Steaua Roşie, mai 1965 (Anul 17, nr. 103-127)

1965-05-05 / nr. 105

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARA ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 105. (2.220) Miercuri, 5 mai 1965 4 pagini, 25 bani Lucrări de întreţinere la cultura sfeclei de zahăr Plantele prăşitoare şi, în spe­cial, sfecla de zahăr se seamă­nă mai des decît este necesar. Pentru a putea asigura o den­sitate optimă a plantelor la hectar, la începutul vegetaţiei ele se răresc lăsîndu-se pe rînd, la distanţele dinainte sta­bilite, numai un anumit număr de plante. In general, nu e bine să se întîrzie cu răritul, deoarece în acest caz plantele de prisos consumă zadarnic apa şi hrana din sol şi dezvoltă prea mult rădăcinile şi cu ocazia răritului (în cazul cînd plantele sînt mari) rupem şi o parte a rădă­cinilor plantelor care rămîn. De aceea trebuie să acordăm o importanţă deosebită răritului, lucrare de care depinde în foar­te mare măsură producţia de rădăcini şi de zahăr. Rezultatele experimentale ob­ţinute atît în Staţiunea Tg.-Mu­reş cît şi în alte regiuni, con­firmă cele de mai sus. Sfecla rărită în faza de 2 şi 4 frunze adevărate a dat cele mai mari şi sigure producţii de rădăcini şi de zahăr (32.333 kg/ha rădăcini şi 7.405 kg/ha zahăr în cazul răritului în faza de 2 frunze). Pe baza acestor rezultate şi pe baza practicii de producţie este recomandabilă începerea răritului sfeclei în faza de 2 frunze adevărate şi să se termi­ne în faza de 4 frunze. La a­­ceastă lucrare de mare impor­tanţă trebuie instruiţi toţi mem­brii brigăzilor, pentru a executa această lucrare cu mare chib­zuinţă, în aşa fel ca să asigurăm densitatea dorită. La rărit se vor elimina în spe­cial plantele mai slab dezvol­tate, iar cele viguroase şi mari vor fi lăsate pe loc, deoarece acestea ne asigură o dezvoltare mai abundentă şi producţii si­gure. In terenurile plane, mecani­­zabile, în culturile uniform ră­sărite, răritul se poate face şi mecanizat cu cultivatorul purtat sau cu prăşitoarea purtată, de-a curmezişul rîndurilor, în care caz, cuţitele cultivatorului taie fîşii şi lasă pe rînd buchete de plante de cîte 10 cm lungime. Această operaţie trebuie com­pletată cu răritul manual, cu care ocazie în fiecare buchet se lasă cîte 1—2 plante. Experienţa a dovedit că pe agrofondurile îngrăşate cu gu­noi de grajd cele mai mari pro­ducţii s-au realizat cu densităţile de peste 100.000 plante la hec­tar rărite la 15 şi 20 cm între plante (în cazul distanţei de 50 şi 40 cm între rînduri). La aceste distanţe am obţinut producţii de peste 33.700 kg/ha pînă la 35.625 kg rădăcini la ha. De a­­semenea şi pe agrofondurile neîngrăşate densităţile mai mari au dat şi cele mai mari produc­ţii de rădăcini. Pe ambele agro­­fonduri, densităţile prea mici — de 50.000—60.000 plante la hectar — (realizate prin răritul la 45 cm pe rînd) au dat cele mai scăzute producţii. Pe baza acestor rezultate pro­punem executarea răritului la distanţe corespunzătoare pentru a putea asigura la recoltare un număr de 100.000 de rădăcini uniforme, repartizate pe supra­feţe de 1 ha, adică 10—11 plan­te pe fiecare metru pătrat. Lucrările de întreţinere a cul­turii sfeclei de zahăr, în special răritul şi prăşitul, fac ca această cultură să fie intensivă. Ea ne­cesită în afară de rărit încă 4 praşile mecanice şi manuale. Pra­­ş­ila oarbă, executată între rîn­­durile încă nerărite (fiind răsări­tă numai planta marcatoare), contribuie la aerisirea şi încălzi­rea solului, distruge buruienile răsărite, ajută în dezvoltarea plantelor de sfeclă şi reduce a­­tacul bolilor şi dăunătorilor. Prima praşilă adevărată se execută pe cît posibil mecanic, cu tractorul sau cu tracţiune a­­nimală. La prăşi­lele 2—3—4 se recomandă montarea în faţa ro­ţilor tractorului ridicător de frun­ze, pentru ca ele să nu fie căl­cate. Praşilele mecanice trebuie completate cu praşile manuale executate tot mai adînc, de la 6 la 