Steaua Roşie, iunie 1965 (Anul 17, nr. 128-153)
1965-06-10 / nr. 136
gosim CALITATEA PRODUSELOR OBIECTIVUL Nr. 1 O ÎNTREBARE ŞI ŞASE RĂSPUNSURI întreprinderea forestieră din Topliţa a obţinut anul acesta rezultate însemnate în exploatarea şi valorificarea superioară a masei lemnoase. îmbunătăţirea calităţii produselor constituie pentru întregul colectiv obiectivul nr. 1 al întrecerii socialiste. La întrebarea: Care sunt măsurile luate pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi ce rezultate s-au înregistrat? ne-au răspuns: I. Ştefan Karácsonyi, tehnician cu probleme de exploatare Forestierii de la cele 40 de guri de exploatare existente pe raza de activitate a întreprinderii forestiere Topliţa au de exploatat şi valorificat un volum sporit de masă lemnoasă, în mare parte provenită din doborîturi de vînt (499.000 mc doborîturi). In cele peste 100 de parchete muncai în toi. Atenţia este îndreptată în spre respectarea graficelor de execuţie pe faze, fasonarea, colectarea şi sortarea cît mai judicioasă a lemnului, ca în final din el să se obţină cît mai multe produse de calitate superioară. Organizarea procesului de producţie şi procesele tehnologice avansate în exploatare îşi spun tot mai mult cuvîntul. In vederea fasonării doborîturilor de vînt înainte ca acestea să sufere vreo depreciere, s-au stabilit grafice care prevăd perioada cînd trebuie executată această lucrare. Condiţiile create şi ritmul în care se lucrează conduc în mod evident la respectarea termenelor prevăzute şi la rezultatele scontate. Astfel, în patru luni care au trecut, s-au fasonat 689.300 mc masă lemnoasă foioasă şi răşinoasă. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor muncitorii au fost organizaţi în brigăzi complexe mici şi mari cu plata în acord (în primele patru luni ale anului 71,5 la sută din cantitatea de masă lemnoasă a fost exploatată de către astfel de brigăzi); s-a introdus pe scară tot mai largă mecanizarea lucrărilor; au fost iniţiate instructaje, cursuri de calificare şi ridicare a calificării muncitorilor forestieri de la gurile de exploatare; cu sortatorii au fost organizate două schimburi de experienţă — în parchetele Răstoliţa şi Lomaş. In parchetele unde se exploatează fagul s-a introdus metoda tăierii la rînd cu sortarea definitivă la cioată. Astfel, încă din pădure se stabilesc buştenii destinaţi pentru gatere, cei pentru derulaj, se confecţionează labde industriale şi pentru celuloză, lemn de foc şi mangal, araci, iar crăcile subţiri, acolo unde rentează, sînt legate în snopi. Dacă s-ar colecta numai buştenii şi resturile ar fi lăsate pe teren, acestea s-ar deprecia repede din cauza intemperiilor. Pe această cale, de la începutul anului s-au valorificat prin resortarea lemnului de foc 1.840 mc lemn de celuloză, 575 m c loride industriale, 465.000 bucaraci de vie şi legume, 900 tone crăci legate şi altele. Pentru menţinerea calităţii lemnului fasonat, scos şi apropiat la lămpile din cadrul gurilor de exploatare s-a organizat mai bine transportul acestuia pînă la fabricile de cherestea. Buştenii nu mai sînt lăsaţi să stea săptămîni la rînd într-un loc, înlăturîndu-se astfel pericolul deprecierii lor. Ca sortarea să fie făcută cît mai bine şi masa lemnoasă exploatată să fie valorificată superior, sortatorii şi desenatorii au fost reinstruiţi şi examinaţi. Aceştia, ajutaţi de cadrele tehnico-inginereşti, reuşesc să facă aprecieri tot mai competente asupra lemnului exploatat, respectînd calitatea prescrisă de normele interne, de STAS şi cerinţele beneficiarului. Utilizarea pe o scară tot mai largă a acestora a condus la creşterea productivităţii muncii, reducerea efortului fizic şi