Steaua Roşie, decembrie 1964 (Anul 13, nr. 284-310)
1964-12-01 / nr. 284
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 284 (2.089) Marţi, 1 decembrie 1964 4 pagini, 20 bani 0 PROBLEMA IMPORTANTĂ: RECEPŢIONAREA EXIGENTĂ A NOILOR CLĂDIRI Aflată pe unul din locurile fruntaşe din ierarhia mondială, în ce priveşte ritmul de dezvoltare al ramurii construcţiilor de locuinţe, ţara noastră îşi menţine şi chiar îşi intensifică eforturile pentru păstrarea acestui binemeritat prestigiu. In acelaşi ritm cu toate regiunile ţării şi în regiunea Mureş construcţiile de locuinţe au cunoscut o imperioasă dezvoltare. Perioada anilor 1959—1963 a însemnat pentru regiunea noastră darea în folosinţa oamenilor muncii a 4.487 apartamente. Eforturile depuse de proiectanţi şi executanţi se concretizează în blocuri de locuit mai multe, mai confortabile, la un nivel înalt, caracteristic construcţiilor din întreaga ţară şi integrate armonios în sistematizarea generală a oraşelor regiunii. Printre noile cartiere care au răsărit în ultimii ani în diferite puncte ale oraşului Tg.-Mureş, demne de amintit, prin linia modernă şi gradul înalt de confort, sunt cvartalele de locuinţe 7 Noiembrie, Mihai Viteazu, Victor Babeş, Babitş, Aleea Carpaţi, iar în regiune centrul muncitoresc Bălan şi altele. Calitatea bună a noilor construcţii se datoreşte atît concepţiei de proiectare judicioasă, manifestata în primul rînd de grija pentru confortul viitorilor locatari, cît şi a execuţiei îngrijite în special la finisajele interioare şi exterioare. Preocuparea continuă pentru aspectul şi calitatea viitoarelor locuinţe ale oamenilor muncii se manifestă nu numai în amenajarea şi dotarea construcţiilor ci şi la înfrumuseţarea teritoriului înconjurător prin crearea spaţiilor verzi şi a căilor de acces. O contribuţie de seamă la darea în folosinţă a unor construcţii de bună calitate îşi aduc comisiile de recepţie, înfiinţate în baza „Regulamentului contractelor de antrepriză pentru construcţii", a „Normativului privind suprafeţele locuibile ale apartamentelor" aprobate de Consiliul de Miniştri, comisiile de recepţie au sarcina verificării integrale a lucrărilor cuprinse în proiecte, precum şi conformitatea execuţiei cu prevederile proiectului şi ale prescripţiilor tehnice de execuţie în vigoare. In ajutorul beneficiarilor de investiţii din regiunea noastră, Sfatul popular regional a emis Decizia nr. 1.084/63, care soluţionează componenţa comisiilor de recepţie şi modul de efectuare al recepţiilor. Comisiile participînd în permanenţă la recepţii cumulează o experienţă bogată, fiind şi de un real ajutor în activitatea constructorului. Acolo unde comisiile de recepţie şi-au înţeles just rolul care le revine în predarea unor construcţii de bună calitate şi au executat recepţii cu exigenţă şi simţ de răspundere, rezultatele s-au arătat a fi din cele mai bune, ca de exemplu, blocurile din str. Babits. Redăm cîteva aspecte sesizate de inspectoratul regional pentru construcţii cu ocazia recepţiilor făcute la diferite blocuri de locuinţe, sau reieşite din controalele ulterioare. Urmărind îndeaproape la blocurile de locuinţe date în folosinţă, contribuţia recepţiei la îmbunătăţirea calităţii lucrărilor, s-a constatat că uneori procedura recepţiei are un caracter formal. Formalismul unor recepţii provine din faptul că beneficiarii de investiţii nu se preocupă în suficientă măsură de convocarea la timp a comisiilor de recepţie. La blocul de locuinţe din Tg.-Mureş str. Trébely nr. 4 serviciul de investiţii al I.G.L. Tg.