Steaua Roşie, iunie 1965 (Anul 17, nr. 128-153)

1965-06-10 / nr. 136

gosim CALITATEA PRODUSELOR OBIECTIVUL Nr. 1 O ÎNTREBARE ŞI ŞASE RĂSPUNSURI întreprinderea forestieră din Topliţa a obţinut anul acesta rezultate însemnate în exploatarea şi valorificarea superioară a masei lemnoase. îmbunătăţirea calităţii produselor consti­tuie pentru întregul colectiv obiectivul nr. 1 al întrecerii so­cialiste. La întrebarea: Care sunt măsurile luate pentru îmbunătăţi­rea calităţii produselor şi ce rezultate s-au înregistrat? ne-au răspuns: I. Ştefan Karácsonyi, tehnician cu probleme de exploatare Forestierii de la cele 40 de guri de exploatare existente pe raza de activitate a întreprinderii forestiere Topliţa au de exploatat şi valorificat un volum sporit de masă lemnoasă, în mare parte provenită din doborîturi de vînt (499.000 m­c do­­borîturi). In cele peste 100 de parchete munca­i în toi. Atenţia este îndreptată în spre respectarea graficelor de exe­cuţie pe faze, fasonarea, colectarea şi sortarea cît mai judi­cioasă a lemnului, ca în final din el să se obţină cît mai multe produse de calitate superioară. Organizarea procesului de producţie şi procesele tehno­logice avansate în exploatare îşi spun tot mai mult cuvîntul. In vederea fasonării doborîturilor de vînt înainte ca acestea să sufere vreo depreciere, s-au stabilit grafice care prevăd perioada cînd trebuie executată această lucrare. Condiţiile create şi ritmul în care se lucrează conduc în mod evident la respectarea termenelor prevăzute şi la rezultatele scontate. Astfel, în patru luni care au trecut, s-au fasonat 689.300 m­c masă lemnoasă foioasă şi răşinoasă. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor muncitorii au fost organizaţi în brigăzi complexe mici şi mari cu plata în acord (în primele patru luni ale anului 71,5 la sută din cantitatea de masă lemnoasă a fost exploatată de către astfel de bri­găzi); s-a introdus pe scară tot mai largă mecanizarea lucră­rilor; au fost iniţiate instructaje, cursuri de calificare şi ridi­care a calificării muncitorilor forestieri de la gurile de ex­ploatare; cu sortatorii au fost organizate două schimburi de experienţă — în parchetele Răstoliţa şi Lomaş. In parchetele unde se exploatează fagul s-a introdus me­toda tăierii la rînd cu sortarea definitivă la cioată. Astfel, încă din pădure se stabilesc buştenii destinaţi pentru gatere, cei pentru derulaj, se confecţionează labde industriale şi pentru celuloză, lemn de foc şi mangal, araci, iar crăcile subţiri, acolo unde rentează, sînt legate în snopi. Dacă s-ar colecta numai buş­tenii şi resturile ar fi lăsate pe teren, acestea s-ar deprecia re­pede din cauza intemperiilor. Pe această cale, de la începu­tul anului s-au valorificat prin resortarea lemnului de foc 1.840 m­c lemn de celuloză, 575 m c loride industriale, 465.000 buc­araci de vie şi legume, 900 tone crăci legate şi altele. Pentru menţinerea calităţii lemnului fasonat, scos şi apro­piat la lămpile din cadrul gurilor de exploatare s-a organizat mai bine transportul acestuia pînă la fabricile de cherestea. Buştenii nu mai sînt lăsaţi să stea săptămîni la rînd într-un loc, înlăturîndu-se astfel pericolul deprecierii lor. Ca sortarea să fie făcută cît mai bine şi masa lemnoasă exploatată să fie valorificată superior, sortatorii şi desenatorii au fost reinstruiţi şi examinaţi. Aceştia, ajutaţi de cadrele teh­­nico-inginereşti, reuşesc să facă aprecieri tot mai competente asupra lemnului exploatat, respectînd calitatea prescrisă de normele interne, de STAS şi cerinţele beneficiarului. Utilizarea pe o scară tot mai largă a acestora a condus la creşterea productivităţii muncii, reducerea efortului fizic şi implicit la