implicit la îmbunătăţirea calităţii produselor. Prin folosirea ferăstraielor mecanice, de pildă, se asigură la doborîtul şi secţionatul buştenilor respectarea întocmai a regulamentului de exploatare şi se evită deprecierile materialului care pot apare la doborîtul cu toporul şi ferăstrăul manual. La recoltatul buştenilor prin tîrît aceştia se lovesc, se umplu de noroi şi pietricele, iar pentru fixat la fiecare capăt de buştean se sacrifică 40—50 cm lemn, care este valorificat apoi în condiţii mai puţin avantajoase. Corpurile străine lipite pe buşteni, la debitare în gatere pot distruge pînzele acestora. Pe o distanţă de 35 de km se asigură scosul şi apropiatul mecanic cu ajutorul funicularelor. Pe această cale buştenii ajung pe rampele de încărcare în stare perfectă, fără să sufere vreo depreciere. In numeroase parchete, ca de pildă, în cel denumit Bradul din cadrul sectorului Răstoliţa, materialul trebuia coborît de pe un teren accidentat. Se impunea amenajarea mai multor lămpi şi a altor construcţii speciale. Cu toate acestea, buştenii în cădere s-ar fi lovit, ceea ce ar fi influenţat ulterior calitatea cherestelei obţinute din aceştia.. In acelaşi timp lemnul folosit în scopuri auxiliare (lămpi şi jgheaburi) şi-ar fi pierdut din calităţi, nemaiputînd fi încaidrat în categorii de calitate superioară. Cu ajutorul funicularelor aceste neajunsuri au fost înlăturate. La încărcatul manual în autovehicule şi vagoane, buştenii se găuresc cu ţapina, în zeci de locuri. Noi am introdus aproape în toate gurile de exploatare, încărcatul şi descărcatul mecanic, folosind în acest scop 14 macarale cu cablu, 2 automacarale, 20 de trolii auto, 6 elevatoare, 5 încărcătoare mecanice (I.M.B.) şi altele, căutînd ca şi pe această cale să influenţăm favorabil obţinerea de produse de calitate şi valorificarea superioară a masei lemnoase. (Continuare în pag. a 3 a) Proletari din toate ţările, unîţi-vă! ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 136. (2.251) | Joi, 10 Iunie 1963 4 pagini, 25 bani ÎN CENTRUL PREOCUPĂRILOR întreţinerea culturilor O G.A.S. BÂND In lanurile imense — înspicate — ce se unduie în adierea vîntului, în aceste zile de început de vară nu prea ai multe de făcut. Doar specialiștii, cu carnețelele în mînă, se mai încumetă să Intre în „oceanul" înspicat, pentru a-l cerceta, a-l lua „pulsul", pentru a-l apăra de vreo boală sau un atac al dăunătorilor. In astfel de împrejurări i-am găsit zilele trecute pe Lazăr Orza, directorul gospodăriei agricole de stat Band, şi pe ing. Vasile Coroi, şeful secţiei Culpiu (fotografia din stingă). Grîul din soiul Bezostaia, la care făceau observaţii privind starea de vegetaţie — gradul de înspicare, se prezintă bine. Promite o producţie de cel puţin 3.000 kg la ha. Din atenţia specialiştilor nu scapă nici întreţinerea culturilor. Pînă zilele trecute a fost terminată praşila lotului semincer de ierburi perene ce se întinde pe o suprafaţă de aproape 100 ha, iar acum, este pe terminate praşila intîi la porumbul pentru boabe. Pentru a asigura o producţie sporită de porumb, pe unele terenuri, după cum se vede şi în fotografia de sus, concomitent cu prăşitul se administrează şi azotat de amoniu (cîte 100 kg la ha). Această lucrare o execută tractoristul losif Bakala. Cu multă intensitate şi la un înalt nivel calitativ lucrează la prăşitul porumbului mecanizatorii Maxim Jurcă şi Maxim Cozma de la secţia Valea Rece şi alţii. In vederea întîmpinării celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. cu realizări cît mai de seamă, şi colectivul gospodăriei agricole de stat Band a organizat temeinic întrecerea socialistă, al cărei obiectiv în momentul de faţă este