Steaua Roşie, septembrie 1965 (Anul 17, nr. 206-231)

1965-09-01 / nr. 206

La nivelul cerinţelor actuale ale comerţului socialist Organizaţia comercială locală pentru produse industriale Tg.­­Mureş, are, pe raza oraşelor Tg.­­Mureş şi Sovata-Băi, peste 200 de unităţi de desfacere în care mun­cesc aproximativ 500 de salariaţi. Sarcinile lucrătorilor din acest do­meniu de activitate sînt multiple şi de mare răspundere. Ei sînt che­maţi să asigure aprovizionarea ne­întreruptă a magazinelor cu măr­furile cerute de populaţie, prin respectarea strictă a regulilor co­merţului socialist. Dar îndeplini­rea acestor sarcini este condiţio­nată de altele, ca realizarea pla­nului de circulaţie a produselor, reducerea cheltuielilor de trans­port, obţinerea de beneficii. Profitînd de o şedinţă a birou­lui organizaţiei de bază de la O.C.L. „Produse industriale", ne-am interesat de felul cum mun­ceşte organizaţia de bază în vede­rea sprijinirii conducerii întreprin­derii în îndeplinirea sarcinilor. A­­lexandru Szántó, secretarul orga­nizaţiei de bază, Alexandru Luca şi Carol Blenesi, membri în birou, ne-au dat răspunsuri la cîteva în­trebări. — In ce măsură şi-a îndeplinit întreprinderea sarcinile principale în perioada celor 7 luni care au trecut din acest an? — Sarcinile planului de aprovi­zionare au fost îndeplinite în pro­porţie de 102,65 la sută, iar ale planului de desfacere de 103,23 la sută. In acelaşi timp, s-au obţi­nut reduceri la cheltuielile de cir­culaţie în valoare de 187.000 lei peste sarcinile prevăzute şi 425.000 iei beneficii peste plan. — In ce a constat sprijinul or­ganizaţiei de bază acordat con­ducerii administrative a întreprin­derii? — In afară de problemele apar­­ţinînd vieţii interne de partid, or­ganizaţia noastră de bază anali­zează în adunări generale şi dife­rite laturi ale activităţii întreprin­derii, a sectoarelor şi serviciilor a­­cestora, a comuniştilor care mun­cesc în posturi de răspundere iar în şedinţele de birou se analizea­ză, periodic probleme care cer o rezolvare mai urgentă. Așa, de exemplu, în adunarea generală din luna aprilie a fost analizată înde­plinirea planului pe perioada pri­mului trimestru al anului. In luna mai, s-au analizat cauzele neînde­­plinirii planului de desfacere în sectorul tehno-metal. La 3 august a fost analizată îndeplinirea sarci­nilor din planul M.T.O. De fie­care dată analizele s-au soldat cu Stabilirea­ tde imáruriSSjtfcréte ‘r pen­­­tru lichidarea Upstíritáí ^embfciaré Cu prilejul analizei cauzelor ne­­îndeplinirii sarcinilor în sectorul tehno-metal, din raportul prezen­tat în fața adunării cît şi din cu­­vîntul participanţilor la discuţii, a reieşit că pe lîngă nelivrarea în­totdeauna la timp de către I.C.R.M. a fondurilor de mărfuri contractate, au fost şi lipsuri aparţinînd con­ducerii întreprinderii şi unor lucră­tori din unităţile de desfacere. De exemplu, de multe ori comenzile pentru produse se fac cu întîr­­ziere şi nu se ţine seama de toa­te cerinţele cumpărătorilor. Mai sînt unii vînzători ca Maria Pusz­tai şi Zita Kelemen de la magazi­nul tehno-metal, care nu au în­totdeauna atitudine cuviincioasă faţă de clienţi, nu oferă acestora mărfurile cele mai noi sau cele căutate. Au fost şi cazuri cînd produsele electrice de uz îndelun­gat nu au fost recepţionate. Din această cauză în magazin au putut ajunge produse cu defecte, ceea VIAŢA DE PARTID ce a dus la scăderea interesului cumpărătorilor faţă de acestea. Timp îndelungat se pierdea cu in­ventarierile atît la I.C.R.M. cît şi la unităţile noastre de desfacere. Datorită preocupării organizaţiei de partid şi a conducerii între­prinderii, lipsuri ca cele arătate mai sus sînt din ce în ce mai pu­ţine. — Vă rugăm să ne spuneţi ce s-a făcut în