12 cm. Culturile bine pră­şite şi întreţinute la timp ne a­­sigură producţii mari de rădă­cini. Mecanizarea lucrărilor de întreţinere ne ajută tocmai la executarea acestor lucrări la timp optim şi de calitate supe­rioară. Combaterea bolilor şi dăună­torilor este de asemenea o lu­crare importantă pentru buna reuşită a acestei culturi. In anii favorabili dezvoltării dăunăto­rilor şi bolilor, dacă nu se iau din timp cele m­ai severe mă­suri de prevenire şi combatere, ele devin adevărate calamităţi pentru culturile de sfeclă de zahăr provocînd pagube de pî­nă la 30 la sută. Una dintre bo­lile cele mai frecvente (în con­diţiile noastre), care provoacă mari goluri în cultura sfeclei de zahăr, este putregaiul plantelor de sfeclă cauzat de diferite ciuperci din luncile norilor, fiind mai frecventă în raioanele Mureş, Tîrnăveni şi Luduş. In scopul evitării pagubelor cauzate de putregaiul plantelor de sfeclă (Plytium de Barya­­num) să aplicăm toate măsurile posibile, pentru încălzirea solu­lui prin eliminarea excesului de umiditate, prin praşile repetate etc. Dăunătorii animali ai sfeclei de zahăr (puricele sfeclei ş.a.) trebuie combătuţi imediat cum apar, prin prăfuiri cu Hexatox 15 la sută sau Aldrin 25—30 kg la ha. Aplicînd la timp lucrările de întreţinere la această cultură pretenţioasă, vom putea obţine recolte mari de rădăcini. ing. ŞTEFAN MARKUS cercetător principal la Staţiunea experimentală Tg.-Mureş m­ilCIM. Conform planului de vizite şi excursii, recent, 206 elevi şi cadre didactice de la Şcoala medie nr. 1 din Tîrnăveni au vizitat Termocentrala de la Ier­­nut, Casa agronomului din Ier­­nut şi Monumentul eroilor ro­mâni de la Oarba. Vizitînd impunătoarea clădi­re a termocentralei — unde şantierul se îmbină cu sectorul productiv — precum şi mo­dernele instalaţii, primind am­ple explicaţii de la oameni competenţi, elevii au avut pri­lejul să-şi dea seama de locul acestei uzine termoelectrice în cadrul sistemului energetic na­ţional, de eforturile pe care partidul şi statul nostru le face pentru înflorirea multilaterală a economiei patriei. La Casa agronomului din Ier­­nut elevii însoţiţi de profesori şi conduşi de tov. Trif Mihai (salariat al unităţii) au vizitat sera, laboratoarele, fiind plăcut surprinşi de varietatea materia­lului intuitiv pus la dispoziţie de stat pentru calificarea con­tinuă a lucrărilor din agricul­tură. Trecînd Mureşul cu bacul, cei peste 200 de excursionişti, purtînd cu ei o coroană cu flori, s-au îndreptat încolonaţi spre Monumentul eroilor ro­mâni de la Oarba. Aranjaţi în careu în faţa monumentului, elevii au urmărit cuvîntul pro­fesorului de istorie, Ioan Mun­­teanu, care a trecut în revistă glorioasele fapte de arme ale ostaşilor români pe frontul an­tihitlerist, în luptele pentru eli­berarea Ardealului, şi pe teri­toriul Ungariei şi Cehoslovaciei. Apariţia în faţa elevilor a to­varăşului losif lernuţeanu — participant direct la luptele de la Oarba — a impresionat pro­fund. Invingîndu-şi cu greu e­­moţia, tovarăşul lernuţeanu a evocat în cuvinte simple luptele şi actele de eroism ale unor os­taşi căzuţi la datorie în acel sector de front. După depunerea coroanei de flori participanţii au păstrat un moment de reculegere în cin­stea eroilor, apoi, pe clase, s-au fotografiat în faţa monumentu­lui avînd în mijlocul lor pe martorul acelor zile, bogate în acte de vitejie. Excursia a fost foarte educa­tivă. Ea a contribuit la întărirea dragostei faţă de partid şi pa­trie, trezind totodată admiraţie faţă de trecutul glorios al po­porului nostru şi pentru înflori­torul prezent înfăptuit sub con­ducerea înţeleaptă a partidului. In organizarea şi buna des­făşurare a excursiei o participa­re activă au avut tov: Petru Oproiescu, Nicolae Ionescu, Francisc Kertész, Tatiana San­­dru, Viorel Moraru și Ioan Nis­­tor. ȘTEFAN COVRIG profesor An de an, la Tg.