Steaua Roşie, mai 1965 (Anul 17, nr. 103-127)
1965-05-05 / nr. 105
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARA ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 105. (2.220) Miercuri, 5 mai 1965 4 pagini, 25 bani Lucrări de întreţinere la cultura sfeclei de zahăr Plantele prăşitoare şi, în special, sfecla de zahăr se seamănă mai des decît este necesar. Pentru a putea asigura o densitate optimă a plantelor la hectar, la începutul vegetaţiei ele se răresc lăsîndu-se pe rînd, la distanţele dinainte stabilite, numai un anumit număr de plante. In general, nu e bine să se întîrzie cu răritul, deoarece în acest caz plantele de prisos consumă zadarnic apa şi hrana din sol şi dezvoltă prea mult rădăcinile şi cu ocazia răritului (în cazul cînd plantele sînt mari) rupem şi o parte a rădăcinilor plantelor care rămîn. De aceea trebuie să acordăm o importanţă deosebită răritului, lucrare de care depinde în foarte mare măsură producţia de rădăcini şi de zahăr. Rezultatele experimentale obţinute atît în Staţiunea Tg.-Mureş cît şi în alte regiuni, confirmă cele de mai sus. Sfecla rărită în faza de 2 şi 4 frunze adevărate a dat cele mai mari şi sigure producţii de rădăcini şi de zahăr (32.333 kg/ha rădăcini şi 7.405 kg/ha zahăr în cazul răritului în faza de 2 frunze). Pe baza acestor rezultate şi pe baza practicii de producţie este recomandabilă începerea răritului sfeclei în faza de 2 frunze adevărate şi să se termine în faza de 4 frunze. La această lucrare de mare importanţă trebuie instruiţi toţi membrii brigăzilor, pentru a executa această lucrare cu mare chibzuinţă, în aşa fel ca să asigurăm densitatea dorită. La rărit se vor elimina în special plantele mai slab dezvoltate, iar cele viguroase şi mari vor fi lăsate pe loc, deoarece acestea ne asigură o dezvoltare mai abundentă şi producţii sigure. In terenurile plane, mecanizabile, în culturile uniform răsărite, răritul se poate face şi mecanizat cu cultivatorul purtat sau cu prăşitoarea purtată, de-a curmezişul rîndurilor, în care caz, cuţitele cultivatorului taie fîşii şi lasă pe rînd buchete de plante de cîte 10 cm lungime. Această operaţie trebuie completată cu răritul manual, cu care ocazie în fiecare buchet se lasă cîte 1—2 plante. Experienţa a dovedit că pe agrofondurile îngrăşate cu gunoi de grajd cele mai mari producţii s-au realizat cu densităţile de peste 100.000 plante la hectar rărite la 15 şi 20 cm între plante (în cazul distanţei de 50 şi 40 cm între rînduri). La aceste distanţe am obţinut producţii de peste 33.700 kg/ha pînă la 35.625 kg rădăcini la ha. De asemenea şi pe agrofondurile neîngrăşate densităţile mai mari au dat şi cele mai mari producţii de rădăcini. Pe ambele agrofonduri, densităţile prea mici — de 50.000—60.000 plante la hectar — (realizate prin răritul la 45 cm pe rînd) au dat cele mai scăzute producţii. Pe baza acestor rezultate propunem executarea răritului la distanţe corespunzătoare pentru a putea asigura la recoltare un număr de 100.000 de rădăcini uniforme, repartizate pe suprafeţe de 1 ha, adică 10—11 plante pe fiecare metru pătrat. Lucrările de întreţinere a culturii sfeclei de zahăr, în special răritul şi prăşitul, fac ca această cultură să fie intensivă. Ea necesită în afară de rărit încă 4 praşile mecanice şi manuale. Praşila oarbă, executată între rîndurile încă nerărite (fiind răsărită numai planta marcatoare), contribuie la aerisirea şi încălzirea solului, distruge buruienile răsărite, ajută în dezvoltarea plantelor de sfeclă şi reduce atacul bolilor şi dăunătorilor. Prima praşilă adevărată se execută pe cît posibil mecanic, cu tractorul sau cu tracţiune animală. La prăşilele 2—3—4 se recomandă montarea în faţa roţilor tractorului ridicător de frunze, pentru ca ele să nu fie călcate. Praşilele mecanice trebuie completate cu praşile manuale executate tot mai adînc, de la 6 la 12 