului prim-ministru, Nehru, Indira Gandhi, care va ocupa portofoliul informaţiilor şi radiodifuziunii. Din guvern mai fac parte Culzarilal Nanda, ministru al afacerilor inter­ne, Tiruvallur Krishnamachari, mi­nistru al finanţelor, Sardar Swaran Singh, ministru al industriei con­strucţiei de maşini şi dezvoltării tehnice, Y. B. Chavan, ministru al apărării, Humayun Kabir, ministru al petrolului şi chimiei, şi alţi opt miniştri. In afară de aceştia din componenţa guvernului fac parte şi 15 miniştri de stat. H. Lubke candidează din nou la preşedinţie BONN 9 (Agerpres). — Preşedintele Republicii Federale Germane, Heinrich Lubke, a infor­mat oficial pe preşedinţii tuturor grupurilor parlamentare din Bun­destag că acceptă să-şi pună can­didatura pentru reînnoirea mandatu­lui său. Pînă în prezent grupurile parlamentare creştin-democrate şi social-democrate s-au pronunţat în favoarea acestei candidaturi. Numai liber-democraţii au opus un alt can­didat. Alegerea preşedintelui urmează să aibă loc la 1 iulie STEAUA ROȘIE De peste hotare — WBum Intensă activitate diplomatică in problema cipriotă NICOSIA 9 (Agerpres). — In timp ce poliţia cipriotă greacă împreună cu forţele O.N.U. conti­nuă — fără rezultat pînă în prezent — să caute pe maiorul britanic Ed­ward Macey, ofiţer de legătură în­tre comandamentul O.N.U. şi vice­preşedintele Kuciuk, precum şi pe şoferul acestuia , daţi dispăruţi, în capitalele Greciei şi Turciei se înregistrează o sporită activitate le­gată de situaţia din Cipru. La Atena, în noaptea de luni spre marţi au avut loc două consfătuiri cu caracter politico-militar, una pre­zidată de către ministrul afacerilor externe al Greciei, Kostopulos, iar a doua de către primul ministru Pa­pandreu. La consfătuire au partici­pat ministrul cipriot al afacerilor ex­terne, Kyprianu, reprezentantul per­manent al Greciei pe lîngă N.A.T.O., Xantopulos Palamas, ministrul apă­rării naţionale al Greciei, Petros Garufalias, precum şi şefii statelor majore ai armatei greceşti. Purtăto­rul de cuvînt al guvernului grec, a declarat că „Grecia urmăreşte situa­ţia din Cipru cu calm şi toate for­ţele sale terestre, aeriene şi navale sunt pregătite pentru a face faţă oricărui atac". Pe plan diplomatic, în cursul conferinţelor s-a hotărît, potrivit agenţiei France Presse, po­ziţia pe care Ciprul şi Grecia o vor adopta în Consiliul de Securitate cînd se va discuta problema ci­priotă. In cercurile informate din capi­tala Turciei se consideră că schim­bul de mesaje dintre Washington şi Ankara ar putea constitui preludiul unei conferinţe între ţările garante ale tratatului cu privire la Cipru. Se consideră că în răspunsul la mesa­jul preşedintelui Johnson, premierul turc, Ismet Inonu, ar putea propune o întîlnire, la Washington, la nivel înalt, la care să participe şefi de gu­verne ale Angliei, Greciei şi Tur­ciei, considerînd această întîlnire ca mai potrivită decît un schimb de vederi americano-turc. Surse bine informate afirmă că Inonu se pre­găteşte ca în răspunsul său să sub­linieze că potrivit acordurilor tri­partite Turcia „are dreptul să inter­vină în Cipru". Pe de altă parte, agenţiile de pre­să anunţă că Rolz Bennett, şef ad­junct al cabinetului secretarului ge­neral al O.N.U., urmează să plece spre New York, după cele patru zile de vizită la Nicosia, în cursul cărora a desfăşurat o intensă activitate di­plomatică. Se aşteaptă ca raportul său asupra operaţiunilor O.N.U. în Cipru să fie