Steaua Roşie, octombrie 1965 (Anul 17, nr. 232-258)

1965-10-14 / nr. 243

2 Festivalul bienal de teatru „I.L. Caragiale“ Pe treptele înalte ale artei In raionul Topliţa, la fel ca pretutindeni pe meleagurile dragi ale patriei noastre socialiste, fazele intercomunale şi raionale ale celui de-al IV-lea Festival bienal de teatru de amatori „I. L. Cara­­giale" au a­dus pe scene numeroşi artişti amatori, au prilejuit pa­sionante întreceri ale cîntecului şi jocului, au constituit adevărate parăzi ale portului popular. La aceste faze, în raionul Topii­la au participat 23 echipe de teatru, 3 colective de montaje literare, pre­cum şi un număr de 29 recitatori şi cititori artistici. Ca o caracte­ristică a spectacolelor prezentate, demnă de evidenţiat, este creş­terea nivelului interpretativ, dorinţa tuturor artiştilor amatori de a se ridica pe treptele cele mai înalte ale artei, îndrumarea cu atenţie a formaţiilor artistice pentru alegerea cu cea mai mare grijă a repertoriului a constituit o preocupare de seamă a comitetului raional de cultură şi artă şi a casei raionale de cultură. Cu sprijinul acestora, au fost scenarizate piese într-un act ale scriitorilor noştri contemporani: „Coşul" de Hunyadi An­, drăs. ,,Zambilica e martoră" de Liviu Cernăianu, „Şapte vaci sla­be" de Octavian Măgureanu, „îndrăzneala“ de Cheorghe Vlad, „Eroul de lîngă line" de Cheorghe Jenţulescu, „Dănilă o ia raz­na" de Teodor Roşca şi altele. Bogat şi interesant a fost reperto­riul recitatorilor şi cititorilor artistici Aurelia Suciu din Răstoliţa, Nicolae Bumbu din Bilbor, Silviu Enciu din Bistra, Augustin Pop din Dumbrava şi mulţi alţii, care au interpretat textele la un nivel artistic corespunzător. Pentru permanentizarea activităţii formaţiilor artistice, prezen­tarea în deplasare a unui număr cît mai mare de programe, în ra­ionul Topliţa s-a folosit cu mult succes eficientul sistem al turnee­­lor-circuit. Intr-o asemenea deplasare au fost cuprinse, de obicei, 5 localităţi, programele atrăgînd spre căminele culturale numeroşi spectatori. Formaţiile de teatru participante la faza raională au prezentat fiecare cîte 5 spectacole în localităţile respective şi în deplasare. Faţă de festivalul precedent, formaţiile de amatori au primit un ajutor mai susţinut şi calificat din partea absolvenţilor Şcolii de artă populară, Casei regionale de creaţie populară şi a Teatrului de stat din oraşul Tg.-Mureş. Ei au ajutat formaţiile de teatru la scenarizarea pieselor, distribuirea rolurilor, alegerea costumaţiei, realizarea machiajului cel mai adecvat etc. In aceste zile, în raionul Topliţa se fac intense pregătiri pen­­­­tru faza regională a celui de-al IV-lea Festival bienal de teatru de amatori „I. L. Caragiale". In centrul atenţiei Comitetului raional de cultură şi artă stă îndrumarea atentă a formaţiilor artistice de ama­tori care vor participa la această fază, ridicarea nivelului interpre­tativ, înlocuirea din formaţii a membrilor plecaţi din localităţile respective. Dorim ca raionul nostru să se prezinte cît mai bine la faza regională, să se situeze pe treptele înalte ale frumosului. ION ŞERBĂNUŢ directorul Casei raionale de cultură din Toplița In oglinda apes. (Fotó: C. SZÁSZ) NOTE Magazin ill. specializat in... lipsuri Locuiesc în cartierul 7 Noiem­brie din Tg.