cm. Culturile bine prăşite şi întreţinute la timp ne asigură producţii mari de rădăcini. Mecanizarea lucrărilor de întreţinere ne ajută tocmai la executarea acestor lucrări la timp optim şi de calitate superioară. Combaterea bolilor şi dăunătorilor este de asemenea o lucrare importantă pentru buna reuşită a acestei culturi. In anii favorabili dezvoltării dăunătorilor şi bolilor, dacă nu se iau din timp cele mai severe măsuri de prevenire şi combatere, ele devin adevărate calamităţi pentru culturile de sfeclă de zahăr provocînd pagube de pînă la 30 la sută. Una dintre bolile cele mai frecvente (în condiţiile noastre), care provoacă mari goluri în cultura sfeclei de zahăr, este putregaiul plantelor de sfeclă cauzat de diferite ciuperci din luncile norilor, fiind mai frecventă în raioanele Mureş, Tîrnăveni şi Luduş. In scopul evitării pagubelor cauzate de putregaiul plantelor de sfeclă (Plytium de Baryanum) să aplicăm toate măsurile posibile, pentru încălzirea solului prin eliminarea excesului de umiditate, prin praşile repetate etc. Dăunătorii animali ai sfeclei de zahăr (puricele sfeclei ş.a.) trebuie combătuţi imediat cum apar, prin prăfuiri cu Hexatox 15 la sută sau Aldrin 25—30 kg la ha. Aplicînd la timp lucrările de întreţinere la această cultură pretenţioasă, vom putea obţine recolte mari de rădăcini. ing. ŞTEFAN MARKUS cercetător principal la Staţiunea experimentală Tg.-Mureş milCIM. Conform planului de vizite şi excursii, recent, 206 elevi şi cadre didactice de la Şcoala medie nr. 1 din Tîrnăveni au vizitat Termocentrala de la Iernut, Casa agronomului din Iernut şi Monumentul eroilor români de la Oarba. Vizitînd impunătoarea clădire a termocentralei — unde şantierul se îmbină cu sectorul productiv — precum şi modernele instalaţii, primind ample explicaţii de la oameni competenţi, elevii au avut prilejul să-şi dea seama de locul acestei uzine termoelectrice în cadrul sistemului energetic naţional, de eforturile pe care partidul şi statul nostru le face pentru înflorirea multilaterală a economiei patriei. La Casa agronomului din Iernut elevii însoţiţi de profesori şi conduşi de tov. Trif Mihai (salariat al unităţii) au vizitat sera, laboratoarele, fiind plăcut surprinşi de varietatea materialului intuitiv pus la dispoziţie de stat pentru calificarea continuă a lucrărilor din agricultură. Trecînd Mureşul cu bacul, cei peste 200 de excursionişti, purtînd cu ei o coroană cu flori, s-au îndreptat încolonaţi spre Monumentul eroilor români de la Oarba. Aranjaţi în careu în faţa monumentului, elevii au urmărit cuvîntul profesorului de istorie, Ioan Munteanu, care a trecut în revistă glorioasele fapte de arme ale ostaşilor români pe frontul antihitlerist, în luptele pentru eliberarea Ardealului, şi pe teritoriul Ungariei şi Cehoslovaciei. Apariţia în faţa elevilor a tovarăşului losif lernuţeanu — participant direct la luptele de la Oarba — a impresionat profund. Invingîndu-şi cu greu emoţia, tovarăşul lernuţeanu a evocat în cuvinte simple luptele şi actele de eroism ale unor ostaşi căzuţi la datorie în acel sector de front. După depunerea coroanei de flori participanţii au păstrat un moment de reculegere în cinstea eroilor, apoi, pe clase, s-au fotografiat în faţa monumentului avînd în mijlocul lor pe martorul acelor zile, bogate în acte de vitejie. Excursia a fost foarte educativă. Ea a contribuit la întărirea dragostei faţă de partid şi patrie, trezind totodată admiraţie faţă de trecutul glorios al poporului nostru şi pentru înfloritorul prezent înfăptuit sub conducerea înţeleaptă a partidului. In organizarea şi buna desfăşurare a excursiei o participare activă au avut tov: Petru Oproiescu, Nicolae Ionescu, Francisc Kertész, Tatiana Sandru, Viorel Moraru și Ioan Nistor. ȘTEFAN COVRIG profesor An de an, la Tg.