inclus în raportul pe care U Thant îl va prezenta săptă­­mîna viitoare Consiliului de Secu­ritate. Delegata de activişti ai P.M.R. şi-a încheiat vizita în U.R.S.S. MOSCOVA 9 (Agerpres). — Co­respondenţă specială de la Ambro­zie Munteanu: In cursul zilei de luni 8 iunie, la Comitetul Central al P.C.U.S. a avut loc o convorbire a tovarăşilor A. I. Mikoian, membru al Prezidiu­lui C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgor­nîi, membru al Prezidiului şi secre­tar al C.C. al P.C.U.S. şi I. V. An­dropov, secretar al C.C. al P.C.U.S. cu tovarăşul Chivu Stoica şi alţi membri ai delegaţiei de activişti a­ P.M.R. In timpul convorbirii, care s-a desfăşurat în spirit de prietenie şi înţelegere reciprocă, a avut loc un schimb de păreri în probleme care interesează ambele partide. Marţi dimineaţă, în încheierea vizitei în U.R.S.S., delegaţia de ac­tivişti ai P.M.R. a fost primită la C.C. al P.C.U.S. de tovarăşii L. I. Brejnev, N. V. Podgornîi, M. A. Suslov, membri ai Prezidiului şi se­cretari ai C.C. al P.C.U.S., I. V. An­dropov, A. P. Rudakov şi V. N. Ti­tov, secretari ai C.C. al P.C.U.S. To­varăşul Chivu Stoica a împărtăşit im­presiile delegaţiei din vizita făcută în Uniunea Sovietică cu scopul cu­noaşterii experienţei de conducere a economiei de către P.C.U.S. în domeniul construcţiei de maşini şi petrochimiei. In aceeaşi zi, delegaţia de acti­vişti ai P.M.R. a părăsit Moscova, plecînd spre patrie. La aeroportul Şeremetievo delegaţia a fost con­dusă de N. V. Podgornîi, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov și V. N. Titov, secretari ai C.C. al P.C.U.S, precum și activiști cu munci de răs­pundere în aparatul Comitetului Central al P.C.U.S. Au fost prezenți de asemenea, ambasadorul R. P. Romíne la Mos­cova, N. Guină și colaboratori ai ambasadei romíne. -□□C Dezbaterile din Consiliul de Securitate iNtvv yukiv y lAgerpres). — Răspunzînd chemării a 58 de sta­te afro-asiatice Consiliul de Secu­ritate a început la 8 iunie dezba­terile în problema adoptării de mă­suri împotriva guvernului R.S.A. pentru a se pune capăt politicii de apartheid promovată de acesta. In toate documentele înaintate Consiliului de Securitate —scrisoa­rea celor 58 de țări afro-asiatice, rapoartele Comitetului special O.N.U. însărcinat cu cercetarea po­liticii de apartheid dusă de guvernul R S.A. și raportul secretarului gene­ral al O.N.U.,­­ Thant — se recu­noaşte necesitatea adoptării faţă de Republica Sud-Africană a unor sancţiuni economice eficiente, obli­gatorii pentru toţi membrii O.N.U. Necesitatea adoptării unor ase­menea măsuri a fost relevată şi de către grupul african la O.N.U., în­tr-o declaraţie publicată în ajunul şedinţei Consiliului. Primul a luat cuvîntul Rudolph Crimes, secretar de stat al Liberiei, care a subliniat că statele africane nu au altă cale decît să ceară apli­carea de sancţiuni economice îm­potriva R.S.A. întrucît acesta este unicul mijloc de a înlătura primej­dia pe care politica de apartheid o reprezintă pentru pacea şi securita­tea internaţională. Doamna Lakshmi Menen, repre­zentanta Indiei, a relevat că Con­siliul de Securitate se întruneşte în timp ce viaţa lui Nelson Mandela, Walter Sisulu şi altor patrioţi sud­­africani este în pericol.