-Mureş, a convocat comisia de recepţie numai cu două zile înaintea datei recepţiei. P Prin această procedură nu se dă posibilitatea membrilor componenţi să-şi planifice în timpul util participarea la recepţii. Efectuate cu comisii incomplete, recepţiile au eficacitate redusă în ceea ce priveşte sesizarea deficienţelor. Unii beneficiari ca U . G.R. din Reghin, Topliţa, Gheorghieni, Tîrnăveni, necunoscînd decizia Sfatului popular regional, cu toate că le-a fost comunicată, efectuează recepţii cu comisii compuse numai din beneficiari şi executanţi, completate şi cu cîţiva delegaţi cu sarcini limitate. Un rol însemnat în mărirea eficacităţii comisiilor de recepţie, revin preşedinţilor de resort ai Sfaturilor populare raionale şi oraş Tg.Mureş, în calitate de preşedinţi de comisie, asistaţi de delegaţii organelor tehnice în subordine, serviciile de sistematizare şi arhitectură. In cazurile de neparticipare a vicepreşedinţilor, beneficiarii au tendinţa să opteze în fruntea comisiilor delegaţi cu atribuţii secundare, ca de exemplu, delegaţii serviciului de investiţii ai Sfatului popular regional. La unele recepţii, prin lipsa unui preşedinte de comisie se nasc o serie de discuţii între beneficiar şi executant pe marginea deficienţelor constatate, care pînă la urmă rămîn nerezolvate. O tendinţă de evitare a participării la recepţii cît şi la discuţiile ridicate pe marginea constatărilor comisiilor, se manifestă în prezent de către S.S.A. Tîrnăveni. Ar fi de dorit o participare permanentă şi mai activă în comisiile de recepţie a proiectanţilor în special la obiectivele mai îndepărtate de sediul C.S.A.P.C., care privind cu exigenţă transpunerea proiectelor la a căror elaborare au contribuit, să obiecteze orice abatere de la forma iniţială, indicînd totodată şi măsurile necesare de remediere care se impun. Lipsa proiectanţilor de la recepţii, face ca o serie de deficienţe sau încălcări de proiecte să fie trecute cu vederea sau să nu fie rezolvate, întrucît, comisiile considered că unele deficienţe sînt neremediabile nu dispun de soluţii imediate pentru înlăturarea lor. Este cauza care a făcut ca şi în prezent deficienţele indicate mai jos, să rămînă nerezolvate sau să fie rezolvate de locatari prin soluţii necorespunzătoare. La unul din blocurile din Vlăhiţa, instalaţiile electrice ale apartamentelor au fost recepţionate cu modificări aduse proiectelor ca : înlocuirea conductorilor de cupru de la sonerii, cu secţiune mică, prin conductori INTENC, modificări în amplasarea locurilor de prize din bucătării şi antreuri. La unele blocuri din Topliţa, nu au fost montate rafturile la cămări, iar bateriile amestecătoare deservind chiuvetele din bucătării, au fost înlocuite cu robinete separate pentru apă caldă şi rece, situaţie care va fi rezolvată de locatari prin diferite soluţii improvizate cu eficacitate funcţională redusă. In multe cazuri, soluţiile de finisaj interioare indicate de proiectant ca : placajele de faianţă sau vopsitoriile de ulei din băi şi bucătării, gleţuirea pereţilor şi altele, sunt înlocuite pe considerente economice nejustificate şi care micşorează gradul de confort al apartamentelor ca de exemplu la blocul SARCHIZ SILVIU inspector din Inspectoratul regional pentru construcții IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) ui-au îndeplinit sarcinile anuale de plan Direcţia regională a Economiei Forestiere Aplicînd în producţie un însemnat număr de măsuri tehnicoorganizatorice, îndeosebi cu privire la creşterea indicilor de utilizare a mecanismelor şi reducerea pierderilor de exploatare, D.R.E.F. Tg.Mureş şi-a realizat la data de 30 noiembrie planul anual de producţie. Cele mai de seamă rezultate în producţie au fost obţinute de înreprinderile forestiere din Odorhei, Reghin şi Miercurea Ciuc. Pînă la data de mai sus, D.R.E.F. Tg.