Steaua Roşie, octombrie 1964 (Anul 13, nr. 232-258)

1964-10-14 / nr. 243

Gospodăria colectivă din Sinpaul (raionul Odorhei), este avansată cu însămînţările de toamnă. Pînă zilele trecute, aici s-a însăminţat mai mult de jumătate din cele 500 ha planificate a se cultiva cu grîu. In fotografie, ţeful brigăzii de tractoare, care este şi membru al consiliului de conducere al G.A.C., împreună cu trac­toristul Gereb Dionisie verifică reglajul semănătorii. In centrul atenţiei —­­ recoltatul porumbului Una din plantele importante ce s-au cultivat anul acesta în regiu­nea noastră pe suprafeţe întinse (aproape 93.000 de ha) este porumbul. Ca urmare a măsurilor luate de organele şi organizaţiile de partid, a muncii depuse de lucrătorii din agricultură (începînd cu pregătirea te­renului, semănat şi întreţinerea culturilor), care s-au angajat ca în cin­stea marii sărbători de la 23 August să dea peste plan însemnate canti­tăţi de produse, rezultatele ce se înregistrează acum la culesul porum­bului sunt deosebit de bune. De pe suprafeţele recoltate pînă acum majoritatea gospodăriilor agricole­ de stat s-au obţinut în medie peste 3.000 kg porumb broabe la ha. Rezultate bune se înregistrează şi în gospodăriile colective din raionul Luduş şi în cele aparţinătoare de ora­şul Tg.-Mureş, care realizează în medie 2.321, respectiv 2.475 kg porumb boabe la ha. Important este acum ca­ acest ruct bogat, pentru care s-a depus atîta strădanie, să fie recoltat la timp şi fără pierderi. Unităţile agricole socialiste care au luat măsuri din timp au obţinut pînă acum rezultate bune la recoltatul porumbului. G.A.S. Iernut, de pildă, a recoltat porumbul de pe aproape 60 la sută din suprafaţa culti­vată (430 ha). De la această unitate se evidenţiază brigada din Cipău, cordusă de Ioan Guţu, care de pe suprafaţa de 350 ha obţine peste 5.000 kg boabe la ha. Gospodării colective ca cele din Chendu Mare, Sînpaul (raionul Luduş), ,şi multe altele, la fel, au recoltat mari suprafeţe cu porumb. Pe regiune, porumbul a fost recoltat de pe 17,3 la sută din suprafaţa cultivată. Din constatările făcute pe teren reiese că în majoritatea gospodă­riilor colective, practic, încă nu a început recoltatul acestei culturi. Pînă zilele trecute, aceste unităţi au recoltat porumbul abia de pe 5 la sută din suprafaţă. Cele mai mari rămîneri în urmă se constată la gospodăriile colective din raioanele Tîrnăveni, Odorhei şi Reghin, care au recoltat pînă acum porumbul de pe suprafeţe neînsemnate. Este necesar ca organele raionale de partid, consiliile de conducere să combată tendinţa greşită a conducerilor gospodăriilor care amînă înce­perea recoltării porumbului pe motiv­ul că acesta încă nu a ajuns la ma­turitate, deoarece se ştie că după căderea brumelor această cultură nu mai poate înregistra nici un fel de dezvoltare; în schimb, prin întîrzie­­rea recoltării se pot înregistra pierderi la porumb şi în acelaşi timp se diminuează calitatea cocenilor care constituie un bun furaj pentru ani­male Se impune deci luarea celor mai urgente măsuri ca în toate uni­tăţile să se treacă din plin la recoltatul porumbului, şi mai ales de pe parcelele unde urmează a fi însămînţat griul. Pe aceste parcele recolta­tul va trebui terminat în următoarele 3—4 zile. Munca la recoltatul porumbului va trebui în aşa fel organizată, in­cit culesul ştiuleţilor, tăiatul cocenilor şi transportul acestora să se desfăşoare concomitent. In acest scop, în fiecare unitate se vor constitui echipe speciale pentru fiecare fază de lucru. Pentru evitarea deprecierii calităţii tuleilor este necesar ca, paralel cu recoltatul, aceştia să fie ime­diat tăiaţi, tocaţi şi însilozaţi în amestec cu colete, frunze de sfeclă, borhot, resturi din godina de legume şi altele. Pentru a înlesni şi grăbi în acelaşi timp ace­­ă muncă se cere folosirea tuturor combinelor de siloz la eliberarea terenului de tulei. Pentru o folosire