­­«—ii—I­­ . — Paralel cu aplicarea de sancţiuni economice, a spus la rîndul său ministrul afacerilor externe al sta­tului Sierra Leone, Rogers Wright, Consiliul de Securitate trebuie să acţioneze pentru salvarea vieţii conducătorilor africani. Apoi reprezentantul Marocului, Sidi Baba, a prezentat în numele ţării sale şi al statului Coasta de Fildeş un proiect de rezoluţie care cere guvernului R.S.A. să amnistie­ze pe cei trei lideri africani con­damnaţi la moarte, să înceteze pro­cesul intentat lui Nelson Mandela şi altor conducători africani şi să elibereze pe toţi deţinuţii politici arestaţi. In sprijinul rezoluţiei s-a pronun­ţat şi reprezentantul U.R.S.S. N. T. Fedorenko. e LENINGRAD. — La 9 iunie, Io­­sip Broz Tito preşedintele R.S.F. Iu­goslavia, a plecat din Leningrad spre patrie. El a fost condus la aeroport de N. S. Hruşciov, de reprezentanţi ai organizaţiilor de partid şi obşteşti, de membrii Ambasadei Iugoslaviei la Moscova. In aceeaşi zi preşedintele Tito a sosit la Belgrad. P OTTAWA. — Muncitorii tipo­grafi din Montreal au declarat grevă revendicînd îmbunătăţirea condi­ţiilor de muncă şi a asistenţei socia­le. Datorită grevei, ziarul „La Presse", cel mai mare ziar de limbă franceză din Canada, n-a apărut de şase zile. © LONDRA. — In orașul New­­ton-le-Willows (comitatul Lancashi­re) continuă greva minerilor englezi declarată la 3 iunie. In fiecare zi i se alătură grevei muncitori de la alte întreprinderi revendicînd majorarea salariilor. Greva textiliștilor din orașul Ship­­ley, comitatul Yorkshire, durează de 7 luni. © CIUDAD DE PANAMA. — Dr. Roberto Emilio Arias Guardia, om politic panamez, a fost atins de trei focuri de revolver, în timp ce se afla în maşina sa, la o încrucişare de străzi în capitala panameză. Aten­tatorul, un oarecare Alfredo Jime­nez, aparţine aceluiaşi partid politic ca şi Arias. Starea lui Arias este gra­vă, un glonte i-a perforat plămînul drept. Arias a fost de două ori ambasa­dor panamez la Londra şi reprezen­tantul ţării sale la O.N.U. © BOGOTA. — împlinirea unui an de cînd în Columbia au avut loc noi manifestaţii studenţeşti împotri­va guvernului a fost marcată printr-o serie de noi acţiuni ale forţelor anti­guvernamentale. Aproape 30 de ex­plozii s-au produs în patru oraşe ale ţării. Patru persoane au fost aresta­te. O bombă a explodat în faţa do­miciliului lui Roberto Garcia, direc­torul ziarului „El Tiempo". © LEOPOLDVILLE. — La Leo­poldville s-a deschis primul con­gres al partidului „Adunarea demo­cratică congoleză" (R.A.D.E.C.O.), creat cu 10 luni în urmă prin uni­rea cîtorva partide politice care spri­jină actualul guvern congolez. Luînd cuvîntul în cadrul congresului, pri­mul ministru Adoula a afirmat că guvernul ar fi „pe deplin pregătit" pentru a face faţă situaţiei din ţară, după ce trupele O.N.U. vor fi re­trase din Congo.­­ LA PAZ. — Agenţia Reuter a­­nunţă că liderii sindicali de la mi- PE SCURT­ ­ele de cositor din Catavi, Llallagoa şi Uncia au declarat regiunea mi­nieră „teritoriu liber" atîta timp cît preşedintele Paz Estensoro va rămîne la putere. In această zonă lucrează circa 8.000 de mineri. Recentele alegeri prezidenţiale au fost boicotate de mineri care au îm­piedicat instalarea de birouri de vot în centrele miniere. Ei au declarat, de asemenea, o grevă de patru zile în semn de protest împotriva reale­gerii lui Estensoro. • MONTANA. — In urma unor ploi torenţiale căzute în ultimele zile, barajul de la Montana (S.U.A.) a fost rupt, ceea ce a provocat mari inundaţii. Cinci persoane au fost ucise şi s-au înregistrat pagube ma­teriale. Peste 2.000 de oameni din locali­tatea Chateau, ameninţată să fie inundată, au fost