-Mureş a dat peste planul la zi 16.000 mc buşteni de răşinoase, 1.100 m c buşteni diverse specii foioase, 17.000 m c bile şi manele de răşinoase, 3.600 m c lăzi de fag, iar mobilă în valoare de 1.400.000 lei. Ca urmare a îndeplinirii planului fizic, a indicatorilor calitativi, a sarcinilor de livrare a produselor, întreprinderea a realizat un beneficiu peste plan de 5.536.000 lei. S .lf E.T. Vav^Malfluves Desfăşurînd larg întrecerea socialistă şi organizîndu-şi în condiţii bune munca, sub îndrumarea permanentă a comuniştilor, harnicii mecanizatori de la S.M.T. şi-au realizat la 28 noiembrie planul anual al lucrărilor agricole. Faţă de 122.770 hantri planificaţi, S.M.T. a realizat 123.354 hantri, ceea ce înseamnă o depăşire a planului anual de 4 la sută. Dintre cele 9 staţiuni cîte sunt în regiunea noastră, S.M.T. Tg.-Mu- »reş este prima care şi-a realizat planul anual al lucrărilor agricole. Peste tot mecanizatorii care lucrează în cele 24 brigăzi permanentizate ale S.M.T. Tg.-Mureş au efectuat numai lucrări de calitate şi ca rod al strînsei colaborări ce există între ele şi brigăzile de cîmp din G.A.C., peste tot, pe suprafeţele lucrate mecanizat, gospodăriile colective şi-au depăşit producţiile planificate la hectar. Acum, preocuparea cea mai de seamă a mecanizatorilor de la S.M.T. Tg.-Mureş este, ca la realizările dobîndite pînă acum să adauge altele noi, continuînd cu efectuarea arăturilor adinei destinate culturilor de primăvară. Atelierul de zonă C.F.R. Tîrgu-Mureş Sub îndrumarea permanentă a organizaţiei de bază, colectivul de muncă al Atelierului de zonă C.F.R. Tg.-Mureş a reuşit să realizeze înainte de termen planul de producţie pe anul 1964. Prin buna organizare a locului de muncă, lucrătorii de aici au reparat 2.555 de vagoane faţă de cele 2.553 vagoane planificate pe întreg anul. In acelaşi timp, imobilizarea vagoanelor în reparaţie s-a redus cu 28 la sută, productivitatea muncii a crescut cu 15,2 la sută faţă de plan, iar preţul de cost a fost redus cu 6,5 la sută, economisindu-se suma de 110.283 de lei. In întrecerea socialistă pentru realizarea planului s-au evidenţiat tovarăşii Rezső Kezek, Cornel Berţa, Alexandru Barabási, Iosif Rigó şi Emeric Csorba. EMIL CERGHIZAN lăcătuş FIER VECHI OŢEL&RIKOR De la începutul acestui an, colocivul I.C.M. Reghin a colectat şi expediat oţelăriilor Hunedoarei 2.053 one de fier vechi, iar turnătoriilor din localitate peste 200 de tone ■ ontă. De asemenea s-au mai colecat şi expediat peste prevederile planului 67 tone fier vechi şi respectiv 92 tone fontă. In obţinerea acestor rezultate unport deosebit au adus şi colectivele întreprinderilor I.R.U.M. şi Republica ca şi sfatul popular raional, cooperativele săteşti din Breaza, Bărăgău, Monor şi Petrilaca. Colocivul depozitului I.C.M. Reghin este notant ca pina la sfîrşitul acestui an să mai colecteze și să expedieze oţelăriilor patriei peste 200 tone de fier vechi. Un reuşit program artistic Echipele culturale de la IPROFIL „23 August", I.O.I.L şi ILEFOR Tg.Mureş au prezentat, zilele trecute, în clubul I.I.S. „Electro-Mureş" un bogat şi variat program cultural. Cei peste 200 de spectatori au răsplătit cu vii aplauze măiestria dansatorilor şi a soliştilor vocali. In acest an, echipa culturală de la IPROFIL „23 August" a prezentat de 42 de ori spectacole în oraş şi la sate. FRANCISC TÖRÖK muncitor tîmplar Pe strada Mihai Viteazu din Tg.-Mureș. In numărul de azi: — Sport (pag. a 2-a). — Viaţa de partid: „întărirea continuă a rîndurilor partidului, în atenţia organizaţiei de bază" (pag. a 3-a). — Situaţia din Congo (pag. a 4-a). Echipa condusă de Ştefan Kecskés de la I.R.A. 2 din Tg.