cît mai judicioasă a mijloacelor de transport este bine ca porumbul contractat şi cel destinat plăţii muncilor S.M.T. să fie transportat, în urma sortării, direct din cîmp la bazele de recepţie. In acest fel se vor evita transporturile inutile şi în acelaşi timp gospodă­riile se vor achita la termen de obligaţiile ce le au faţă de stat. La fel, în această perioadă se va urmări ca porumbul să fie bine depozitat, atît la bazele de recepţie cît şi în gospodăriile colective. ■□□O Scosul sfeclei de zahăr pe terminate Ca şi în alte gospodării colective, şi la noi, la Deag, raionul Luduş, recoltatul sfeclei de zahăr e în toc Muncind cu însufleţire şi în mod organizat, unele echipe şi brigăzi au terminat de scos sfecla. Pînă acum, producţia medie pe gospodărie este de aproape 20.000 kg la ha. Paralel cu recoltatul, co­lectiviştii se preocupă de transpor­tul sfeclei la locul de recepţionare. Datorită muncii însufleţite a co­lectiviştilor, se poate spune că în gospodăria noastră scosul sfeclei de zahăr este pe terminate. CORNELIA TINCA tehniciană la G.A.C. Deag Întrecere Intre tractorişti In cadrul brigăzii de tractoare condusă de Vasile Laslo, ce deser­veşte gospodăria colectivă din Un­­gheni, raionul Tg.-Mureş, se desfă­şoară o largă întrecere socialistă. Obiectivul principal este efectuarea de arături şi semănături de calitate. Pe brigadă, planul campaniei a­­gricole de toamnă este realizat în proporţie de 52 la sută. Printre trac­toriştii fruntaşi se numără: Francisc Ignat, cu o realizare a planului în proporţie de 54 la sută, Graţian Ur­­su cu 52 la sută, Traian Botoş cu 48 la sută şi alţii. PETRU GHEORGHIŢĂ corespondent voluntar PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 243 (2.048) Miercuri, 14 octombrie 1964 4 pagini, 20 bani In numărul de azi: Să îngrăşăm cît mai multe animale (pag. a 3-a). O problemă importantă : în­treţinerea locuinţelor (pag. a 3-a). Jurnal olimpic (pag. a 4-a). Vizita delegaţiei guverna­mentale române în Birmania (pag. a 4-a). Primului secretar al C. C. al P.C.U.S., Preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului N.S. HREŞCIOV Preşedintelui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşului A.I. MIROIAN Zborul navei cosmice „Voshod" a fost urmărit în ţara noastră, ca şi în întreaga lume, cu adînc interes şi admiraţie. Excepţionala realizare a cosmonauticii sovietice, comportînd crearea unei nave de mare capacitate, cu sistem de pilotare perfecţionat, şi a unei ra­chete purtătoare deosebit de puternice, constituie o nouă şi strălu­cită mărturie a nivelului înalt de dezvoltare atins de ştiinţa şi tehnica sovietică. Uniunea Sovietică, care a lansat primul satelit artificial al Pămîntului şi pe primii cosmonauţi, continuă să se afle în avangarda explorării Cosmosului. Lansarea într-o singură navă a unui echipaj alcătuit din trei cos­monauţi, crearea posibilităţii ca oamenii de ştiinţă să studieze nemij­locit problemele zborului interastral marchează un cutezător pas înainte pe calea cuceririi spaţiului cosmic. Succesele uimitoare ale cosmonauticii fac să devină tot mai apropiată perspectiva ca omul să păşească pe alte planete ale sistemului solar. Lansarea navei cosmice „Voshod" a demonstrat încă o dată ce imense posibilităţi se deschid cînd geniul uman şi minunatele mij­loace tehnico-ştiinţifice ale vremurilor noastre sunt puse în slujba pro­gresului, a supunerii naturii spre folosul omenirii. Cu acest prilej vă felicităm călduros pe dv. şi prin dv. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul U.R.S.S. şi întregul popor sovietic. Felicităm pe eroicii cosmonauţi Komarov, Egorov şi Feoktistov, pe oamenii de ştiinţă şi constructorii care au creat şi echipat nava „Voshod", pe toţi cei care şi-au adus contribuţia la această remarcabilă realizare! GH. GHEORGHIU-DEJ Consfătuirea activiştilor culturali din raionul Tg.