-Mureş, cartier în care O.L.F. are o hală spaţioasă pentru desfacerea legumelor şi fructelor. Din păcate, aici foar­te rar se găsesc legume şi fructe proaspete. Din această cauză gospodinele sînt nevoite să se deplaseze la unităţile din strada Lenin sau din Piaţa Trandafiri­lor. De multe ori se întîmplă ca în această hală să nu se gă­sească mărfuri care în alte uni­tăţi sînt din abundenţă. Cono­pidă, struguri şi gogoşari nu am văzut de mult în acest m­aga­­zin. Un alt aspect îl constituie faptul că după orele 19 (deși ora de închidere este stabilită la 21,30) vînzătoarele dispar una cîte una Asemenea caz s-a întîmplat și în ziua de 4 octom­brie 1965. Intru în unitate. La o tejghea (singura la care se servea): coadă. Mă îndrept către o vînzătoare care în momentul acela îşi făcea apariţia. Eu: — Vă rog 1 kg de... Vînzătoarea: — Nu mai vînd. Eu: — Dar nu e ora închide­rii ! Vînzătoarea: — Nu mă inte­resează. Eu: — Vreau ... Vînzătoarea: — Aranjez mar­fa, aşteptaţi dincolo la rînd. Eu: — Vă rog condica de Sugestii şi reclamaţii. Vînzătoarea: — Aveţi creion? Eu: — Vă rog condica. Vînzătoarea: — Luaţi-o dacă vă trebuie. Eu: — Sînteţi obligată să o prezentaţi la cerere. Vînzătoarea: — N-am timp. Trebuie să... Ca „observator* la această discuţie a asistat şi responsabi­lul unităţii, care foarte pasiv (poate obişnuit cu asemenea în­­tîmplări), nu s-a deranjat să in­tervină pentru a rezolva această neînţelegere. Cred că conducerea O.L.F., respectiv U.Reg.C.C. vor inter­veni şi vor lua măsuri împotri­va acestor oameni care nu iau în seamă etica comerţului so­cialist. EVA POP economistă Clasamentul categoriei „C“ la fotbal er­­a IV ord» 1. Steaua roşie Salonta 8 6 0 2 14:11 12 2. Minerul Bihor 8 5 0 3 20:12 10 3. Faianţa Sighişoara 8 4 0 3 9:12 9 4. Metalul Copşa Mică 8 4 0 4 15:11 8 5. Soda Ocna Mureş 8 3 2 3 13:10 8 6. Sătmăreana 8 3 2 3 15:13 8 7. Gloria Bistriţa 8 3 2 3 12:10 8 8. A.S. Ai­ud 8 2 4 2 13:11 8 9. Chimica Tîrnăveni 8 3 2 3 8: 7 8 10. Progresul Reghin 8 4 0 4 13:14 8 11. Minerul Baia Sprie 8 3 2 3 13:14 8 12. Unirea Dej 8 3 1 4 9:14 7 13. Olimpia Oradea 8 14 3 10:14 6 34. Foresta Sighetul Marmației 8 2 0 6 9-20 . STEAUA ROȘIE DEPUTATUL Era pe la începutul anului 1963 cînd într-o după-amiază, ca de obi­cei, cetăţenii din circumscripţia electorală nr. 11 din Reghin s-au întîlnit cu deputatul lor, Simion Colţea, pentru a discuta despre unele treburi gospodăreşti. S-a vorbit cu acest prilej despre dezvoltarea care a cunoscut-o oraşul, despre realizările gospodă­reşti din circumscripţie şi s-au fă­cut propuneri pentru altele noi. Cetăţenii şi-au manifestat hotărîrea de a contribui la înfăptuirea pro­punerilor pe care le-au făcut. Treburi sînt multe, în circum­scripţia noastră — a arătat atunci Dănilă Cîmpeanu — dar consider că cea mai urgentă e problema re­parării străzii şi construirii de tro­tuare. Cu toţii au fost de acord: „Este foarte bine. Vom munci cu toţii şi vom înfrumuseţa strada". Fiind vorba de o lucrare impor­tantă care urma să schimbe aspec­tul străzii, deputatul a prezentat propunerea la sesiunea sfatului popular. Hotărîrea luată în sesiune a fost transmisă de îndată cetăţe­nilor. Strada va fi reparată... Apoi, zilnic zeci şi zeci de cetă­ţeni, au participat la traducerea în viaţă a propriei lor propuneri. De­putatul Simion Colţea era mereu în frunte. Zeci de cetăţeni au încărcat în maşini şi împrăştiat peste 150 metri cubi de balast. Gardurile au fost şi ele mutate. Podeţele au fost desfundate, şanţurile au fost lăr­gite. In locul eliberat prin alinierea gardurilor a fost construit un tro­tuar de 1,25—1,40 metri. Intre tro­tuar şi şanţ, cetăţenii au amenajat o zonă verde, care