Steaua Roşie, iulie 1964 (Anul 13, nr. 153-179)

1964-07-22 / nr. 171

TROBETA'KT DIN TOATE TARILE, UNITIVX? ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMA MAGHIARĂ ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 171 (1­976) | Miercuri, 22 iulie 1964 |_________4 pagini 20 bani ---------------- La recen­s ---------------­NICI UN BOB PIERDUT - NICI UN SPIC RISIPIT! 21 G.A.C. din raionul Luduş au terminat seceratul orzului Pe cuprinsul raionului Luduş, or­zul este cultivat pe o suprafaţă de peste 1.440 ha. Muncind cu însu­fleţire, pînă zilele trecute, paralel cu recoltatul griului colectiviştii din 21 gospodării colective, au terminat complet de secerat orzul. Printre aceste unităţi agricole se numără cele din : Căpuş, Cuci, Grebeniş, Fînaţe, Papiu Marian, Pogăceaua, Şopteriu şi altele. Gospodăriile de stat RECOLTEAZĂ CRÎUL ÎN RITM SUSŢINUT In toate gospodăriile agricole de stat situate în raioanele Tg.-Mu­­reş, Reghin, Luduş şi Tîrnăveni se lucrează în ritm susţinut la recoltatul griului. Pînă ieri din cele 4.243 ha cultivate s-a recoltat griul de pe o suprafaţă de peste 1.300 ha. La strînsul recoltei ce se face la toate gospodăriile, lucrează 127 combine, deservite (pentru a transporta griul) de 113 autocamioane. La gospodăriile agricole de stat: Seuca, Jidvei, Cuci, Sînmiclăuş, care au suprafeţe mai întinse cultivate cu grîu, lucrează zilnic în medie cîte 18—20 combine. Datorită metodelor bune de lucru folosite, a efectuării tuturor lucrărilor numai mecanizat şi la timpul optim, acum la recoltat se înregistrează producţii sporite de grîu la hectar. Paralel cu recoltatul o deosebită grijă se acordă şi strîngerii paie­lor, acordîndu-se prioritate mai ales acelor suprafeţe unde sînt însă­­mînţate leguminoasele de nutreţ. Cea mai bună metodă de adunat pa­iele este aceea a balotării. Intrucît aceasta momentan nu asigură un ritm sporit, la multe G.A.S., printre care Sîncraiu de Mureş, se folosesc la adunatul paielor şi căruţele, greblele cu tracţiune animală şi altele. Fină la începutul acestei săptămîni, arăturile de vară au fost efec­tuate pe o suprafaţă de 411 ha, iar însămînţatul în cultură dublă s-a făcut pe o suprafaţă de 157 ha. Insă faţă de terenul de pe care s-au recoltat păioasele, ca şi acela pe cît s-a prevăzut a se efectua arăturile şi însămînţările, s-a creat un mare decalaj. Se impune deci ca în fiecare G.A.S. să fie luate măsuri de a se organiza schimbul II la arat, a se intensifica adunatul paielor, însămînţatul în cultură dublă a plantelor furajere. De asemenea, I.R.T.A. Tg.-Mureş să-şi respecte obli­gaţiunile ce le are faţă de Trustul regional Gostat, de a-i pune la dispo­ziţie în afară de cele existente, încă 21 autocamioane, pentru ca trans­portul cerealelor de la combine să se facă ritmic, să nu îngreuneze des­făşurarea acestei lucrări. Munca însufleţită, bine organizată, este condiţia principală ca gospodăriile agricole de stat din partea de jos a regiunii noastre, în cursul acestei săptămîni, să se apropie de sfîrşit cu seceratul griului. LA NOI, LA MUREŞENI nr. 1 la orz şi grîu ( Extindem _____________________ _________________________________ mecanizarea lucrărilor In aceste zile de vară, şi la noi la gospodăria colectivă din Mure­şeni, recoltatul griului este în toi. Pentru ca recolta de grîu să o Strin­gem­ la timp şi fără pierderi, orga­nizaţia de partid, consiliul de con­ducere, a îndrumat pe colectivişti ca mai întîi să secere griul ajuns în pîrgă şi cu precădere de pe ace­le terenuri, ce nu sînt mecanizabi­­le. Din cele 280 ha cultivate cu grîu, ne-am propus ca de pe 230 ha să recoltăm cu cele 4 combine de la S.M.T. Tg.-Mureş ce ne deser­vesc gospodăria. Prin aceasta asi­gurăm ca într-un timp scurt recolta să ajungă în hambare, facem eco­nomii la zile-muncă şi putem trece din timp la achitarea obligaţiunilor contractuale faţă de stat. Recoltînd la timp păioasele gos­podăria noastră colectivă în vara a­­ceasta a obţinut chitanţa nr. 1 atît la livratul orzului cît şi al griului, la baza de recepţie. Pînă acum la ba­za de recepţie din Tg.