-Mureş Zilele trecute, la Casa raională de cultură din comuna Corunca a avut loc consfătuirea activiştilor cultu­rali din raionul Tg.-Mureş. La con­sfătuire au participat directorii că­minelor culturale şi bibliotecarii, in­structorii artistici şi alţi activişti cul­turali, care au dezbătut planul de măsuri al Comitetului raional pen­tru cultură şi artă, privind intensi­ficarea muncii cultural-educative în perioada de toamnă şi iarnă. Activiştii culturali din raionul Tg.­­Mureş, participanţi la consfătuire, sunt hotărîţi ca în noul „anotimp cultural" să desfăşoare la sate o in­tensă şi variată activitate cultural­­artistică, menită să contribuie la în­tărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, la ridicarea nivelului de cunoştinţe al colectiviştilor. Fier vechi pentru oţel nou Metalurgiştii de la întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară din Tg.-Mureş pe lingă realizările în producţie înregistrează succese importante şi în colectarea şi pre­darea metalelor vechi. Astfel, în trimestrul III a.c., ei au predat peste 115.000 kg fier vechi, peste 6.000 kg fontă şi aproape 4.000 kg de metale neferoase, can­titatea planificată fiind depăşită cu 4 la sută. In cursul celor trei tri­mestre din acest an, s-au predat ,în total aproape 350.000 kg de fier vechi, aproape 25.000 kg de fontă şi cca 12.000 kg de diferite metale neferoase. ARTHUR WITTNER tecnician Excursii la Bucureşti Oficiul naţional de turism „Car­­paţi", filiala Tg.-Mureş, în luna sep­tembrie a organizat, cu vagoane a­­taşate sau autocare, un însemnat număr de excursii la Bucureşti pen­tru vizitarea Expoziţiei realizărilor economiei naţionale a R.P.R. şi a al­tor locuri de atracţie din Capitală. La aceste excursii au participat pes­­te 1.200 de oameni ai muncii din oraşul Tg.-Mureş. Munca culturală în perioada de iarnă Sarcini de mare actualitate La sesiunea a XV-a a Sfatului popular regional, care a avut loc recent, s-a analizat activitatea des­făşurată de Comitetul de cultură şi artă în domeniul educaţiei cultura­le a maselor şi au fost trasate principalele sarcini pentru perioada de iarnă. Şi din acest fapt rezultă grija pe care o acordă Comitetul regional de partid şi Comitetul e­­xecutiv al Sfatului popular regional dezvoltării continue a culturii de masă. Dar şi rezultatele înregistrate în această privinţă sînt cît se poate de grăitoare. Este de-ajuns că cităm doar cîteva exemple. In regiunea noastră funcţionează în prezent 10 case de cultură raionale, 533 de cămine culturale rurale, 549 de bi­blioteci, precum şi 284 cinemato­grafe. In anul 1963/64 un număr de 5.500 de intelectuali au ţinut 4.500 de expuneri şi conferinţe de popularizare ştiinţifică în cadrul brigăzilor ştiinţifice, simpozioane­lor etc. Cele cca 2.000 de formaţii artistice cu caracter permanent (e­­chipe de dansuri, de teatru, coruri, brigăzi artistice de agitaţie) numă­ră peste 30.000 de artişti amatori. Bineînţeles, succesele repurtate pînă în prezent, creşterea continuă a cerinţelor culturale ale poporului nostru muncitor, constituie un pu­ternic stimulent pentru îmbunătăţi­rea pe mai departe a activităţii cul­turale. Şi în viitor, această activita­te va trebui să urmărească, să con­stituie un sprijin multilateral pen­tru consolidarea economică şi or­ganizatorică a gospodăriilor agrico­le colective, în dezvoltarea con­ştiinţei socialiste a colectiviştilor, în aprofundarea moralei comuniste, în formarea fizionomiei satului nou, socialist. De aceea trebuie să ne străduim ca întreaga activitate a comitetelor pentru cultură şi artă , manifestările din casele raionale de cultură, căminele culturale, pre­cum şi toate celelalte acţiuni cul­­tural-artistice, să se axeze pe con­cepţia materialist-dialectică despre LUDOVIC SZABÓ preşedintele Comitetului regional pentru cultură şi artă lume, să fie pătrunse de spiritul Declaraţiei din aprilie a partidului nostru şi de celelalte documente de partid şi să dea răspuns la ce­le