măsoară aproa­pe 3.000 metri pătraţi, unde şi-au făcut locul mii şi mii de flori care încîntă ochiul trecătorului. La această­ lucrare s-au realizat şi însemnate economii. Faţă de 118.000 lei cît valora lucrarea, s-au cheltuit numai 26 000 lei. De realizările cetăţenilor din cir­cumscripţia electorală nr. 11 în frunte cu harnicul lor deputat sînt legate şi alte realizări. Pe stradă cînd ploua, becurile, încălzite se spărgeau. Unii stîlpi erau necores­punzători, vechi. In astfel de con­diţii reparaţia instalaţiei electrice se făcea foarte anevoios. Deputatul a prezentat propunerea cetăţenilor la o sesiune a sfatului popular. In scurt timp, lucrătorii de la I.R.E.M. au început verificarea şi repararea instalaţiei. Toate muncile necalifi­cate au fost făcute de către cetă­ţeni prin muncă patriotică. Astăzi cetăţenii circumscripţiei nr. 11 au tot motivul să fie mîndri de rezul­tatele obţinute în gospodărirea şi înfrumuseţarea străzii lor. Ca un adevărat gospodar, tovară­şul Simion Colţea a participat ală­turi de cetăţeni şi la alte acţiuni întreprinse de sfatul popular pen­tru înfrumuseţarea oraşului, la re­pararea unor străzi, la întreţinerea de parcuri, sădirea de pomi orna­mentali, la amenajarea teatrului de vară în aer liber. In urma rezultate­lor bune obţinute în întrecerea pentru buna gospodărire şi înfru­museţare a oraşului, circumscripţia electorală nr. 11 se numără acum printre cele mai bune din oraş. V. B. Corespondenţii voluntari ne informează Noi unităţi comerciale Pentru o cit mai bună deservire a oamenilor muncii din oraşul Tîr­năveni, an de an, conducerea O.C.L. ia măsuri pentru construirea, amenajarea şi reprofilarea a noi unităţi comerciale. Astfel, la parterul noului bloc de locuinţe de pe str. Republicii, a fost dat în folosinţă unul dintre cele mai moderne magazine de desfacere a confecţiilor bărbăteşti, iar în prezent se lucrează intens la finisarea unui frumos şi modern local de alimentaţie publică, care urmează a fi dat în curînd în folo­sinţă. De asemenea, se lucrează, în prezent, la amenajarea celui de-al doilea magazin cu autoservire din centrul oraşului, care va fi termi­nat şi dat în folosinţă la sfîrşitul acestui an. SIMION BOCHIŞ de ceapă, o cantitate însemnată de rădăcinoase, fructe proaspete, pre­cum şi stocuri mari de făină, zahăr, untdelemn ş. a. De asemenea, în fiecare zi, pîi­­nea proaspătă este transportată cu trenul forestier şi cu maşini pînă la gurile de exploatare de la Co­coşul, Ilva Mare, Negoi, Sălard, Şes­­tina etc. AUREL TREBICI Pentru muncitorii forestieri In dorinţa de a aproviziona munci­torii forestieri de la gurile de ex­ploatare cu alimentele necesare şi în timpul iernii, lucrătorii coope­rativei de consum din Lunca­ Bra­­dului, raionul Topliţa, au depozitat din timp 15 tone de cartofi, 5 tone Cumpăram la Topliţa şi reparam la Gheorghieni Certificatele de garanţie care însoţesc aparatele de radio şi televizoarele pe care le cumpă­răm de la magazinul „Ferome­­tal" din Topliţa, sînt valabile numai la cooperativa „Lacu-Ro­­şu" din Gheorghieni. De ce trebuie să pierdem ore şi chiar zile pentru a ne depla­sa la Cheorghieni, din moment ce şi la Topliţa există o coope­rativă, „Munca colectivă", care ar putea executa reparaţiile ne­cesare. Cine se face vinovat pentru faptul că tehnicienii de la cooperativa din Topliţa nu sînt autorizaţi să execute repa­raţii la articolele produse de Uzina „Electronica" din Bucu­reşti f­ ­. ION corespondent voluntar Un reuşit program artistic Sute de membri ai cooperativei agricole de producţie din Beica, ra­ionul Reghin, au găzduit cu bucu­rie membrii Ansamblului de stat de cîntece şi jocuri din Tg.