-Mureş bri­gadierul de cîmp Ştefan Crişan şi Dur."Mitru Lazăr au predat în contul contractului încheiat de gospodăria noastră cu statul peste 17.000 kg grîu de cea mai bună calitate. In timp ce se transportă cerealele la baza de recepţie noi lucrăm cu spor la recoltatul griului. Dintre mecanizatorii din brigada lui Grigo­­re Bîndean, cele mai bune rezulta­te la recoltatul cu combina le are tractoristul Nicolae Szép care zilnic recoltează şi treieră peste un va­gon de grîu. Pentru a se trece din timp la e­­fectuarea arăturilor, pe locul unde orzul a fost recoltat, noi am trans­portat paiele care în prealabil au fost balotate, însămînţînd porum­bul în cultură dublă. Arăturile de vară con­­tinuă şi după seceratul griului. Harnicii tractorişti vor efec­tua această lucrare pe o suprafaţă de 200 ha. Calitatea arăturii este urmărită îndeaproape. Mecanizarea lucrărilor agricole la gospodăria noastră colectivă nu se face numai la recoltatul cerealelor, ci şi la întreţinerea culturilor, la cositul fînurilor cultivate şi a fîne­­ţelor naturale. Numai la porumb de exemplu, din cele 208 ha culti­vate cu această plantă, prăşitul me­canizat a fost efectuat pe o supra­faţă de peste 180 ha. Efectuînd pră­şitul porumbului de două ori me­canic şi de trei ori manual, de pa­tru ori la sfecla de zahăr şi de cîte ori a fost nevoie în grădina de le­gume, în hotarul gospodăriei noas­tre colective nu avem culturi îmbu­­ruienite. După aprecierile noastre credem că la sfecla de zahăr pro­ducţia planificată o vom depăşi cu 5.000 kg la ha. Rezultatele acestea se datoresc mai ales bunei organizări a lucrului şi muncii politice desfăşurate de comitetul de partid. Pentru ca cea de-a XX-a aniversare a eliberării pa­triei s-o întîmpinăm cu realizări cît mai frumoase, echipele şi brigăzile desfăşoară larg întrecerea socialistă. Ba mai mult am chemat la între­cere în vederea obţinerii unor pro­ducţii sporite în cultura mare ca şi în zootehnie toate G.A.C. din zona agricolă a oraşului Tg.-Mureş. Ne-am organizat astfel munca, încît paralel cu lucrările agricole, ridicăm şi construcţiile zootehnice necesare. In curînd vom da în fo­losinţă magazia de cereale cu etaj, şi se lucrează la maternitatea de scroafe. Pe lîngă aceste construcţii noi mai dispunem de alte două grajduri a 100 bovine fiecare şi al­tele. La obţinerea unor asemenea rezultate un rol deosebit l-au avut brigadierii de cîmp Ştefan Crişan şi Moise Szép, colectiviştii Maria Ne­­gruţ, Aurelia Gherasim, Gheorghe Baciu, Ambrus Tövisi, iar de la con­strucţii Mihai Gidofalvi, Carol Dió­szegi, Albert Gidofalvi şi Anton In­­cze. Scopul nostru este ca să muncim din ce în ce mai bine, să extindem şi mai mult mecanizarea lucrărilor agricole, să ne întărim eco­nomic­­organizatoric gospodăria colectivă, să sporim veniturile obşteşti şi cele ale colectiviştilor. PETRU DAN preşedintele G.A.C. Mureşeni Petru Dan, preşedintele C.A.C. Mu­reşeni, împreună cu tractoristul Ni­colae Szép, verifică calitatea arăturilor. Un nou bloc cu 20 de apartamente la Miercurea Ciuc. Tineri la seceratul griului Tineretul din­ satul Herghelia, co­muna Ceuaşul de Cîmpie, raionul Tg.-Mureş, antrenat de organizaţia U.T.M., participă în mare număr la efectuarea lucrărilor de vară ce se desfăşoară la gospodăria colectivă din localitate. Astfel, duminica trecută, din ini­ţiativa secretarului organizaţiei U.T.M. pe brigadă, Emil Rusu, tot tineretul din sat în mod voluntar a participat cu elan la recoltatul griului. In acea zi frumoasă de vară puteai vedea o adevărată zi a tine­reţii. In ritmul cîntecelor tinereşti, a hărniciei acestora, se lucra cu spor la seceratul griului. La această lucrare s-au evidenţiat tinerii: Lenu­­ţa Purcar, Anica Turcu, Emil Rusu, Elisabeta Benkö, Ştefan Virág şi alţii. Pentru munca ce o desfăşoară, ti­nerii din acest sat au primit insigna de fruntaşi în munca patriotică. EMIL ŞERBANUŢ activist al Comitetului raional U.T.M. Tg.