îmbunătăţirea calităţii produselor. Prin folosirea ferăstraielor mecanice, de pildă, se asigură la doborîtul şi secţionatul buştenilor respectarea întocmai a regulamentului de exploatare şi se evită deprecierile materialului care pot apare la doborîtul cu toporul şi ferăstrăul manual. La recol­tatul buştenilor prin tîrît aceştia se lovesc, se umplu de noroi şi pietricele, iar pentru fixat la fiecare capăt de buştean se sacrifică 40—50 cm lemn, care este valorificat apoi în condiţii mai puţin avantajoase. Corpurile străine lipite pe buşteni, la debitare în gatere pot distruge pînzele acestora. Pe o distanţă de 35 de km se asigură scosul şi apropiatul mecanic cu ajutorul funicularelor. Pe această cale buştenii ajung pe rampele de încărcare în stare perfectă, fără să sufere­ vreo depreciere. In numeroase parchete, ca de pildă, în cel denumit Bradul din cadrul sectorului Răstoliţa, materialul trebuia coborît de pe un teren accidentat. Se impunea ame­najarea mai multor lămpi şi a altor construcţii speciale. Cu toate acestea, buştenii în cădere s-ar fi lovit, ceea ce ar fi influenţat ulterior calitatea cherestelei obţinute din aceştia.. In acelaşi timp lemnul folosit în scopuri auxiliare (lămpi şi jgheaburi) şi-ar fi pierdut din calităţi, nemaiputînd fi înca­i­drat în categorii de calitate superioară. Cu ajutorul funicu­larelor aceste neajunsuri au fost înlăturate. La încărcatul manual în autovehicule şi vagoane, buştenii se găuresc cu ţapina, în zeci de locuri. Noi am introdus aproape în toate gurile de exploatare, încărcatul şi descărca­tul mecanic, folosind în acest scop 14 macarale cu cablu, 2 automacarale, 20 de trolii­ auto, 6 elevatoare, 5 încărcătoare mecanice (I.M.B.­) şi altele, căutînd ca şi pe această cale să influenţăm favorabil obţinerea de produse de calitate şi va­lorificarea superioară a masei lemnoase. (Continuare în pag. a 3 a) Proletari din toate ţările, unîţi-vă! ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 136. (2.251) | Joi, 10 Iunie 1963 4 pagini, 25 bani ÎN CENTRUL PREOCUPĂRILOR întreţinerea culturilor O­­ G.A.S. BÂND In lanurile imense — înspicate — ce se unduie în adierea vîntului, în aceste zile de început de vară nu prea ai multe de făcut. Doar specialiștii, cu car­nețelele în mînă, se mai încumetă să Intre în „ocea­nul" înspicat, pentru a-l cerceta, a-l lua „pulsul", pentru a-l apăra de vreo boală sau un atac al dău­nătorilor. In astfel de împrejurări i-am găsit zilele trecute pe Lazăr Orza, directorul gospodăriei agricole de stat Band, şi pe ing. Vasile Coroi, şeful secţiei Culpiu (fotografia din stingă). Grîul din soiul Bezos­­taia, la care făceau observaţii privind starea de ve­getaţie — gradul de înspicare, se prezintă bine. Pro­mite o producţie de cel puţin 3.000 kg la ha. Din atenţia specialiştilor nu scapă nici întreţine­rea culturilor. Pînă zilele trecute a fost terminată praşila lotului semincer de ierburi perene ce se în­tinde pe o suprafaţă de aproape 100 ha, iar acum, este pe terminate praşila intîi la porumbul pentru boabe. Pentru a asigura o producţie sporită de po­rumb, pe unele terenuri, după cum se vede şi în fotografia de sus, concomitent cu prăşitul se admi­nistrează şi azotat de amoniu (cîte 100 kg la ha). Această lucrare o execută tractoristul losif Bakala. Cu multă intensitate şi la un înalt nivel cali­tativ lucrează la prăşitul porumbului mecanizatorii Maxim Jurcă şi Maxim Cozma de la secţia Valea Rece şi alţii. In vederea întîmpinării celui de-al IV-lea Con­gres al P.M.R. cu realizări cît mai de seamă, şi co­lectivul gospodăriei agricole de stat Band a organizat temeinic întrecerea socialistă, al cărei obiectiv în momentul de faţă este efectuarea prăşitului mecanic şi manual