efectuarea prăşitului mecanic şi manual la un înalt nivel calitativ. Text şi fotografii: REMUS CIMPEAN Programul propăşirii patriei şi bunăstării poporului Documente de importanţă istorică Ca fiecare om al muncii din patria noastră, am citit cu deosebit interes proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului. El insuflă fiecăruia dintre noi o justificată mîndrie pentru ritmul susţinut în care se prevede a se dezvolta în continuare economia noastră naţională, ne întăreşte hotărîrea de a munci cu abnegaţie pentru realizarea sarcinilor de plan din acest ultim an al sesenatului. Directivele prevăd continuarea neabătută a industrializării socialiste a ţării, dezvoltarea cu prioritate a producţiei mijloacelor de producţie, punînd un accent deosebit pe valorificarea resurselor naturale ale ţării şi pe repartizarea teritorială judicioasă a forţelor de producţie. Am reţinut că dezvoltarea industriei, la care vreau să mă refer, se va face pe baza promovării susţinute a progresului tehnic, de care sunt legate îmbunătăţirea calităţii produselor, sporirea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost. Este de-a dreptul impresionant faptul că, paralel cu creşterea productivităţii muncii se prevede şi sporirea numărului de salariaţi cu 900.000, ceea ce va face ca în anul 1970 numărul celor care lucrează în agricultură să reprezinte numai 50 la sută din populaţia activă a ţării, faţă de 74 la sută cît era în 1950. Ca energetician, nu pot să nu-mi exprim bucuria pentru grija deosebită pe care partidul o acordă dezvoltării bazei energetice a ţării. In proiectul de Directive cu privire la valorificarea surselor energetice şi electrificarea ţării pe perioada 1966—1975 se prevede instalarea în centrale electrice a unei puteri de 10.000 MW — respectiv de 3 ori cît inv alţii atins în acest an, din care, am reţinut în mod deosebit că 1.000 de MW se vor instala în centrale electronucleare, şi mai multe mii de megawaţi se vor obţine din valorificarea resurselor hidroenergetice ale ţării. Demn de remarcat este şi ritmul intens în care se va desfăşura electrificarea rurală, a cărei încheiere se prevede pentru anii 1972—1973. M-am referit aici doar la o singură latură a dezvoltării Industriei: în proiectele de Directive însă se prevăd ritmuri importante de dezvoltare pentru toate ramurile, pentru toate domeniile de activitate. Proiectele de Directive pun în faţa noastră sarcini însufleţite, profund reale, ceea ce întăreşte încrederea fiecărui om al muncii, că, sub conducerea înţeleaptă a partidului, prin ridicarea nivelului calitativ al întregii noastre activităţi, printr-o mobilizare permanentă, ele pot fi nu numai realizate, ci şi depăşite. ing. IOAN NICOLEANU adjunct al comisiei economice a comitetului regional P.M.R. Succesele de pînă acum — baza solidă a viitorului nostru Citind proiectele de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, mi s-au conturat măreţele perspective ale viitorului. Ele indică linia ascendentă a dezvoltării economiei naţionale, a ridicării continue a nivelului de trai. Baza de neclintit a acestor obiective măreţe o constituie politica înţeleaptă şi clarvăzătoare a partidului nostru, avîntul neslăbit, forţa creatoare inepuizabilă a oamenilor muncii. Succesele noastre de pînă acum sînt temelia de nezdruncinat a perspectivelor viitoare, pe care vom clădi o viaţă tot mai frumoasă, mai fericită. Hotărîrea fermă a lucrătorilor Trustului regional de construcţiimontaj este ca, prin forţe înzecite, să îndeplinească cu cinste şi în viitor sarcinile ce le stau în faţă. De la cel de-al lll-lea Congres încoace ne putem mîndri cu realizări frumoase. In ultimii 5 ani, pe regiune, au