-Mureș Recoltatul păioaselor e în toi Zilnic, tarlalele întinse ale gos­podăriei colective din Fînaţe, raio­nul Luduş, sînt împînzite de sute de colectivişti ce lucrează cu spor la seceratul griului. Cele 335 ha culti­vate cu grîu, harnicii colectivişti vor să le recolteze în cel mult 8 zile. Paralel cu secerişul, colectiviştii din Fînaţe au însilozat peste 75 tone de furaje de calitate mai slabă cum sînt rogozul, trestia şi alte bu­ruieni. IACOB IOAN PETRU BREJA corespondenţi voluntari un concediu în staţiunile balneare din regiune Staţiunile balneare din regiunea noastră: Tuşnad, Sovata, Borsec şi Lacu Roşu vor găzdui în acest an cu aproape 50.000 de oameni ai muncii mai mulţi decît în urmă cu 4 ani. Acestea au găzduit deja în acest an peste 45.000 de oa­meni ai muncii din toate colţurile ţării şi au primit vizita unui nu­măr aproape egal de excursionişti. Oaspeţilor acestor staţiuni le sînt asigurate toate condiţiile necesare petrecerii unui concediu plăcut. 9.000 de spectacole In regiunea noastră, la etapa a ll-a a celui de-al 7-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori au participat peste 1.520 de formaţii ale căminelor culturale, caselor de cultură, întreprinderilor şi coopera­tivelor meşteşugăreşti, cuprinzînd aproape 31.000 de artişti amatori. Aceste formaţii au prezentat în sa­tele şi oraşele regiunii 9.000 de spectacole vizionate de peste 200.000 de spectatori. Pentru aceas­tă bogată activitate numeroase for­maţii au fost premiate. Aşa sînt formaţiile artistice ale Casei raio­nale de cultură din Reghin, clubu­lui Combinatului chimic din Tîrnă­veni, cooperativei „Voința" din Odorhei, corul căminului cultural din Dăneşti, raionul Ciuc şi altele. în numărul de azi: — Marca fabricii — mindria co­lectivului nostru (pag. a 2-a).­­1— Pagină specială: Regiunea Bacău în anul XX (pag. a 3-a). — Şedinţa celor 18 pentru dez­armare (pag. a 4-a). ii fraul­­m SiMiTl Si-au realizat angajamentele In fiecare zi presa şi radioul anunţă că noi şi noi colective îşi îndepli­nesc angajamentele luate în cinstea marii sărbători de la 23 August. In avîntata întrecere socialistă sînt angajaţi şi muncitorii de la I.R.U.M. Reghin, care obţin zi de zi rezultate tot mai sem­nificative. Marea majo­ritate a acestui colectiv a crescut o dată cu în­treprinderea, care a fost construită în anul 1963. In fotografia de jos vă prezentăm cîţiva din­tre­­ fruntaşii întrecerii socialiste pe anul 1963 şi evidenţiaţi lună de lu­nă în acest an din secţia a 111-a. Acum examinea­ză calitatea pieselor exe­cutate de ei. De la stînga la dreapta: Emil Bogdan, Petre Szabó, Antal Gri­­gore, Florea Dan, Fran­­cisc Erdélyi, Eugen Ol­tean, Ion Todoran, An­ton Nagy, muncitori destoinici la secţiile tur­nătorie, forjă, reparaţii utilaje, întreţinere şi me­canic. Colectivul secţiei a 111-a s-a angajat ca în cinstea zilei de 23 Au­gust să depăşească pla­nul producţiei globale cu 22 la sută, să dea economii peste plan în valoare de 15.000 lei, iar productivitatea muncii s-o sporească cu 0,5 la sută etc. Ca urmare a en­tuziasmului cu care au lu­crat şi a bunei organizări a întrecerii socialiste, pî­nă la 1 iulie şi-au înde­plinit angajamentul pro­ducţiei globale, au rea­lizat economii în valoa­re de 25.000 lei, iar productivitatea muncii a crescut cu 1,5 la sută. Colectivul secţiei meca­nică s-a mai angajat să execute piesele necesare pentru încă două loco­motive. Muncitorii secţiei me­canică şi-au luat şi an­gajamente personale. De exemplu, strungarul Emil Bogdan s-a angajat să-şi depăşească sarcinile de plan cu 20 la sută lunar şi a înregistrat o depă­şire de 32 la sută, strun­garul Petre Szabó care s-a angajat să depăşeas­că planul cu 20 la sută, l-a realizat în proporţie de 134 la sută. Colecti­vul de la I.R.U.M. Re­ghin munceşte cu hotă­­rire pentru îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, care se concretizează în pie­se, locomotive și strun­guri reparate de bună calitate. V 841.000 LEI ECONOMII LA PREŢ DE COST Zilele trecute, colectivul Fabricii de mobilă „23 August“ din Tg.