-Mureş execută piese de schimb pentru motoare auto ca palete ventilatoare, tuburi pentru evacuarea gazelor din carter etc. In urma rezultatelor obţinute, această echipă s-a situat în ultimele 4 luni printre evidenţiatele întrecerii socialiste. In fotografie: loan Boar, loan Cseh, Iosif Jakobovics, Ștefan Kecskés șef de echipă, Carol Papp și Alexandru Nagy discutînd despre calitatea pieselor realizate. ŞTIRI DIN ŢARA INSTALAŢIE DE FORAJ PENTRU MARI ADÎNCIMI Seria agregatelor de foraj pentru mari adîncimi produse de industria noastră constructoare de maşini a fost completată cu o nouă instalaţie — 4 Dh-315, omologată recent la Uzina „1 Mai" din Ploieşti. Echipată cu patru motoare Diesel de 700 CP fiecare şi convertizoare hidraulice de cupru, noua instalaţie este destinată pentru forajul sondelor de ţiţei şi gaze pînă la adîncimi de 7.000 metri cu prăjini de 4,5 ţoli. Sarcina ei nominală de lucru (la cîrlig) este de 315 tone. Instalaţia este prevăzută cu pompe de noroi de mare putere care asigură o presiune pînă la 200 kilograme — forţă pe centimetru pătrat. Avînd dotare completă, această instalaţie este aptă atît pentru forajul sondelor de exploatare, cît şi de explorare. Turla instalaţiei, de formă piramidală, are o înălţime, măsurată de la podul sondei, de 51 metri. Construită cu un înalt grad de centralizare şi mecanizare a comenzilor, instalaţia 4 Dh-315, proiectată în întregime în ţara noastră, poate fi condusă de la pupitrul sondorului şef. LUCRĂRI IN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII ALIMENTĂRII CU APĂ In planul de investiţii al Sfatului popular al Capitalei pe anul în curs au fost cuprinse mai multe obiective menite să ducă la îmbunătăţirea continuă a alimentării cu apă a oraşului. Unul dintre acestea este dublarea conductei de aducţiune Argeş-Arcada, lucrare care cuprinde o nouă staţie de pompare cu o capacitate de 120.000 mc pe zi şi un al doilea apeduct în lungime de 10 km. Lucrările sînt în curs şi vor fi terminate pînă la sfîrşitul acestui an. A fost extinsă de asemenea staţia de pompare-sud, cu încă patru grupuri de pompe şi un rezervor de 10.000 mc. Tot de la această staţie s-a dat parţial în funcţiune o nouă arteră de mare capacitate, care îmbunătăţeşte debitul şi presiunea apei în cartierul Balta Albă şi zona de sud a oraşului. O NOUĂ CENTRALĂ DE TERMOFICARE La Galaţi, în noul cartier muncitoresc Ţiglina a fost dată în exploatare o nouă centrală de termoicare, cea mai mare din oraşul şi regiunea Galaţi. Ea are o putere instalată de 2X50 gigacalorii pe oră, întregul utilaj şi instalaţiile au fost fabricate în ţară, iar construcţia executată de întreprinderea de construcţii orăşeneşti din Galaţi. In prezent, centrala poate asigura deservirea cu apă caldă şi încălzirea a 10.000 de apartamente, avînd posibilitatea să-şi extindă capacitatea la deservirea a 15.000 de apartamente. Procesul de funcţionare a centralei este complet automatizat. CIMENT ALUMINOS Fabrica de ciment din Comarnic a început producţia industrială a cimentului aluminos. Noul tip de ciment este folosit cu succes la fabricarea betoanelor refractare, la construirea de rezervoare, pardoseli, rigole, tencuieli, în industria chimică, alimentară şi de celuloză. Printre caracteristicile cimentului aluminos se remarcă rezistenţa mare la acţiuni corozive, la temperaturi înalte şi la compresie, rezistenţă la variaţii brusce de temperatură, la acţiunea substanţelor chimice, face priză şi se întăreşte la temperaturi scăzute sub punctul de îngheţ, are un volum constant (dilatarea și contractarea sînt foarte reduse). Pregătiri pentru iarnă Piscicultorii gospodăriei agricole cu apă. In curînd vor fi puse în de stat din Zau de Cîmpie, raionul funcţiune două pompe menite să Luduş, au trecut din timp la pre-servească schimbării apei din aceste gătirile pentru iarnă. In vederea bazine. Pentru menţinerea unei bunei întreţineri a puietului pe timp temperaturi corespunzătoare în capul iernii, s-au construit canale din zinc, s-a asigurat încălzirea apei pe beton pentru alimentarea bazinelor cale artificială. Plantari de arbori ornamentali Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc Tg.