mai actuale probleme dictate de viaţă. Una din trăsăturile caracteristice ale muncii cultural-educative de masă este că ea se desfăşoară prin antrenarea intelectualităţii, pe bază de voluntariat. Şi rezultatele ulti­milor ani confirmă că această for­mă organizatorică a muncii cultu­rale de masă este rodnică. Intelec­tualitatea ataşată de popor îndepli­neşte cu însufleţire sarcinile legate de această misiune. Comitetul re­gional pentru cultură şi artă este chemat să ţină seama de acest aju­tor valoros şi, potrivit condiţiilor şi cerinţelor locale, să-şi organize­ze munca în mod diferenţiat, în aşa fel ca fiecare intelectual din regiune — inclusiv din mediul ru­ral — să participe la opera de ri­dicare continuă a nivelului cultural al oamenilor muncii de la sate. In baza hotărîrilor celei de-a XV-a sesiuni a Sfatului popular re­gional, Comitetul regional pentru cultură și artă, respectiv unele co­misii din cadrul său, au elaborat un bogat plan de activitate cultu­rală pentru perioada de iarnă. Acest plan de muncă trasează sarcini concrete comitetelor raionale pen­tru cultură şi artă, caselor raionale de cultură şi căminelor culturale. Desigur, acţiunile îndreptate înspre înfăptuirea acestui plan sunt îndru­mate şi coordonate de Comitetul regional pentru cultură şi artă, dar traducerea în viaţă a sarcinilor pre­văzute în plan depinde în ultimă instanţă de activitatea comitetelor raionale şi a comisiilor de pe lîngă căminele culturale. Bineînţeles, Comitetul regional pentru cultură şi artă nu poate lu­cra izolat. Activitatea culturală tre­buie îndrumată ţinîndu-se legături strînse cu Consiliul agricol regional, respectiv luîndu-se în considerare sarcinile stabilite pentru perioada de iarnă, comitetelor raionale pen­tru cultură şi artă şi consiliilor a­­gricole raionale. Comitetele raionale trebuie să acorde o atenţie deosebită orientă­rii căminelor culturale şi consiliilor de conducere ale gospodăriilor a­­gricole colective în sensul ca pla­nurile de muncă pentru perioada d­e iarnă să fie întocmite în baza cerinţelor locale concrete, şi cu sprijinul organizaţiilor de masă, să se asigure condiţiile necesare în vederea desfăşurării unei activităţi sistematice, eficace. Numai astfel activitatea culturală din mediul ru­ral poate constitui un ajutor efec­tiv în consolidarea economico-orga­­nizatorică a gospodăriilor agricole colective. Sub acest aspect, o sarcină pri­mordială este buna organizare a cursurilor agrozootehnice, a căror conducere trebuie încredinţată ce­lor mai buni specialişti. O atenţie deosebită trebuie acordată organi­zării de conferinţe pentru colecti­viştii care nu frecventează cursurile agrozootehnice, şi care tr­ebuie a­­traşi să participe cu regularitate la aceste conferinţe. Asigurarea mate­rialului documentar şi didactic pen­tru aceste cursuri este o sarcină a consiliilor agricole raionale, a bi­bliotecilor raionale şi comunale, respectiv a unităţilor întreprinderii cinematografice regionale. In aceas­tă ordine de idei sînt foarte utile schimburile de experienţă organi­zate de căminele culturale frunta­şe, expoziţiile din căminele cultu­rale, respectiv întîlnirile şi convor­birile cu preşedinţi de gospodării colective, brigadieri fruntaşi etc. In perioada de iarnă Comitetul regional pentru cultură şi artă va spori numărul conferinţelor pro­gramate. Pentru colectivişti, un nu­măr de 6.000 de intelectuali şi 90 brigăzi ştiinţifice vor ţine expuneri şi conferinţe referitoare la proble­(Continuare în pag. a 2-a) Ansamblul de cîntece şi dansuri din Phenian la Tg.-Mureş După o serie de spectacole strălu­cite date pe scenele Capitalei, An­samblul de cintece şi dansuri din Phenian a sosit la Tg.