­­Mureş a analizat stadiul realizării angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Satisfacţia a fost mare. Pe lîngă faptul că în perioada pri­mului semestru s-au produs peste plan sute de garnituri de mobilă, preţul de cost al acestora a fost redus, obţinîndu-se economii în va­loare de 841.000 lei. Beneficiile da­te peste plan reprezintă 659.000 lei. Ca urmare a aplicării măsurilor teh­nice şi organizatorice, productivita­tea muneii planificată a fost reali­zată în proporție de 103,25 la sută. (F. TÖRÖK — coresp. voluntar). TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Dragi tovarăși, Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a eliberării Poloniei, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consi­liului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, al poporului român şi al nostru personal, vă transmitem dv., şi prin dumneavoastră poporului polonez, un cald salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări. Poporul român împărtăşeşte din toată inima bucu­­ria poporului frate polonez, care sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Unit Polonez întîmpină această GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone VARŞOVIA glorioasă aniversare cu noi şi importante succese în dezvoltarea multilaterală a patriei sale. Avem convingerea că relaţiile de colaborare rod­nică statornicite între ţările noastre socialiste, se vor dezvolta necontenit spre binele popoarelor român şi polonez, al cauzei socialismului şi păcii în lume. De ziua marii sărbători naţionale a R.P. Polone, vă urăm dragi tovarăşi, dumneavoastră şi întregului popor polonez noi succese pe drumul prosperităţii şi înfloririi continue a Poloniei socialiste. ION GHEORGHE MAURER, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone AVANS CONTINUU ... Şi-n urcuşul lui pe Valea Mureşului, trenul străbate minunate privelişti de munte. Unu! după altul se ivesc imense tablouri na­turale. Pe parcurs, pe umărul celălalt al apei, la marginea uriaşei prelate verzi, apar rînd pe rînd, imagini cunoscute. Sînt sectoarele de industrializare a lemnului. înainte de intrare în gara Topliţei, călă­torul mai are încă un prilej de a cuprinde cu privirea un teren întins, presărat cu clădiri, buşteni şi cherestea: întreprinderea forestieră din Topliţa. Aici e locul unde în fiecare schimb peste 200 de metri cubi de buşteni se transformă în scînduri. E întreprinderea de unde se expediază în fiecare zi trenuri întregi de cherestea. Destinaţia? întreaga ţară! Com­plexe de industrializare, fabrici de mobilă, şantiere de construcţii, gospodării colecti­ve ... Aici, aici lucrează un colectiv cunoscut nu numai pe Valea Mureşului. Munca lui, fap­tele l-au situat mereu pe trepte înalte. Zi de zi la I. F. Topliţa, se înscriu noi înfăptuiri pe graficul întrecerii socialiste, se aplică metode avansate de muncă, maşinile şi mecanismele sînt folosite tot mai bine, oamenii se perfec­ţionează, învaţă, inventează, raţionalizează Cînd s-au luat angajamentele în cinstea marii sărbători din august, forestierii topliţeni s-au hotărît să facă lucruri mari. Hotărîrea lor se măsura în milioane lei. La producţia globală s-au angajat că vor da peste prevederile pla­nului produse în valoare de 2.100.000 lei, la producţia marfă de 3.200.000 lei, iar econo­miile la preţul de cost să fie de 150.000 lei. In cumpăna anului, la încheierea semestrului, forestierii topliţeni au raportat un nou şi în­semnat succes: şi-au depăşit propriile lor an­gajamente! 