-Mureş se îngrijeşte îndeaproape de înfrumuseţarea oraşului. Printre acţiunile întreprinse în această direcţie se numără şi plantarea în cartiere şi străzi a peste trooo bucăţi arbori ornamentali. Pînă în prezent s-au făcut plantări în toate circumscripţiile oraşului şi în continuare se înlocuiesc pe diferite străzi arborii bătrîni, cu puieţi. Producţie sporită de lapte, la un preţ de nost redus Situată la numai cîţiva kilometri depărtare de oraşul Tîrnăveni gospodăria de stat din Seuca îşi întinde pămînturile pe mai bine de 2.700 de hectare. O parte a acestor terenuri, cca. 1.500 de hectare sunt destinate culturii porumbului şi griului, alte aproape 300 de hectare sunt plantate cu viţă de vie, iar peste 700 de hectare sunt destinate culturilor furajere. Profilul gospodăriei de stat din Seuca — după cum ne spunea şi Iov. Dumitru Cucui, inginerul-şef — este producţia de grîu, lapte şi struguri. Producţia de grîu a gospodăriei a fost anul acesta de 2.600 kg la hectar, la un preţ de cost sub cel planificat. La fel şi la struguri au fost obţinute recolte care au ajuns pînă la 11.000 kg la hectar. Aceeaşi este situaţia şi în cea de-a treia ramură de producţie a gospodăriei. Lucrătorii din zootehnie depăşesc, lună de lună, planul de livrare al laptelui şi, ceea ce este foarte important, la un preţ de cost cu 10 bani sub cel planificat la litru. In sectorul zootehnic al gospodăriei de stat din Seuca ponderea o au vacile de lapte. In prezent, efectivul de vaci al gospodăriei este de 590 capete, urmînd ca pînă la sfîrşitul anului acest număr să ajungă la 697. Producţia planificată pe anul 1964, este de 3.150 de litri de lapte în medie de fiecare vacă furajată. Din bilanţul făcut de conducerea gospodăriei la data de 25 noiembrie reiese că pînă la acea dată s-a realizat o producţie medie de 2.960 de litri de lapte. Mergînd cu acelaşi ritm, se prevede realizarea unei producţii medii de 3.270 de litri, deci o depăşire de 120 de litri de lapte de fiecare vacă. Fără îndoială, îngrijitorii de animale de la gospodăria de stat din Seuca au obţinut un frumos rezultat în sporirea producţiei de lapte. LA COMPLEXUL ZOOTEHNIC SEUCA ANUL ARE NUMAI 11 LUNI In cadrul succeselor obţinute pe gospodărie, pe loc de frunte se află îngrijitorii de animale din cadrul complexului zootehnic din Seuca. Format din 4 grajduri (cu o capacitate de 428 vaci), o creşă pentru viţei (100 capete), o altă creşă pentru viţei cu maternitate, un grajd pentru tăuraşi, magazie, lăptărie, mori, baterii de siloz, farmacie şi punct de însămînţări artificiale, complexul poate fi considerat o unitate zootehnică puternică. In acest complex sînt îngrijite peste 720 de bovine din care peste 400 de vaci de lapte. Zilele acestea, o dată cu încheierea lunii noiembrie, muncitorii complexului au raportat realizarea sarcinilor planului de producţie pe întreg anul 1964 privind producţia de lapte. Sporirea producţiei de lapte s-a realizat cu o economie de peste 420.000 de unităţi nutritive, fapt ce a contribuit la reducerea preţului de cost pe fiecare litru de lapte cu cca. 25 de bani sub nivelul planificat. De asemenea, complexul şi-a realizat şi depăşit sarcinile de plan privind creşterea în greutate a animalelor obţinîndu-se pînă la 28 noiembrie un spor de creştere în greutate cu aproape 20.000 de kg peste sarcina de plan. Şi în această direcţie au fost realizate economii de furaje echivalent cu cca. 90.000 de unităţi nutritive. Pretutindeni la toți indicatorii principali ai planului de producţie sînt obţinute realizări care fac cinste întregului colectiv de muncă al gospodăriei agricole de stat din Seuca. Recent, la