domeniul educaţiei şi al calificării profesionale a lucră­torilor întreprinderii. — Membrii de partid şi tovară­şii din activul fără partid sînt în­cadraţi în cercurile şi cursurile din sistemul învăţămîntului de partid, iar uteciştii în învăţămîntul politic U.T.C. O bună parte a lucrătorilor (80 persoane), în cursul anului tre­cut au luat parte la ciclul de con­ferinţe organizat de­­cabinetul oră­şenesc de partid pentru lucrătorii din comerţ iar o altă parte, la ex­punerile ţinute în întreprindere. Pe linie profesională un aport de seamă la ridicarea calificării cadrelor noastre, în special a ce­lor tinere, l-au adus cele două cursuri, care au funcţionat cu bu­ne rezultate şi la care au partici­pat 40 de salariaţi. In cadrul aces­tor cursuri au fost ţinute expuneri de către cadre de conducere cu o bună pregătire, pe teme privind recepţia mărfurilor, probleme de matematică, de contabilizare a măr­furilor, prezentarea în mod cores­punzător a produselor, împacheta­rea obiectelor vîndute şi alte pro­­bleme re ţin de comerţ. "Educa­tive s-au dovedit şi articolele de la gazeta de perete prin care sînt popularizaţi lucrătorii cu bune re­zultate şi criticaţi cei care mani­festă delăsare în muncă. De ase­menea, panoul de onoare pe ca­re sînt expuse fotografiile eviden­ţiaţilor şi fruntaşilor în întrecerea socialistă. Lucrătorii evidenţiaţi sînt popu­larizaţi şi în consfătuirile de pro­ducţie şi în celelalte şedinţe ale grupelor sindicale. In afară de ce­le arătate, anul acesta a funcţio­nat un curs de limba română la care a participat un număr în­semnat de cadre din unităţile res­pective. — Vorbiţi-ne ceva despre sarci­nile de viitor. — In raportul prezentat de to­varăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al IX-lea Congres al partidului se arată că: „Corespunzător vo­lumului crescut al veniturilor de care va dispune populaţia în a­­ceastă perioadă (este vorba de perioada planului cincinal 1966— 1970) se vor mări vînzările de mărfuri prin comerţul socialist cu 50—55 la sută... Ţi­­nînd seama de tendinţele în con­sumul populaţiei se prevede ridi­carea ponderii mărfurilor indus­triale vîndute populaţiei, îndeosebi a bunurilor de folosinţă îndelun­gată". Avînd în vedere indicaţiile Congresului şi sarcinile ce revin comerţului din Directivele votate de Congres, avînd în vedere vo­lumul sporit de mărfuri ce vor fi desfăcute prin comerţ în atenţia organizaţiei de partid şi a condu­cerii întreprinderii stă preocuparea pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii tuturor lucrătorilor şi uni­tăţilor noastre. Vom acorda — în lumina Directivelor — mai multă atenţie dezvoltării reţelei comer­ciale, bunei amplasări a noilor unităţi, dotării cu mijloace nece­sare desfăşurării în bune condiţii a activităţii. Este, de asemenea, necesară ridicarea gradului de pre­gătire a cadrelor din comerţ în scopul asigurării unei deserviri ci­vilizate a populaţiei etc. Ne-am însuşit întru totul sarcinile de ma­re răspundere ce ne revin din do­cumentele celui de-al IX-lea Con­gres al P.C.R. şi vom munci cu toată capacitatea noastră pentru a le traduce, fără rezerve, în viaţă. Vrem să mai adăugăm doar atît, că deşi lipsurile în munca noastră sînt din ce în ce mai rare, ne vom strădui ca prin diferite forme edu­cative să ridicăm pe o treaptă şi mai înaltă conştiinţa socialistă a lucrătorilor din unitatea noastră. Vom întări în continuare organiza­ţia de bază primind în rîndurile ei pe cei mai buni lucrători, îmbună­tăţind şi în acest fel munca poli­tică în rindul salariaţilor, ridicînd rolul de conducător politic al or­ganizaţiei de partid Vom face tot ca ne­ stă în putinţă pentru a ri­dica munca noastră la nivelul ce­rinţelor actuale ale comerţului so­cialist. Interviu