3.945.000 lei la producţia globală, 4.654.000 lei la producţia marfă, 220.000 lei economii la preţul de cost... RĂSPUNSURI SEMNIFICATIVE Hala gatere este cu adevărat inima secto­rului de industrializare a lemnului din To­­pliţa. Prin dinţii de oţel ai pînzelor de gater trece întreaga cantitate de buşteni din depo­zit. De felul în care gateriştii îşi fac datoria depinde succesul întregului colectiv. Tocmai de aceea ei ştiu întotdeauna să fie în rîndul întîi al fruntaşilor în întrecerea socialistă. Ei au devenit nu numai exemple în muncă dar şi animatori permanenţi ai însufleţitei între­ceri socialiste. ... Intrasem în hala gatere cu intenţia să-l întîlnim şi pe maistrul schimbului doi Cîte nu are de spus un om care cunoaşte, în­drumă şi coordonează munca forestierilor dintr-un schimb întreg! „Acum cinci minute l-am văzut în depozitul de bușteni". „Era aici, lîngă bazin". „M-am întîlnit cu dînsul la ram­pa de încărcare". „Era jos, la celuloză". „Mai înainte a fost aici, la gaterul nostru". „Acuma a fost pe aici" ... Era... A trecut... A fost... Acum am stat de vorbă... Acum a plecat... S-a dus la depozit... E la rampă. Sînt răspunsuri şi cuvinte ale gateriştilor, cir­­culariştilor, ale sortatorilor, ale oricărui om din hala de gatere. Ele sînt semnificative. Au o rezonanţă aparte. Caracterizează. ŞI GATERELE AU SECRETE In schimbul doi, condus de comunistul Francisc Barabás, lucrează mulţi oameni pri­cepuţi. In munca sa este ajutat direct de cei trei şefi de brigăzi de gate­rişti Ştefan Né­meth, Iosif Szász şi Ştefan Koos. Ei sunt buni organizatori ai brigăzilor, oameni cu o bogată experienţă în muncă. Gaterul are şi el taine, secrete. Face treabă bună numai dacă îl con­duc oameni pricepuţi. Să vedem ce ne spun cifrele despre acest lucru. In luna trecută, din întreaga cantitate de cherestea, 36 la sută era planificată să fie de calitate supe­rioară. Schimbul condus de Barabás a obţinut 40 la sută calitate superioară. Pe întregul semestru, acelaşi schimb a putut să expedieze patru vagoane cu cherestea de calitate supe­rioară obţinută prin depăşirea indicelui pre­văzut. Cîţi gaterişti, ajutori de gater­işti, cir­­cularişti nu s-au evidenţiat în acest timp! Alexandru Balog, Vasile Rugină sau Karoly Gazda ar putea să vorbească mult despre tovarăşii lor care le-au urmat exemplul în muncă. SPICUIRI DINTR-UN INTERVIU Omul cu umeri de atlet, potrivit de sta­tură şi cu păr abundent, îngrijit, a apărut de undeva, din colţul halei. Aflase de la un fo­restier intenţia noastră. A apărut zîmbind, prietenos — aşa ca întotdeauna. Şi n-a fost nevoie de minute pentru a intra direct în subiect cu maistrul Francisc Barabás. Spicuim cîteva din răspunsurile primite de la cunoscu­tul forestier. — După cum vedeţi, întrecerea socialistă în cinstea celei de-a XX-a aniversări a elibe­rării patriei cunoaşte și la noi un avînt sporit. ... Intr-adevăr sîntem în întrecere conti­nuă cu schimbul I condus de Gheorghe Cris­tian. In prezent noi stăm mai bine. Nu pot să afirm că avem secrete. Succesul constă în strădania fiecărui muncitor din schimb de a executa lucrări cît mai bune, în seriozitate, în perseverenţă. Ştiţi, la noi este o tradiţie care se întăreşte mereu: fiecare se întrece pe el însuşi. Laude se cuvin deopotrivă fiecărui om din schimbul pe care îl conduc. ... Aş putea să vă dau o cifră: 380 m­c. Aceasta-i cantitatea dată de schimbul doi peste plan în primul semestru al anului. Pot afirma că rezultatul obţinut de noi întăreşte depăşirea angajamentului luat de întreg co­lectivul întreprinderii. ... Şi în privinţa aceasta am înregistrat succese. Din nou sînt pus în situaţia de a da cifre: 4,40 şi 5,05. Prima reprezintă indicele de utilizare a gaterelor planificate, iar a doua cel realizat. Şi acesta e un progres — un pro­gres pe care noi avem intenţia să-l dezvoltăm. Toate gaterele din sectorul de industriali­zare a lemnului din Topliţa lucrează cu avans continuu. O dată prins în suporţi, buşteanul înaintează fără pic de întrerupere în dinţii me­talici ai pînzelor de gater. Şi, parcă între avan­sul continuu de la gatere şi succesul forestie­rilor de aici există o asemănare. O asemanare care nu-i deloc întîmplătoare. P. GIURGIU

Next