evacuaţi. Alte două baraje din aceeaşi re­giune au cedat, de asemenea, pre­siunii apelor. Nu au fost semnalate victime omeneşti. — HELSINKI. — Preşedintele Fin­landei, Urho Kekkonen, a împuterni­cit pe Johannes Virolainen, vicepre­şedintele Uniunii agrare din Finlan­da, să studieze premisele existente pentru formarea unui guvern parla­mentar sub conducerea sa. După cum se ştie, încercările recente ale celor patru partide politice intere­sate în participarea la noul guvern — Partidul popular finlandez, Uniu­nea agrară din Finlanda, Partidul popular suedez şi Partidul de coali­ţie — de a înlocui actualul guvern de tranziţie al lui Letho printr-un guvern parlamentar au eşuat. Gu­vernul de tranziţie al lui Letho se află la putere de o jumătate de an. © CANBERRA. — Guvernatorul general al Australiei a deschis la 3 iunie lucrările primei sesiuni a așa­­numitei Adunări legislative a teri­toriilor Papua şi Noua Guinee (Pa­pua este o colonie a Australiei, iar Noua Guinee este administrată de Australia prin mandatul dat de O.N.U. — N. R.). Presa burgheză din Australia a stîrnit multă vîlvă în jurul acestui eveniment lăsînd să se înţeleagă că aceasta ar constitui în­ceputul unei etape noi pe calea cîş­­tigării independenţei acestor teri­torii. De fapt, Adunarea legislativă dispune de drepturi limitate. Guver­natorul teritoriului poate folosi dreptul de veto asupra oricărei legi adoptate de adunare. 11 KUALA LUMPUR. — Autorită­ţile malayeze au arestat un nou li­der al Frontului socialist din Fede­raţia Malayeză, care se opune poli­ticii guvernului acestei ţări. Lee Bing Hyok, membru al Comitetului exe­cutiv al Frontului socialist, a fost arestat într-o regiune din Malaya de sud în baza unei legi care dă drep­tul autorităţilor să reţină fără ju­decată orice persoană pe care o consideră „periculoasă pentru sigu­ranţa statului". Lee Bink Hyok a candidat din partea partidului său în recentele alegeri din Federaţia Malayeză. Numeroşi alţi conducători ai Fron­tului socialist se află în închisoare. © NEW YORK. — „Savannah", primul vas de pasageri şi cargobot din lume acţionat cu energie ato­mică, a plecat din New York în pri­ma sa călătorie transatlantică. Vasul a cărui construcţie a costat 55.000.000 dolari, este proprietatea guvernului S.U.A. Vasul dispune de cabine pentru 60 de pasageri şi transportă 289 tone de mărfuri şi 6.000 colete poştale. Prima escală va fi la Bremerhaven, Germania fe­derală, unde vasul va sosi la 18 iu­nie. Următoarele escale vor fi Du­blin, Irlanda, și Southampton, An­glia. „Savannah" se va înapoia la New York la 21 iulie. © NAIROBI. — Săptămînalul „Nyanza Times", care apare în ca­pitala Kenyei, a publicat în ultimul său număr un editorial în care cere înfăptuirea reformei agrare şi naţio­nalizarea companiilor străine din Kenya. In articol se arată că în ţară mai există încă mari plantaţii aparţi­­nînd unor proprietari străini şi că naţionalizarea acestora ar aduce beneficii însemnate statului, contri­buind în mare măsură la dezvoltarea economică a Kenyei, ca stat inde­pendent şi suveran. © LONDRA. — Abdullah Al-As­­naq, preşedintele Partidului popular socialist din Aden, care se află la Londra la invitaţia Mişcării britanice pentru eliberarea coloniilor, a adre­sat lui Duncan Sandys, ministru pen­tru relaţiile cu Gommowealthul şi pentru colonii, un memorandum în care cere să se acorde poporului din Aden şi din protectoratul Aden dreptul la autodeterminare. Memorandumul