-Mureş se dau în folosinţă noi blocuri de locuinţe pentru oamenii muncii. In ultimul timp au apărut noi cartiere ca de pildă: 7 Noiembrie, Babitş, Mihai Viteazu, Aleea Carpaţi, Ba­­beş şi altele, care au schimbat radical vechea înfăţişare a oraşului. Numai între anii 1960—1964, au fost date în folosinţă 2.799 de apartamente. De asemenea, în anul 1964, s-a atacat marele ansam­blu de locuinţe din Aleea Carpaţi, totalizînd peste 1.380 de aparta­mente. In anul 1965 volumul lucră­rilor de construcţie de locuinţe va fi sporit cu 15 la sută faţă de anul trecut. In fotografie: Bloc de locu­inţe în cartierul 7 Noiembrie , la parterul căruia se află unităţi de deservire a populaţiei. ÎN NUMĂRUL DE AZI: + „Forţăm Arie­­şul“ (pag. a 2-a) ♦ Viața de partid: în­deplinirea sarcinilor de plan s­în­ centrul preocupărilor orga­nizaţiilor de partid (pag. a 3-a) ^ Propaganda tehni­că variată, strîns le­gată de cerinţele producţiei (pag. a 3-a) Metoda avansate de turnare In întreprinderile constructoare de maşini şi utilaje din Tîrgu-Mureş se extind tot mai mult metodele avansate de muncă. Astfel, la „Me­­talotehnica" — unitate industrială care produce în principal maşini circulare de tricotat — se execută în prezent peste 350 de repere prin turnarea de precizie în mo­dele ușor fuzibile. La întreprinderea de utilaje pentru industria ușoară, turnarea pieselor se face în liani de bachelită. Aceste procedee au permis realizarea unor turnări de cea mai bună calitate, reducîndu-se la minimum greșelile de turnare. .PRIMĂVARĂ" (Fotó: Z. HARAGOS) ÍN UTÍHPIHREA­m­mmm PIRTICILII Calitatea — înainte de toate In întreprinderea de utilaje psin­tru Industria uşoară din Tg.-Mureş, săgeata realizărilor urcă vertiginos pe graficul întrecerii socialiste. Ea consemnează rezultatele importan­te obţinute în cinstea celui de-al IV-lea Congres al Partidului Munci­toresc Român, încă din primele zile ale acestui an, lucrătorii de la I.U.I.U. au pus în aplicare nume­roase măsuri tehnico-organizatorice privind îmbunătăţirea continuă a procesului de producţie. Cele mai multe dintre măsuri urmăreau ob­ţinerea unor însemnate economii şi realizarea unor produse de cali­tate. Dintre ele amintim: con­fecţionarea de diferite dispozitive pentru prelucrarea corpurilor auto­mate, operaţie la care se preconi­zează obţinerea unor economii anuale în valoare de 30.000 lei. S-a îmbunătăţit tehnologia de presare a fuselor de suveici şi concomitent şi calitatea acestora, ceea ce va du­ce la obţinerea unor economii la preţul de cost în valoare de circa 15.000 lei pe anul 1965. Colectivul de la I.U.I.U. şi-a rea­lizat cu cinste planul de producţie pe luna aprilie. La producţia glo­bală sarcinile au fost realizate în proporţie de 101,3 la sută, iar la marfă, în proporţie de 104,1 la sută. ‘ De la începutul anului, metalur­­giştii de aici, prin reducerea pre­ţului de cost la produsele fabricate au obţinut economii însumînd 48.000 lei. Au crescut considerabil şi beneficiile întreprinderii, care la sfîrșitul primelor patru luni ale anului se cifrează la circa 109.000 lei. Piesei­ de schimb executate pes­te prevederi pe cele patru luni va­lorează 70.000 lei. In întîmpinarea Congresului par­tidului, colectivul de la I.U.I.U. se angajează să sporească continuu rezultatele obţinute prin reducerea procentului de rebut admis la tur­nătorii (care pînă în prezent a fost redus cu 0,2 procente) şi prin îm­bunătăţirea continuă a produselor fabricate. întreprinderea „Tehnoutilaj" din Odorhei a fost dezvoltată şi înzestrată, în ultimii ani, cu maşini moderne de înaltă productivitate. Folosirea la întreaga capacitate a acestora şi realizarea utilajului frigorific şi a celui teh­nologic destinat prelucrării cărnii şi a lap­telui, la nivelul cerinţelor actuale, a impus ridicarea calificării cadrelor. Conducerea tehnico-administrativă a între­­prinderii, sprijinită de comitetul sindicatului, acordă acestei probleme o atenţie deosebită. Ce s-a făcut în acest sens? In