-Mureş, ca­re au prezentat în sala căminului cultural din localitate un frumos şi bogat program artistic. Un deosebit succes au înregis­trat soliştii Balogh Dénes şi Petru Dan, care au fost rechemaţi de mai multe ori pe scenă. Spectatorii au răsplătit cu vii aplauze măiestria artiştilor, rugîn­­du-i să se deplaseze cît mai des în comuna lor. IOAN LUCA La înfrumuseţarea comunei In acest an, locuitorii din Avră­­meşti, raionul Odorhei, s-au antre­nat, mai mult ca oricînd, în acţiu­nile patriotice organizate pentru înfrumuseţarea comunei, economi­sind 330.000 de lei, faţă de 194.800 de lei prevăzuţi la construcţia unei noi şcoli cu etaj la Avrămeşti, a unui pod la Andreeni, la întreţinerea drumurilor, curăţirea păşunilor ş. a. Unii cetăţeni, ca de pildă, Martin Fehér, Dionisie Darkó, Ludovic Szatmári, precum şi cadrele didac­tice, în frunte cu Martin Fülöp, di­rectorul şcolii, au efectuat cîte 10 ore de muncă patriotică la con­strucţia şcolii. La fel şi conducerea cooperativei agricole de producţie a contribuit din plin, în acest an, la transportul materialului de con­strucţie. ARON SZŐCS /­ In Editura Politică a apărut: Dan Berindei: Din începuturile diplomaţiei româneşti moderne 184 pag. 6,50 lei Premisele istorice ale începuturilor diplomaţiei româneşti moderne, diplomaţia revoluţiei burghezo­­democratice din Ţara Românească, acţiuni diplomatice întreprinse de emigraţia revoluţionară română şi diplomaţia în perioada luptei pentru unire, a formării şi organizării statului naţional constituie princi­palele probleme care sînt tratate în această primă lucrare de sinteză despre diplomaţia românească. JOI, 14 OCTOMBRIE Tg.-Mureş — Arta: filmul Capo­ralul şi ceilalţi. Progresul: filmul I Omul Mafiei. Steagul roşu: filmul I Tolba cu amintiri. Tineretului: fil­mul Asta-i tot ce s-a întîmplat. I Muncitoresc: filmul Paşi spre lună. Flacăra- filmul Patru fete într-o curte. Casa de cultură a sindicate-I lor: filmul Culorile luptei. Gheor­­ghieni — Mioriţa: filmul Winnetou.I Luduş — Flacăra: filmul De doi bani violete. Miercurea-Ciuc — Harghita: filmul Asta-i tot ce s-a­ întîmplat. Odorhei — Muncitoresc: filmul Fiul căpitanului Blood. Re­­ghin — Patria- filmul Căpitanul din I Tenkes. Victoria: filmul Un om tre­­­­ce prin zid. Tîrnăveni — Melodia: I filmul lanoşik. Topliţa — Muncito­resc: filmul Titanic-vals. Teatrul de stat din Tg.-Mureş,­­ secţia maghiară, prezintă azi, la­­ orele 20, drama „Tramvaiul numit dorinţă" de Tennessee Williams. In sala de conferinţe de la etajul II a Casei de cultură a sindicate­lor, azi, la orele 18, va avea loc un simpozion pe tema „Electricitatea şi rolul ei în viaţa omului". JOI, 14 OCTOMBRIE 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,20 — Desene pentru copii; 20,00 — Debuturi; 21,15 — Filmul „Casa Ricordi"; 23,15 — Jurnalul televiziunii, buletinul meteorologic. VINERI, 15 OCTOMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,15 — La ordinea zilei în agri­cultură; 8,30 — La microfon melo­dia preferată; 10,05 — Muzică populară; 11,15 — Teatru: „Ana Karenina" de Lev Tolstoi; 13,00 — Muzică uşoară; 15,00 — Suita sim­fonică „Picturi de Grigorescu" de Ion Hartularu-Darclée; 16,30 — Me­lodii de estradă; 18,03 — Cîntece şi jocuri; 18,50 — Varietăţi muzi­cale; 20,00 — Radiogazeta de sea­ră; 20,30 — Melodii de pretutin­deni; 21,15 — Părinţi şi copii. Programul II: 8,00 — Muzică u­­şoară; 9,30 — Melodii populare din Transilvania; 11,25 — Pagini din opereta „Sînge vienez" de J. Strauss; 12,33 — Muzică popu­lară; 13,08 — Concert de prînz; 14,00 — De la o melodie la alta; 15,45 — Melodii populare; 18,00 — Caleidoscop muzical; 19,05 — Muzică ușoară; 22,35 — Melodii aproape uitate. TG.