-Mureş se dau în folosinţă noi blocuri de locuinţe pentru oamenii muncii. In ultimul timp au apărut noi cartiere ca de pildă: 7 Noiembrie, Babitş, Mihai Viteazu, Aleea Carpaţi, Babeş şi altele, care au schimbat radical vechea înfăţişare a oraşului. Numai între anii 1960—1964, au fost date în folosinţă 2.799 de apartamente. De asemenea, în anul 1964, s-a atacat marele ansamblu de locuinţe din Aleea Carpaţi, totalizînd peste 1.380 de apartamente. In anul 1965 volumul lucrărilor de construcţie de locuinţe va fi sporit cu 15 la sută faţă de anul trecut. In fotografie: Bloc de locuinţe în cartierul 7 Noiembrie , la parterul căruia se află unităţi de deservire a populaţiei. ÎN NUMĂRUL DE AZI: + „Forţăm Arieşul“ (pag. a 2-a) ♦ Viața de partid: îndeplinirea sarcinilor de plan sîn centrul preocupărilor organizaţiilor de partid (pag. a 3-a) ^ Propaganda tehnică variată, strîns legată de cerinţele producţiei (pag. a 3-a) Metoda avansate de turnare In întreprinderile constructoare de maşini şi utilaje din Tîrgu-Mureş se extind tot mai mult metodele avansate de muncă. Astfel, la „Metalotehnica" — unitate industrială care produce în principal maşini circulare de tricotat — se execută în prezent peste 350 de repere prin turnarea de precizie în modele ușor fuzibile. La întreprinderea de utilaje pentru industria ușoară, turnarea pieselor se face în liani de bachelită. Aceste procedee au permis realizarea unor turnări de cea mai bună calitate, reducîndu-se la minimum greșelile de turnare. .PRIMĂVARĂ" (Fotó: Z. HARAGOS) ÍN UTÍHPIHREAmmmm PIRTICILII Calitatea — înainte de toate In întreprinderea de utilaje psintru Industria uşoară din Tg.-Mureş, săgeata realizărilor urcă vertiginos pe graficul întrecerii socialiste. Ea consemnează rezultatele importante obţinute în cinstea celui de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, încă din primele zile ale acestui an, lucrătorii de la I.U.I.U. au pus în aplicare numeroase măsuri tehnico-organizatorice privind îmbunătăţirea continuă a procesului de producţie. Cele mai multe dintre măsuri urmăreau obţinerea unor însemnate economii şi realizarea unor produse de calitate. Dintre ele amintim: confecţionarea de diferite dispozitive pentru prelucrarea corpurilor automate, operaţie la care se preconizează obţinerea unor economii anuale în valoare de 30.000 lei. S-a îmbunătăţit tehnologia de presare a fuselor de suveici şi concomitent şi calitatea acestora, ceea ce va duce la obţinerea unor economii la preţul de cost în valoare de circa 15.000 lei pe anul 1965. Colectivul de la I.U.I.U. şi-a realizat cu cinste planul de producţie pe luna aprilie. La producţia globală sarcinile au fost realizate în proporţie de 101,3 la sută, iar la marfă, în proporţie de 104,1 la sută. ‘ De la începutul anului, metalurgiştii de aici, prin reducerea preţului de cost la produsele fabricate au obţinut economii însumînd 48.000 lei. Au crescut considerabil şi beneficiile întreprinderii, care la sfîrșitul primelor patru luni ale anului se cifrează la circa 109.000 lei. Piesei de schimb executate peste prevederi pe cele patru luni valorează 70.000 lei. In întîmpinarea Congresului partidului, colectivul de la I.U.I.U. se angajează să sporească continuu rezultatele obţinute prin reducerea procentului de rebut admis la turnătorii (care pînă în prezent a fost redus cu 0,2 procente) şi prin îmbunătăţirea continuă a produselor fabricate. întreprinderea „Tehnoutilaj" din Odorhei a fost dezvoltată şi înzestrată, în ultimii ani, cu maşini moderne de înaltă productivitate. Folosirea la întreaga capacitate a acestora şi realizarea utilajului frigorific şi a celui tehnologic destinat prelucrării cărnii şi a laptelui, la nivelul cerinţelor actuale, a impus ridicarea calificării cadrelor. Conducerea tehnico-administrativă a întreprinderii, sprijinită de comitetul sindicatului, acordă acestei probleme o atenţie deosebită. Ce s-a făcut în acest sens? In principalele