la un înalt nivel calitativ. Text şi fotografii: REMUS CIMPEAN Programul propăşirii patriei şi bunăstării poporului Documente de importanţă istorică Ca fiecare om al muncii din patria noastră, am citit cu deo­sebit interes proiectul de Direc­tive ale Congresului al IV-lea al partidului. El insuflă fiecăruia dintre noi o justificată mîndrie pentru ritmul susţinut în care se prevede a se dezvolta în continuare economia noastră naţională, ne întăreşte hotărî­­rea de a munci cu abnegaţie pentru realizarea sarcinilor de plan din acest ultim an al se­­senatului. Directivele prevăd continuarea neabătută a industrializării so­cialiste a ţării, dezvoltarea cu prioritate a producţiei mijloace­lor de producţie, punînd un ac­cent deosebit pe valorificarea resurselor naturale ale ţării şi pe repartizarea teritorială judicioa­să a forţelor de producţie. Am reţinut că dezvoltarea in­dustriei, la care vreau să mă re­fer, se va face pe baza promo­vării susţinute a progresului teh­nic, de care sunt legate îmbu­nătăţirea calităţii produselor, sporirea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost. Este de-a dreptul impresionant fap­tul că, paralel cu creşterea pro­ductivităţii muncii se prevede şi sporirea numărului de salariaţi cu 900.000, ceea ce va face ca în anul 1970 numărul celor ca­re lucrează în agricultură să re­prezinte numai 50 la sută din populaţia activă a ţării, faţă de 74 la sută cît era în 1950. Ca energetician, nu pot să nu-mi exprim bucuria pentru grija deosebită pe care partidul o acordă dezvoltării bazei ener­getice a ţării. In proiectul de Directive cu privire la valorifi­carea surselor energetice şi elec­trificarea ţării pe perioada 1966—1975 se prevede instala­rea în centrale electrice a unei puteri de 10.000 MW — res­pectiv de 3 ori cît inv alţii atins în acest an, din care, am reţinut în mod deosebit că 1.000 de MW se vor instala în centrale electronucleare, şi mai multe mii de megawaţi se vor obţine din valorificarea resurselor hidro­energetice ale ţării. Demn de remarcat este şi ritmul intens în care se va desfăşura electrificarea rurală, a cărei în­cheiere se prevede pentru anii 1972—1973. M-am referit aici doar la o singură latură a dezvoltării In­dustriei: în proiectele de Direc­tive însă se prevăd ritmuri im­portante de dezvoltare pentru toate ramurile, pentru toate do­meniile de activitate. Proiectele de Directive pun în faţa noastră sarcini însufleţite, profund reale, ceea ce întă­reşte încrederea fiecărui om al muncii, că, sub conducerea în­ţeleaptă a partidului, prin ridi­carea nivelului calitativ al între­gii noastre activităţi, printr-o mobilizare permanentă, ele pot fi nu numai realizate, ci şi de­păşite. ing. IOAN NICOLEANU adjunct al comisiei economice a comitetului regional P.M.R. Succesele de pînă acum — baza solidă a viitorului nostru Citind proiectele de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, mi s-au conturat măreţele pers­pective ale viitorului. Ele indică linia ascendentă a dezvoltării economiei naţionale, a ridicării continue a nivelului de trai. Baza de neclintit a acestor o­­biective măreţe o constituie po­litica înţeleaptă şi clarvăzătoare a partidului nostru, avîntul ne­slăbit, forţa creatoare inepuiza­bilă a oamenilor muncii. Succe­sele noastre de pînă acum sînt temelia de nezdruncinat a perspectivelor viitoare, pe care vom clădi o viaţă tot mai fru­moasă, mai fericită. Hotărîrea fermă a lucrătorilor Trustului regional de construcţii­­montaj este ca, prin forţe înze­cite, să îndeplinească cu cinste şi în viitor sarcinile ce le stau în faţă. De la cel de-al lll-lea Congres încoace ne putem mîn­dri cu realizări frumoase. In ultimii 5 ani, pe regiune, au fost date în