luat de: OCTAVIAN FECHETE Vederea unei hale de producție de la Combinatul siderurgic Reşiţa. Combinatul de creşterea şi ingrăşarea porcilor de la Călăraşi • în mai puţin de 5 minute un porc gras • 100.000 de porci sau 12.000.000 kg carne pe an • Un muncitor îngraşă în două serii 2.760 de porci anual Multe, chiar foarte multe produse industriale, maşini şi utilaje se fac pe bandă rulantă. Dar că sînt întreprinderi care în mai puţin de cinci minute să producă un porc gras de 110—120 kg fiecare, asta parcă-i mai greu de crezut. Şi totuşi, asemenea întreprinderi există. De curînd, am vizitat una din­tre ele... E vorba de combinatul de creşterea şi îngrăşarea porcilor de la Călăraşi. Aşezat în apropierea şoselei Călăraşi—Feteşti, combinatul este dominat de silueta zveltă, ca un minaret, a castelului de apă. Pe o suprafaţă de cîteva hectare, într-o simetrie per­fectă, se înşiruie cele 63 de construcţii zootehnice ale com­binatului, maternităţi şi sălaşe pentru scroafe, îngrăşătorii, bucătării de furaje, magazii, staţii de pompare etc Deocam­dată, aici a intrat în producţie prima linie tehnologică, iar treptat, într-un viitor foarte apropiat, va intra în producţie a doua şi apoi a treia. Atunci cînd V3 lucra cu întreaga capa­citate, combinatul va creşte şi îngrăşa anual 100 000 de porci, livrînd economiei naţionale 12.000.000 kg carne. Cum poate fi realizată o asemenea producţie ? De la bun început trebuie spus că aici creşterea porcilor a fost ridicata la rangul de ştiinţă modernă. Afirmaţia nu-i deloc pretenţioa­să. Multe, chiar foarte multe din prevederile şi canoanele vechilor tratate de zootehnie au fost date peste cap şi înlo­cuite cu metode noi, care în urmă cu cîţiva ani ar fi provo­cat în cel mai bun caz doar zîmbete ironice... O preocu­pare de bază a colectivului de îngrijitori, ingineri zootehnişti şi medici veterinari de aici este aceea a realizării unui flux tehnologic de producţie continuu. Realizarea planului de montă şi fătări reprezintă punctul de plecare a fluxului tehnologic. Se urmăreşte reducerea pe­rioadei dintre două fătări şi obţinerea a cîte 22 de purcei anual de la fiecare scroafă. Zilnic sînt montate aproape 40 de scroafe, nasc cam tot atîtea, intră la îngrăşat 300 de go­daci şi iau drumul abatorului tot 300 de porci graşi. Creşterea, îngrijirea, hrănirea şi îngrăşarea a mii de ani­male, păstrarea curăţeniei şi a sănătăţii lor, în condiţiile în care fiecare metru pătrat de suprafaţă construită e calculat şi folosit la maximum, nu-i nici pe departe o problemă din cele mai uşoare. Aici însă intervine ştiinţa şi tehnica, noul. Hrana — conţinînd toate elementele necesare creşterii şi dezvoltării animalelor — pentru toate vîrstele şi toate gustu­rile miilor de rîmători este pregătită în bucătării de furaje cu o capacitate zilnică de preparare de 18—20 tone fiecare. Pregătitul hranei se face automat. Pentru fiecare vîrstă, toate elementele ce intră în hrana porcilor sînt calculate atent, cîntărite şi dozate la miligram De la bucătării, în stare semi­­lichidă, hrana pompată pe conducte ajunge în faţa fiecărui porc. înainte era de neconceput creşterea porcilor fără de aş­ternut. Acum nu se foloseşte nici măcar un singur pai. Cu toate acestea, peste tot este o curăţenie exemplară. Toată murdăria e spălată cu jeturi de apă. Aici nu se pierde nimic. Apele reziduuale colectate de o întreagă reţea de canale ajung la staţia de pompare, iar de aici la staţia de decanta­re. Apele încărcate cu substanţe organice sînt folosite la iri­garea terenurilor din preajma combinatului. Partea firidă ajunge pe sitele de uscare pentru ca mai apoi să fie folosită la îngrăşarea ogoarelor. Cu toate că aici se cresc şi se îngraşă porci, în îngrăşă­torii, maternităţi, sălaşe