ateliere îşi desfăşoară activitatea cîteva sute de muncitori în diferite meserii: strungari, frezori, sudori, tîmplari, lăcătuşi, tinichigii, vopsitori ş. a. Dintre aceştia, 245 au fost selecţionaţi şi încadraţi la cursurile de ridicare a calificării. S-a urmărit organizarea cursurilor diferenţiat, avîndu-se în vedere nivelul de pregătire al participanţilor. Au fost înfiinţate trei cursuri: la primul sînt mobilizaţi şefi de echipe şi muncitori cu o înaltă pregătire profesională, încadraţi în categoriile a Vll-a şi a Vlll-a. Pentru tinerii muncitori, absolvenţi ai şcolilor profesionale, s-a iniţiat un curs special, iar la cel de-al treilea curs au fost atraşi muncitori calificaţi în ultimii ani la locul de muncă. O grijă deosebită s-a acordat întocmirii tematicii lecţiilor, ţinîndu-se cont de nivelul de cunoştinţe al cursanţilor, cerinţele procesului de producţie, importanţa lucrărilor executate ş. a. Cu mare atenţie au fost alese cadrele care să predea lecţiile, acordîndu-se grija cuvenită creării condiţiilor materiale pentru buna desfăşurare a acestei forme de învăţămînt profesional. Pînă acum, din ciclul de 10 lecţii prevăzute pentru fiecare curs, s-au ţinut cîte 5—6, privind: rezistenţa materialelor, planificarea şi normarea muncii, cunoaşterea STAS-urilor şi a normelor interne, importanţa respectării desenului tehnic şi al fişelor tehnologice şi altele. Frecvenţa cursanţilor este însă nesatisfăcătoare, ajungînd doar la 70—75 la sută. Comitetul sindicatului trebuie să intervină şi să se ocupe mai mult de mobilizarea şi urmărirea îndeaproape a activităţii fiecărui cursant. Efectul acestor forme de învăţămînt profesional nu întîrzie să se arate. Produsele realizate de colectivul întreprinderii corespund tot mai mult exigenţelor beneficiarilor. Numărul reclamaţiilor privind calitatea utilajelor realizate a fost redus la minim (în trimestrul întîi — un singur caz). Gradul de pregătire al muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la întreprinderea „Tehnoutilaj" îl dovedesc şi îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate. V. MEGHEŞ Evidenţiaţi în întrecerea socialistă Colectivul secţiei nr. 1 din cadrul Combinatului de industrializare a lemnului din Reghin, în cele patru luni trecute ale acestui an, a obţinut realizări frumoase în îmbunătăţirea calităţii cherestelei. In această perioadă, indicele de calitate la cherestea de răşinoase, faţă de cel planificat, a crescut cu 1,03 la sută, iar la fag cu 0,92 la sută. Astfel, s-au produs cu aproape 600 mc mai multă cherestea de calitate superioară de■ cît prevedea angajamentul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din secţia nr. 1. Pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, o atenţie deosebită se acordă recepţionării, sortării şi secţionării buştenilor în depozit. In hala gatere, între brigăzi se desfăşoară o pasionantă întrecere socialistă, în întîmpinarea Congresului partidului, pentru ridicarea indicelui de utilizare a masei lemnoase, pentru o calitate superioară a produselor. Printre gateriştii ce s-au evidenţiat lună de lună în întrecerea socialistă se numără şi fraţii Király Andrei şi Dominic — amîndoi şefi de brigadă. Zilnic, gateriştii Andrei şi Dominic, oamenii din brigăzile pe care le conduc, îşi depăşesc normele de producţie. Calitatea cherestelei, folosirea din plin a capacităţii gaterelor depinde în bună măsură şi de felul cum sînt ascuţite şi ceap razuite pînzele de gater. Gheorghe Toncean (fotografia din dreapta, jos), este unul dintre cei mai buni ascuţitori de pînze. Munci , sa este mult apreciată de gaterişti, circularişti şi pendularişti. Spintecarea corectă a cherestelei cu ferăstraie de panglică cere multă atenţie. Ludovic Riter (în fotografia din stînga, jos), sa evidenţiază lunar, la această fază de lucru de care depinde, de asemenea, calitatea cherestelei.