adunarea de dare de seamă şi alegeri care a avut loc în organizaţia de partid a gospodăriei s-a reliefat în mod clar că rezultatele obţinute se datoresc muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din gospodărie, pârtiei-'' păriilor însufleţite la realizarea sarcinilor de producţie, preocupării conducerii gospodăriei pentru continua ridicare a nivelului de cunoştinţe profesionale al tuturor lucrătorilor din gospodărie. METODE — OAMENI Evidenţă, control riguros, îndrumare permanentă, iată cîteva obiective care în cadrul complexului zootehnic din Seuca au contururi precise. Pe brigadierul Constantin Lambrino l-am întîlnit aprofundat în calcule. Pe hîrtia imaculată se înşirau nume, cifre. Cu cîteva lămuriri primite am înţeles rostul calculelor. Evidenţa realizărilor obţinute pe complex este la zi, ţinută pe oameni, pe grupe de producţie, pe grajduri. Să redăm şi noi cîteva din aceste nume şi cifre: Iosif Osvatty plan 36.600 1 realizat (la 28. XI.) 38.251 1, Gabor Mihai, plan 40.300 1 realizat 47.082 1, Vasile Bîrsan, Mihai Cifu şi alte, şi alte nume şi cifre. Dar să redăm şi lămuririle primite din partea brigadierului: Iosif Osváth este unul din îngrijitorii mulgători ai complexului. De la cele 13 vaci îngrijite, el trebuia să obţină în acest an 36.600 de lapte şi a realizat 38.251 litri. Aceste cifre vorbesc de la sine. Din cei 31 de mulgători din cadrul complexului mulţi şi-au realizat sarcinile planului anual încă în prima decadă a lunii noiembrie. Mulgătorul Vasile Bîrsan ne-a spus precis: am încheiat planul pe 1964 încă la 13 noiembrie. Realizări la tot pasul. Cum au fost ele obţinute? „Foarte simplu, ne răspund toţi cei întrebaţi , am respectat indicaţiile specialiştilor, am hrănit animalele şi leam îngrijit aşa cum am învăţat la cercurile agrozootehnice“. Este foarte adevărat. Pentru fiecare grupă de vaci au fost întocmite raţii de hrănire periodice calculate după greutatea corporală, etatea şi producţia animalelor. La animalele cu un potenţial zootehnic ridicat, s-a introdus furajarea stimulativă cu nutreţuri concentrate peste raţia obişnuită. Administrarea furajelor se face numai sub formă preparată. Fînurile de trifoi şi lucernă sînt măcinate şi administrate animalelor sub formă de făină. In raţia animalelor sînt incluse furaje însilozate, fîn, concentrate. Raţiile sînt întocmite variat, urmărindu-se o proporţie cît mai bună intre unităţile nutritive şi albumina digestibilă. Animalele primesc în raţie şi sărurile minerale de care au nevoie. Pe scurt, animalelor li se asigură tot ceea ce este necesar pentru realizarea unei producţii sporite de lapte. Orarul de grajd este respectat cu stricteţe de toţi îngrijitorii de animale. Invăţămîntul agrozootehnic de masă, consfătuirile de producţie, permanentizarea îngrijitorilor de animale, toate acestea au avut o contribuţie directă în îmbunătăţirea activităţii complexului. * Prin realizările obţinute, muncitorii complexului zootehnic se situează pe loc de frunte pe gospodărie în întrecerea dintre lucrătorii din sectorul de creştere a animalelor, iar gospodăria de stat din Seuca se numără printre gospodăriile de stat fruntaşe pe Trustul regional gestat Tg.Mureş în sporirea producţiei de lapte. Pentru toate succesele obţinute, colectivul de muncă al gospodăriei merită călduroase felicitări. V. OLTEANU N. R. N-ar fi lipsită de interes organizarea la această gospodărie de stat a unui schimb de experienţă cu crescătorii de animale din gospodăriile colective din raion. Asemenea schimburi de experienţă ar putea fi organizate şi la Zagăr, Jidvei şi în alte gospodării de stat, punîndu-se accent pe metodele avansate aplicate în gospodăriile de stat în privinţa îngrijirii şi furajării raţionale a animalelor. LA G.A.S. SEUCA