etc. nu se simte mirosul specific a­­cestora. Instalaţii speciale condiţionează aerul şi, fie iarnă sau vară, ele menţin o temperatură constantă de 24—-26 gra­de Celsius. Plusul de căldură necesar purceilor este asigurat de instalaţii cu raze infraroşii, înaltul grad de mecanizare şi automatizare a lucrărilor de creştere, hrănire şi îngrijire a animalelor face ca aici să se realizeze o înaltă productivitate a muncii. Un muncitor în­graşă în două serii într-un an 2.760 porci. Tînărul colectiv de muncitori şi specialişti de la combi­natul de lîngă Călăraşi se străduieşte să fie la înălţimea încre­derii ce i s-a acordat. Toţi cei pe care i-am cunoscut aici şi cu care am discutat, Ion Isachi, Alexandru Bogdan, Constantin Crivăţ, îngrijitori de animale, inginerii Ilie Ogradă şi Mihai Voicu, medicul veterinar Daniel Demm­er şi alţii mi-au vorbit cu justificată mîndrie despre meseria lor, despre preocuparea lor de a obţine rezultate tot mai bune în activitatea ce o desfăşoară. Deşi tînăr, colectivul de aici a salutat cel de-al IX-lea Congres al partidului cu frumoase succese în produc­ţie. Faţă de sporul de creştere în greutate planificat s-a ob­ţinut un spor de 67.000 kg şi o economie de furaje de 147 de tone. S-au realizat economii de aproape un milion şi be­neficii peste plan de 480.000 lei. r­,„Combina­tul de caţere şi îngrăşare a porcilor de la Calaraşi constituie o nouă dovadă a aplicării în viaţă a indi­caţiilor partidului nostru cu privire la concentrarea producţiei în unităţi specializate, care să realizeze producţii mari şi la un preţ de cost scăzut. împreună cu celelalte unităţi de acest fel, combinatul de la Călăraşi va contribui în mare măsură la îmbunătăţirea a­­provizionării cu carne şi produse din carne a populaţiei. marin rotaru redactor la „Agerprcs". STEAUA ROŞIE Veşti de la Combinatul chimic din Tirnăveni Carbidul este produsul de bază al combinatului chimic. In anii şesenatului producţia de carbid a cunoscut o creştere continuă. Aceasta a putut fi realizată prin punerea în func­ţiune a unui nou cuptor mo­dern — cuptorul IV —, pre­cum şi prin creşterea produssei la cuptoarele vechi, în urma a­­plicării unor propuneri de ino­vaţii ca: modificarea cuptorului I prin transformarea lui pe elec­trozi pastă şi alimentarea me­canizată a cuptoarelor I şi II (manevrarea mecanică a vago­­neţilor) şi înlocuirea transfor­matorilor monofazici cu trans­formator trifazic, la cuptoarele I şi II carbid. In anul 1965 se realizează o producţie de 2,5 ori mai mare decît în anul 1959. Producţia întregului an 1938 se realizează în prezent în mai puţin de 16 zile. ★ Aici s-a realizat în anul 1957 pentru prima dată în ţară într-o instalaţie industrială clorura de polivinil, material plastic cu nu­meroase utilizări în economia naţională. In perioada desena­tului, prin eliminarea strangulă­rilor în procesul de fabricaţie prin îmbunătăţirile aduse proce­sului tehnologic şi prin aplica­rea unor propuneri de inovaţii ca uscarea latexului în uscător cu pulverizare (atomizor) pro­ducţia a crescut de 2,2 ori, preţul de cost în condiţii com­parabile s-a redus cu 45 la su­tă iar productivitatea muncii s-a dublat. ★ Sulfatul de sodiu tehnic anhi­­dru, este un produs care se ob­ţine din deşeurile rezultate la fabricaţia bicromatului de so­diu. Pînă în anul 1961, aceste deşeuri erau aruncate la haldă, acum sînt valorificate obţinîn­­du-se anual peste 1.500 tone sulfat de sodiu tehnic anhidru. ★ Prin lucrările de investiţii efectuate în anul 1961 capaci­tatea secţiei bicromat de sodiu a fost mărita de 3 ori, crescînd în anul 1965 cu 3,5 ori faţă de anul 1959. O realizare deose­bită a colectivului de muncă de la secţia bicromat o consti­tuie îmbunătăţirea substanţială a calităţii