-Mureş. Solii artei din R.P.D. Coreeană — instru­mentişti, solişti vocali şi dansatori de frunte — vor aduce pe marea scenă a sălii de sporturi a I.M.F. din localitate un crîmpei din înălţătorul cîntec pe care poporul prieten co­reean îl închină păcii, fericirii şi muncii libere. Prezenţa în rîndul membrilor ansamblului a unui mare număr de personalităţi artistice ca Ha Je Bok, Artist al poporului, Ce Ghi Dek, dirijor, basul Han Cek, Artist al poporului, soprana Jo Ghen, dansatoarele Kon Den Hwa, Bak Ken Suk, pianista Ben Un Bok, artişti emeriţi — este o carte de vizită elocventă care constituie de la în­ceput o garanţie a calităţii specta-, colelor. Spectatorii tîrgumureşeni vor a­­vea astfel prilejul ca timp de două zile (miercuri, 14 şi joi, 15 octom­brie, orele 19) să admire şi să se delecteze cu ritmul, ritmica şi cos­tumaţia orientală, cu cîntecele din „Ţara dimineţilor liniştite", cu un spectacol atractiv şi variat, ce a fost primit cu entuziasm şi căldură cu prilejul marilor turnee pe care artiştii coreeni le-au suţinut în Uniunea Sovietică, Austria, Finlanda, Cehoslovacia, Polonia sau Indo­nezia. Urăm solilor artei interpretative din R.P.D. Coreeană succes deplin pe scena tîrgumureşeană! IMAGINI DE PE ŞANTIERUL „ALEEA CARPAŢI” Unul dintre principalele obiec­tive pe care Congresul al lll-lea al partidului le-a prevăzut în do­meniul ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră, este continua dezvoltare a construcţiilor de locuinţe. Pe harta oraşelor şi a centrelor muncitoreşti din patria noastră apar mereu străzi şi cartiere noi. In ultimii ani s-a schimbat şi în­făţişarea oraşului Tg.-Mureş. In centrul oraşului, în cartierul 7 Noiembrie, pe străzile Gheor­­ghe Doja, Mi­hai Viteazu, Babits şi multe altele s-au înălţat con­strucţii noi întrunind toate ce­rinţele arhitecturii moderne. La marginea oraşului, pe ma­lul sting al Mureşului, construc­torii tîrgumureşeni au pus teme­liile unui nou şantier de locuin­ţe. Aici, pe Aleea Carpaţi, în prima etapă s-a început înălţa­rea mai multor blocuri ce însu­mează 900 de apartamente, din care 400 vor fi terminate şi date în folosinţă pînă la sfîrşitul a­­cestui an. Printre construcţiile de proporţii obişnuite aici înalţă şi cîteva blocuri turn. La înălţarea acestor­a se folosesc cu succes cofrajele glisante, o me­todă nouă de construcţie, apli­cată pentru prima dată în re­giunea noastră. Cu toate că a­­ceastă metodă de lucru se apli­că de puţină vreme, ea a dus la obţinerea unor succese remarca­bile în scurtarea duratei de exe­cuţie a lucrărilor şi la creşterea productivităţii muncii pe şan­tier. In fotografia din dreapta se poate vedea primul bloc­turn construit în oraşul nostru prin metoda cofrajelor glisante. In primele zile ale acestei luni a fost începută construcţia, prin glisare, a celui de-al doilea bloc­­turn cu 9 etaje. Succesele obţi­nute de constructorii de pe acest şantier sînt rezultatul unei pasio­nante întreceri socialiste pentru ridicarea producţiei pe o treaptă superioară. Din rîndul muncito­rilor constructori tot mai mulţi sînt declaraţi evidenţiaţi şi frun­taşi ai între­cerii. In foto­grafia din mij­loc , fierarii­betonişti Teo­dor Radu şi Vasile Cotoi, componenţi ai unei echipe e­­videnţiate în întrecerea so­cialistă, exe­­cutînd armă­tura de beton a unui nou e­­taj. Pe şantier a fost con­struită o sta­ţie de beto­­nare complet mecanizată (fo­tografia din stingă). Cele patru beto­niere ale sta­ţiei prepară zilnic 150 de beton cesar con­strucțiilor. mc­ne- Realizări prin muncă patriotică Sfaturile populare din raionul O­­dorhei au pus un mare accent pe folosirea cît mai raţională a fondu­rilor provenite din contribuţia vo­luntară bănească a cetăţenilor. Pînă în prezent, în acest an, din aceste fonduri s-au realizat 49 de obiective, printre care construcţii de şcoli şi cămine culturale, repara­ţii la şcoli şi cămine culturale la Brădeşti, Tărceşti, Sîncrai, construc­ţia unui gard de beton la Feli­­cerii etc. La realizarea acestor obiective ce­tăţenii din­ raion au depus un mare volum de muncă patriotică, execu­­tînd lucrări în valoare de 10.246.273 lei.

Next