atrage atenţia lui Duncan Sandys asupra unei rezoluţii adoptate de O.N.U. în problema Adenului, în care se spune că po­porului din Aden şi din protectora­tul Aden trebuie să i se recunoască dreptul la autodeterminare conform aspiraţiilor sale. Incidentele sîngeroase de pe stadionul naţional din Lima (Peru) s-au soldat cu moartea a peste trei sute de oameni şi cu pierderi materia­le de peste 4 milioane soli. După cum transmit agenţiile de presă, populaţia consideră vinovaţi de aceste incidente pe ministrul de in­terne şi pe directorul gărzii civile, acuzîndu-i că nu au ordonat agenţilor de poliţie să înceteze atacul împotriva spectatorilor. In foto­grafie , poliţişti aruncă bombe cu gaze lacrimogene asupra tribunelor. PREZENŢE ROMÂNEŞTI TURNEUL ANSAMBLULUI „RAPSODIA ROMINA" ÎN R.D.G. BERLIN 9 (Agerpres). — Ansamblul „Rapsodia Romînă" care se află la Berlin şi-a dat concursul la spectacolul de gală care a avut loc în sala sporturi­lor „Dinamo", cu prilejul celui de-al „Vll-lea Festival al presei germane". La spectacol au asis­tat Kurt Hager, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.S.U.G., Hermann Axen, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., personalităţi oficiale, reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice, ziarişti şi un nume­ros public. La spectacol şi-au mai dat concursul formaţii ar­tistice din R. D. Germană, R. S. Cehoslovacă, R. P. Polonă şi U.R.S.S. Ansamblul „Rapsodia Romi­­nă" a prezentat a doua zi uri alt spectacol la Teatrul de vară din parcul „Fridrichshein". Ar­tiştii romîni au fost primiţi cu multă căldură de berlinezi, fiind rechemaţi de nenumărate ori la rampă. Fiecare număr din pro­gram a fost aplaudat la scenă deschisă. In prezent ansamblul „Rapso­dia Romînă" întreprinde un tur­­neu prin mai multe oraşe din R.D.G. LUCRĂRILE „SAPTĂMÎNII MEDICALE BALCANICE" SOFIA 9 — Corespondentul Agerpres, C. Linte, transmite: La Sofia se desfăşoară cea de-a 7-a săptămînă medicală balcanică, la care participă peste 300 dele­gaţi din R. P. Albania, R. P. Bul­garia, Grecia, R.S.F. Iugoslavia, R. P. Romina şi numeroşi invi­taţi de peste hotare. Delegaţia romina este condusă de prof. dr. I. Ţurai, preşedintele secţiei naţionale române a Uniu­nii medicale balcanice. Au luat cuvântul dr. Al. Bulla ■— în problemele luptei împotri­va tuberculozei, profesorul Şt. Teodorescu — în problema luptei duse împotriva micozelor — boli provocate de ciuperci patogene, dr. Mihai Ciobanu — în problema luptei duse împo­triva reumatismului si M- Po­­pescu Buzău, secretar general al Uniunii medicale balcanice. Lucrările săptămînii medicale balcanice continuă. k VIENA 9 (Agerpres). •— La Viena au început lucrările celui de al doilea Congres euro­pean al oftalmologilor la care participă 1.500 de specialişti din 44 de ţări. Din R. P. Română participă prof. univ. Petre Van­­cea, membru corespondent al Academiei R.P.R., şi prof. univ. Ion Păcuraru. Pavilionul R. P. Romi­ne la recentul Tîrg internaţional de la Casablan­ca (Maroc) — la care ţara noastră a fost reprezentată în acest­ an pentru a patra oară — s-a bucurat de un deosebit succes. Au stîrnit interes atît exponatele cit şi construcţia originală şi modernă a pavi­lionului. Redacţia şi administraţia: Tg-Mureş Piaţa Eroilor Sovietici nr. 2. Telefoane: 26.88, 26.89. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii 19 * Tiparul: întreprinderea poligrafică Tg.-Mureş. Comanda: 4409. * 40.372

Next