produselor. Faţă de anii precedenţi, cînd se obţi­nea un produs cu o concen­traţie maximă de 89—92 la su­tă, în anul 1965, peste 45 la sută din producţia realizată are o concentraţie de peste 99 la sută. ★ Prin mai buna utilizare a ma­şinilor şi a suprafeţelor de pro­ducţie existente, în anii sesena­tului, colectivul de muncă al fabricii de gresie a mărit pro­ducţia cu 30 la sută. A. CANEA corespondent voluntar PE MARGINEA UNEI CONSFĂTUIRI Cooperatia meşteşugăreasca şi deservirea populaţiei (Urmare din pag. 1) de pe strada Bolyai unde se plisează fuste are obiceiul de a purta clienţii pe drumuri pî­nă termină lucrul care în multe cazuri este de proastă calitate. Cetăţenii pierd timp preţios şi în cazurile cînd se adresea­ză unităţilor pentru reparat o­­biecte electrice de uz casnic în termen de garanţie. Ţi s-a de­fectat televizorul, aparatul de radio, ori frigiderul, ei bine, în multe cazuri trebuie să faci plimbări peste plimbări la uni­tăţile respective pînă ce în cele din urmă ai aparatul reparat. A­­ceastă stare de lucruri este cau­zată, în general, de lipsa de piese de schimb. Nu înţelegem de ce conducerea U.R.C.M. nu ia măsuri din timp pentru a a­­proviziona unităţile de reparaţii cu piesele respective. Se simte nevoia înfiinţării unei secţii pentru prelucrarea pieilor brute. Dacă vrei să-ţi faci o haină din piele trebuie mai întîi să pleci la Reghin, Bistriţa, sau Sărmaş-Luduş, pen­tru a prelucra pieile şi pe urmă să vii la secţia de confecţii din Tg.-Mureş. Or, aceste drumuri costă bani şi mult timp irosit. De aceea ar fi cazul să se stu­dieze posibilitatea înfiinţării u­­nei asemenea unităţi la Tg.-Mu­reş. Se ştie că mulţi cetăţeni călă­toresc zilnic cu trenul, auto­buzele, în interes de serviciu sau personal. Cînd coboară din tren de cele mai multe ori hai­nele le sînt şifonate, pantofii prăfuiţi. Ar fi bine ca U.R.C.M. să găsească posibilitatea ca în imediata apropiere a gării să înfiinţeze un microcomplex cu deservire rapidă pentru călători. De asemenea ar fi cazul ca, a­­tît în oraşul Tg.-Mureş cît şi în celelalte oraşe din regiune, în cadrul cooperaţiei meşteşugă­reşti, să se înfiinţeze cîte o uni­tate în care călătorii şi alţi ce­tăţeni să-şi poată curăţa şi lus­trui încălţămintea. Nu ar fi rău dacă în cadrul cooperativei „Igiena" unde funcţionează ser­viciul de deservire la domiciliu (spălat rufe, curăţenia aparta­mentelor etc.) s-ar mai găsi şi cîteva femei care la solicitare să îngrijească copii mici la do­miciliu, în timp ce părinţii merg la spectacole ori la un local. La unele ateliere de frizerie, cum este cel din complexul de pe strada Lungă, se mai întîm­­plă să te tundă, sau bărbiereas­că ucenici care încă nu ştiu să ţină bine maşina în mînă. De calitatea lucrului executat de a­­ceştia, nu are rost să vorbim. Insă în timpul tunsului este vai de capul clientului, care trebuie să rabde ciupiturile de maşină şi de foarfecă. In cadrul consfătuirii au mai luat cuvîntul şi alţi cetăţeni ca­re au ridicat o serie de proble­me asemănătoare. Conducerile U.R.C.M. şi coo­perativelor trebuie să facă tot posibilul pentru a rezolva propunerile cetăţenilor într-un termen cît mai scurt şi în fa­voarea celor pe care îi deser­vesc. 3 SS La schimbul de experienţă care a avut loc la Corneşti, organizat de redacţia ziarului „Steaua roşie", privind generalizarea şi cunoaşterea meto­delor avansate în zootehnie, au participat şi ţă­ranii­­cooperatori din Dumbrăvioara, raionul Tg - Mureş. Pentru a vedea în ce măsură se ocupă consiliul de conducere, ţăranii cooperatori, de creşterea animalelor şi sporirea producţiilor aces­tora, zilele trecute am vizitat această unitate agri­colă. De la tovarăşul Victor Bugariu, inginerul coo­perativei agricole am aflat