folosinţă 5.126 de lo­cuinţe, care corespund din ce în ce mai mult exigenţelor. In a­­cest an vom construi alte 1.852 de apartamente. Obiectivele proiectului de Directive cu pri­vire la dezvoltarea economiei naţionale ne îndeamnă la suc­cese şi mai frumoase. Vor fi construite cu 25 la sută mai multe apartamente decît în pe­rioada 1961—1965. Ne vom strădui ca prin aplicarea meto­delor de muncă înaintate, prin lărgirea mecanizării, prin intro­ducerea noilor metode tehnolo­gice şi folosirea elementelor de construcţii prefabricate , să gospodărim cît mai economic fiecare leu Investit, să mărim productivitatea muncii, să con­struim locuinţe cît mai frumoa­se şi confortabile, scurtînd în acelaşi timp termenul de dare în folosinţă. Consider că pre­vederile proiectului de Directive asigură toate condiţiile necesare. Pentru ridicarea nivelului tehnic al execuţiei, pentru dotarea cu un bogat parc de utilaje, cu dispozitive şi scule perfecţio­nate, se vor aloca fonduri de investiţii de cca 6,5 miliarde lei. Astfel, mecanizarea complexă a lucrărilor de pămînt şi a lucră­rilor de betoane va atinge în 1970 nivelul de circa 80 la sută. însufleţit de măreţele perspec­tive pe care le deschid în faţa noastră documentele care se vor dezbate la cel de-al IV-lea Con­gres, colectivul nostru va depu­ne toată străduinţa pentru a face faţă cu cinste sarcinilor tra­sate de partid. FELSZEGHI ISTVAN inginer-şef adjunct la Trustul regional de construcţii-montaj Pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid Am citit cu atenţie proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R., cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966—1970 — im­portant document, care indică drumul ce-l vom parcurge, sub conducerea partidului, în anii ce urmează, în toate sectoarele e­­conomiei naţionale. In anii şesenatului, în regiu­nea noastră s-au obţinut succese de seamă în dezvoltarea şi mo­dernizarea reţelei comerciale, a­­tît în mediul urban cît şi în cel rural. Au fost construite 275 noi unităţi comerciale şi complexe moderne, dintre care amintim complexele din cartierul 7 No­iembrie, str. Libertăţii şi str. Mihai Viteazu din Tg.-Mureş, complexul de la minele Bălan, precum şi frumoasele magazine universale ale cooperaţiei de consum de la Sîndominic, Sova­­ta, Tulgheş, Iclănzel, Grebeniş, Ditrău şi altele. De asemenea, au fost modernizate 286 unităţi, s-au extins forme noi de deser­vire, expunerea deschisă a măr­furilor, transportul la domiciliu pe bază de abonamente sau co­menzi prealabile şi altele. In domeniul comerţului, para­lel cu creşterea vînzărilor de mărfuri şi cu lărgirea gamei de produse şi îmbunătăţirea calită­ţii acestora, proiectul de Directi­ve subliniază necesitatea luării unor măsuri pentru ridicarea ni­velului de deservire a populaţiei, în care scop se vor construi noi spaţii comerciale, se vor moder­niza spaţiile existente, accentul punîndu-se pe folosirea cît mai eficientă a spaţiilor, atît a celor vechi cît şi a celor ce urmează a se construi. Pentru realizarea acestor o­­biective, nouă, lucrătorilor din comerţ ne revin sarcini de mare răspundere şi de mare cinste. Vom depune toate eforturile, în­treaga noastră capacitate de muncă, pentru înfăptuirea sarci­nilor trasate de partid, aducîn­­du-ne contribuţia la creşterea puterii economice a ţării şi ri­dicarea bunăstării poporului nostru. IOSIF CANEA directorul Direcţiei comerciale R.M.A.M. II. Inginer Ioan Frăţilă, şeful serviciului mecanizări In ultimii ani, parcul de utilaje şi mecanisme al întreprin­derii a crescut simţitor. Acum avem în dotare: 129 de ferăs­­traie mecanice, 27 de funiculare, 18 tractoare, mai multe ma­carale cu cablu, automacarale, elevatoare etc.

Next