principalele ateliere îşi desfăşoară activitatea cîteva sute de muncitori în diferite meserii: strungari, frezori, sudori, tîmplari, lăcătuşi, tinichigii, vopsitori ş. a. Dintre aceştia, 245 au fost selecţionaţi şi încadraţi la cursurile de ridi­care a calificării. S-a urmărit organizarea cursurilor diferenţiat, avîndu-se în vedere nivelul de pregătire al participanţilor. Au fost înfiinţate trei cursuri: la primul sînt mobilizaţi şefi de echipe şi muncitori cu o înaltă pregătire profesională, încadraţi în categoriile a Vll-a şi a Vlll-a. Pentru tinerii muncitori, absolvenţi ai şcolilor profesionale, s-a iniţiat un curs special, iar la cel de-al treilea curs au fost atraşi muncitori calificaţi în ultimii ani la locul de muncă. O grijă deosebită s-a acordat întocmirii tematicii lecţiilor, ţinîndu-se cont de nivelul de cunoştinţe al cursanţilor, cerinţele pro­cesului de producţie, importanţa lucrărilor executate ş. a. Cu mare atenţie au fost alese cadrele care să predea lecţiile, acor­­dîndu-se grija cuvenită creării condiţiilor materiale pentru buna desfăşurare a acestei forme de învăţămînt profesional. Pînă acum, din ciclul de 10 lecţii prevă­zute pentru fiecare curs, s-au ţinut cîte 5—6, privind: rezistenţa materialelor, plani­ficarea şi normarea muncii, cunoaşterea STAS-urilor şi a normelor interne, importanţa respectării desenului tehnic şi al fişelor teh­nologice şi altele. Frecvenţa cursanţilor este însă nesatisfă­cătoare, ajungînd doar la 70—75 la sută. Comitetul sindicatului trebuie să intervină şi să se ocupe mai mult de mobilizarea şi ur­mărirea îndeaproape a activităţii fiecărui cursant. Efectul acestor forme de învăţămînt pro­fesional nu întîrzie să se arate. Produsele realizate de colectivul întreprinderii cores­pund tot mai mult exigenţelor beneficiarilor. Numărul reclamaţiilor privind calitatea uti­lajelor realizate a fost redus la minim (în trimestrul întîi — un singur caz). Gradul de pregătire al muncitorilor, teh­nicienilor şi inginerilor de la întreprinderea „Tehnoutilaj" îl dovedesc şi îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamen­telor luate. V. MEGHEŞ Evidenţiaţi în întrecerea socialistă Colectivul secţiei nr. 1 din cadrul Com­binatului de industria­lizare a lemnului din Reghin, în cele patru luni trecute ale aces­tui an, a obţinut rea­lizări frumoase în îm­bunătăţirea calităţii cherestelei. In această perioadă, indicele de calitate la cherestea de răşinoase, faţă de cel planificat, a cres­cut cu 1,03 la sută, iar la fag cu 0,92 la sută. Astfel, s-au produs cu aproape 600 m­c mai multă cherestea de calitate superioară de­­■ cît prevedea angaja­mentul muncitorilor, inginerilor şi tehnicie­nilor din secţia nr. 1. Pentru îmbunătăţi­rea calităţii produse­lor, o atenţie deosebi­tă se acordă recep­­ţionării, sortării şi sec­ţionării buştenilor în depozit. In hala ga­tere, între brigăzi se desfăşoară o pasio­nantă întrecere socia­listă, în întîmpinarea Congresului partidu­lui, pentru ridicarea indicelui de utilizare a masei lemnoase, pentru o calitate su­perioară a produse­lor. Printre gateriştii ce s-au evidenţiat lu­nă de lună în întrece­rea socialistă se nu­mără şi fraţii Király Andrei şi Dominic — amîndoi şefi de bri­gadă. Zilnic, gateriştii Andrei şi Dominic, oamenii din brigăzile pe care le conduc, îşi depăşesc normel­e de producţie. Calitatea chereste­lei, folosirea din plin a capacităţii gatere­lor depinde în bună măsură şi de felul cum sînt ascuţite şi ceap raz­uite pînzele de gater. Gheorghe Ton­­cean (fotografia din dreapta, jos), este unul dintre cei mai buni ascuţitori de pînze. Munci , sa este mult apreciată de gaterişti, circularişti şi pendu­­larişti. Spintecarea corectă a cherestelei cu ferăs­­traie de panglică cere multă atenţie. Ludo­­vic Riter (în fotogra­fia din stînga, jos), sa evidenţiază lunar, la această fază de lucru de care depinde, de asemenea, calitatea cherestelei.

Next