-MUREȘ. 5,00—5,30 în limba română. Muzică distractivă — Pe teme economice — Muzică popu­lară. 5,30—6,00 în limba maghiară: Muzică de estradă — Şeptelul, iz­vor de mari venituri — Sîrbe şi ceardaşuri. 14,30—15,00 în limba maghiară: Din carnetul reporteru­lui — Muzică uşoară — Filmele săptămînii viitoare.­­17,00—17,30 în limba română: Știri — Muzică — Itinerar turistic. 17,30—18,30 în limba maghiară: Știri — Muzică populară — Pe teme forestiere — Muzică simfonică — Versuri. Pentru lucrările noului port Constanţa se angajează prin concurs conducători auto pe auto­basculante de 10—15 tone, cu o vechime de cel puţin 5 ani. Se asigură locuinţă pentru familie. Concursul se va ţine în fiecare vineri între orele 16,00—20,00, la sediul între­prinderii de construcţii hidrotehnice Con­stanţa, Şoseaua Mangaliei nr. 96. Informaţii la telefon 49-63 — 49-64 — 49 65, interior 95-96. BULEVARDUL REPUBLICII NR. 186 VINDE DIN STOC — CONTRA COMENZI FERME — IMEDIAT: — articole de căruţerie (spiţe şi obezi din frasin etc.) — mozaic de granulaţie 0—3 mm De asemenea primeşte comenzi şi pe 1966 pentru: — produse de carieră, pavele, borduri de diferite dimensiuni, calupuri etc. — mozaic de toate sorturile (granulaţiile) — mobilier şcolar (bănci şcolare cu sche­lete metalice, măsuţe pentru preşco­lari, catedre şi postamente, biblioteci, dulapuri de arhivă) — binale de diferite dimensiuni — lăzi de ambalaj diferite (de biscuiţi, fructe etc.) Primim comenzi de pe acum și satis­facem comenzile în ordinea strictă a pri­mirii lor. Relaţii suplimentare la serviciul desfacere, telefon 100. Uzina de prototipuri și reparații de utilaj chimic Făgăraş STR­ULENI NR. 1, TELEFON 451, VINDE DIN STOC FĂRĂ MIȘ­CARE URMĂTOARELE MATERIALE: — tablă Al. A li T 25x1.000x2.000 — tablă Al. Va T 28x1.000x2 000 — tablă Al. Va T 30x1.000x2.000 — lanț industrial STAS 1.523—50 0 23 mm — filiere filet Whiteworth 7/3 — 2 mm — tarozl filet Whiteworth 9/16—1 — șuruburi cap exagonal filet Whiteworth 1/4—1 1/8 diferite lungimi — șuruburi STAS 925—50 M 6—M 20 de diferite lungimi GRUPUL ŞCOLAR DE CALIFICARE C.F.R. BRAŞOV STR. KARL MARX NR. 32 VA ŢINE examen de admitere pentru şcoala de impiegaţi de mişcare, cu durata de 50 săptă­­mîni, în ziua de 21 octombrie 1965. Se primesc candidaţi din cadrele C.F.R. şi din afara cadrelor C­F.R absolvenţi ai şcolilor medii de cultură generală sau echi­valente, cu sau fără examen de maturitate, în vîrstă de 20—35 ani, domiciliaţi în regiunile Mureş-Autonomă Maghiară şi Braşov. Examenul constă din lucrare scrisă şi oral la: — limba ro­mână şi matematică. Subiectele pentru examen se stabilesc din materia prevăzută în programele şcolare ale claselor VIII, IX, X şi XI, înscrierile se fac zilnic la secretariatul grupului şcolar de calificare C.F.R. pe baza actelor de studii şi de naştere în ori­ginal. ÎNTREPRINDERE«­ «■forestier» GHEORGHIENI STR. MUZEULUI NR. 5 Telefon intern 13 contractează pentru anul 1966 orice cantitate de ambalaj cilindric (di­mensiunile 100 200 litri­­din P­F L ). Informaţii suplimentare se pot primi la serviciul de vînzare a în­treprinderii.

Next