fost date în folosinţă 5.126 de locuinţe, care corespund din ce în ce mai mult exigenţelor. In acest an vom construi alte 1.852 de apartamente. Obiectivele proiectului de Directive cu privire la dezvoltarea economiei naţionale ne îndeamnă la succese şi mai frumoase. Vor fi construite cu 25 la sută mai multe apartamente decît în perioada 1961—1965. Ne vom strădui ca prin aplicarea metodelor de muncă înaintate, prin lărgirea mecanizării, prin introducerea noilor metode tehnologice şi folosirea elementelor de construcţii prefabricate , să gospodărim cît mai economic fiecare leu Investit, să mărim productivitatea muncii, să construim locuinţe cît mai frumoase şi confortabile, scurtînd în acelaşi timp termenul de dare în folosinţă. Consider că prevederile proiectului de Directive asigură toate condiţiile necesare. Pentru ridicarea nivelului tehnic al execuţiei, pentru dotarea cu un bogat parc de utilaje, cu dispozitive şi scule perfecţionate, se vor aloca fonduri de investiţii de cca 6,5 miliarde lei. Astfel, mecanizarea complexă a lucrărilor de pămînt şi a lucrărilor de betoane va atinge în 1970 nivelul de circa 80 la sută. însufleţit de măreţele perspective pe care le deschid în faţa noastră documentele care se vor dezbate la cel de-al IV-lea Congres, colectivul nostru va depune toată străduinţa pentru a face faţă cu cinste sarcinilor trasate de partid. FELSZEGHI ISTVAN inginer-şef adjunct la Trustul regional de construcţii-montaj Pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid Am citit cu atenţie proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R., cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966—1970 — important document, care indică drumul ce-l vom parcurge, sub conducerea partidului, în anii ce urmează, în toate sectoarele economiei naţionale. In anii şesenatului, în regiunea noastră s-au obţinut succese de seamă în dezvoltarea şi modernizarea reţelei comerciale, atît în mediul urban cît şi în cel rural. Au fost construite 275 noi unităţi comerciale şi complexe moderne, dintre care amintim complexele din cartierul 7 Noiembrie, str. Libertăţii şi str. Mihai Viteazu din Tg.-Mureş, complexul de la minele Bălan, precum şi frumoasele magazine universale ale cooperaţiei de consum de la Sîndominic, Sovata, Tulgheş, Iclănzel, Grebeniş, Ditrău şi altele. De asemenea, au fost modernizate 286 unităţi, s-au extins forme noi de deservire, expunerea deschisă a mărfurilor, transportul la domiciliu pe bază de abonamente sau comenzi prealabile şi altele. In domeniul comerţului, paralel cu creşterea vînzărilor de mărfuri şi cu lărgirea gamei de produse şi îmbunătăţirea calităţii acestora, proiectul de Directive subliniază necesitatea luării unor măsuri pentru ridicarea nivelului de deservire a populaţiei, în care scop se vor construi noi spaţii comerciale, se vor moderniza spaţiile existente, accentul punîndu-se pe folosirea cît mai eficientă a spaţiilor, atît a celor vechi cît şi a celor ce urmează a se construi. Pentru realizarea acestor obiective, nouă, lucrătorilor din comerţ ne revin sarcini de mare răspundere şi de mare cinste. Vom depune toate eforturile, întreaga noastră capacitate de muncă, pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid, aducîndu-ne contribuţia la creşterea puterii economice a ţării şi ridicarea bunăstării poporului nostru. IOSIF CANEA directorul Direcţiei comerciale R.M.A.M. II. Inginer Ioan Frăţilă, şeful serviciului mecanizări In ultimii ani, parcul de utilaje şi mecanisme al întreprinderii a crescut simţitor. Acum avem în dotare: 129 de ferăstraie mecanice, 27 de funiculare, 18 tractoare, mai multe macarale cu cablu, automacarale, elevatoare etc.