că ţăranii cooperatori sub îndrumarea organizaţiei de partid se preocu­pă îndeaproape de sporirea efectivelor de animale proprietate obştească, de construirea unor adă­posturi corespunzătoare, de asigurarea pe tot tim­pul anului a unei variate şi bogate baze furajere etc. Ca urmare a măsurilor luate, cooperativa din Dumbrăvioara a ajuns să deţină în proprietatea obştească 337 capete bovine, din care 108 vaci cu lapte. De la acest efectiv, ţăranii cooperatori se străduiesc să obţină producţii cît mai mari de lapte şi carne. Astfel, în cele 7 luni care au tre­cut din acest an, de la cele 108 vaci furajate s-au obţinut o producţie medie de 1.259 litri de lapte. Aceasta a dat posibilitatea cooperativei să livreze statului pe bază de contract cantităţi însemnate de lapte. Producţiile bune în comparaţie cu alţi ani, se datoresc mai multor factori din care amintim: selecţia, asigurarea şi folosirea raţională a furaje­lor, permanentizarea şi calificarea oamenilor, ana­lizele periodice făcute de membrii din consiliul de conducere, de medicul veterinar de circum­scripţie etc. De aproape doi ani, cooperatorii din Dumbrăvioara au trecut în mod organizat la se­lecţie, urmărind să lase pentru reproducţie ani­malele provenite din părinţi cu valoroase însuşiri productive. Tineretului provenit din prăsilă pro­prie i se acordă o mare atenţie. Datorită acestui fapt, tineretul care a intrat în producţie, înlocuind opravi matca de animale, dă­ cele mai bune re­zultate. Realizările cooperatorilor în domeniul creş­terii animalelor continuă. Pînă la sfîrşitul anului, potrivit hotărîrii adunării generale, cooperativa va deţine 373 capete bovine din care 186 vaci şi juninci. Efectivele de animale vor creşte şi mai mult în anii următori. Creşterea numărului de ani­male se va realiza în cea mai mare parte din prăsilă proprie. Creşterea numărului de animale şi sporirea producţiei de carne şi lapte este condiţionată de asigurarea unei baze furajere îndestulătoare va­riată şi de calitate. De aceea, consiliul de condu­cere, îndrumat de organizaţia de partid, a luat măsuri ca cele 120 de hectare de păşune şi 138 ha fineţe naturale să fie îmbunătăţite. Astfel, în­treaga suprafaţă de păşune a fost curăţată. Pe o suprafaţă de 5 ha s-au aplicat îngrăşăminte na­turale. Măsuri asemănătoare s-au luat şi pentru fîneţele naturale. Pe fîneţele naturale unde s-au executat lucrări de întreţinere, recoltele de fîn au fost mult mai mari decît pe restul suprafeţe­lor. Măsuri corespunzătoare s-au luat şi în ce pri­veşte introducerea în cultură a furajelor valoroa­se ca: sparceta, lucerna, secară furajeră, trifoi­ele. Pentru a obţine furaje de calitate, trifoiul, lucerna, au fost recoltate înainte de îmboboci­­re, deoarece atunci se obţine o producţie mai bogată în unităţi nutritive. La fel s-a pro­cedat şi cu cositul fîneţelor naturale. Pînă în pre­zent au fost depozitate în bune condiţii peste 500 tone de fin. De asemenea s-au însilozat a­­proape 100.000 kg de nutreţ (lucernă în amestec cu rogoz şi secară verde). Pe lîngă furajele amin­tite se vor mai adăuga încă mari cantităţi de tri­foi, lucernă coasa a lll-a precum şi coletele de sfeclă de zahăr, borhot, cocenii de porumb şi al­tele care vor asigura cantităţile necesare de fu­raje pentru întregul efectiv de animale. Avînd furaje îndestulătoare , aşa cum ne spune inginerul cooperativei, animalele pot fi hrănite raţional în funcţie de producţie şi greu­tate corporală. Avem toate condiţiile să creştem mai multe animale şi să obţinem producţii cît mai mari de lapte şi carne. SIMION POPA I In fiecare cooperativă agricolă - producţie sporită de lapte­­ FORAJE buhe şi îndestulătoare Pe păşunea cooperativei agricole din Mu­reşti, raionul Tg.-Mureş .

Next