Steaua Roşie, ianuarie 1966 (Anul 18, nr. 1-24)
1966-01-04 / nr. 1
Guvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşe şi tovarăşi, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute ne vom despărţi de anul 1965 — an de mari înfăptuiri ale poporului român în toate domeniile activităţii sociale — şi vom întîmpina, cu voie bună şi optimism, anul 1966, care deschide patriei noastre noi perspective de progres şi prosperitate. Cronica socialismului va rezerva anului care a trecut pagini bogate în realizări şi evenimente de mare însemnătate pentru dezvoltarea orînduirii noastre, pentru mersul înainte al ţării, pentru viitorul poporului român. Dînd viaţă politicii partidului, oamenii muncii au încheiat anul acesta cu succes planul de şase ani, au ridicat noi uzine şi fabrici, au sporit producţia de bunuri materiale şi valori spirituale, au făcut noi paşi pe calea cunoaşterii ştiinţifice, au îmbogăţit şi mai mult, prin munca lor, patria, făcînd-o mai puternică şi mai înfloritoare. Acest an a intrat în istoria partidului şi a ţării prin Congresul al IX-lea, care a adoptat directivele viitorului plan cincinal — programul înfloririi multilaterale a patriei, al ridicării pe o treaptă superioară a procesului de desăvîrşire a construcţiei socialiste. A fost adoptată noua Constituţie care consfinţeşte victoriile istorice ale poporului. România, stat suveran şi independent al celor ce muncesc, a fost proclamată Republică Socialistă. Poporul român, liber şi stăpîn pe soarta sa, îşi făureşte, sub conducerea partidului, viitorul fericit, păşind mereu înainte spre culmile înalte ale civilizaţiei — societatea comunistă. Partidul şi guvernul au elaborat măsuri menite să deschidă calea progresului neîntrerupt în domenii de mare însemnătate ale vieţii sociale. Printre acestea se înscriu măsurile privitoare la dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi modernizarea producţiei agricole, îmbunătăţirea organizării şi planificării agriculturii, precum şi cele cu privire la perfecţionarea organizării şi îndrumării cercetării ştiinţifice, la ridicarea rolului ştiinţei în dezvoltarea societăţii. Creşte rolul organizator al statului în construcţia socialistă, se perfecţionează activitatea organelor de stat, legăturile lor cu masele, se dezvoltă democraţia socialistă. Partidul Comunist Român, urmat cu încredere de întregul popor, îşi îndeplineşte cu cinste înalta misiune de forţă conducătoare a societăţii. Zilele trecute, Marea Adunare Naţională, a votat planul de stat pe 1966 — primul an al cincinalului — stabilind în toate domeniile obiectivele de muncă ale noului an, a căror îndeplinire va asigura noi victorii în înflorirea economiei şi culturii, va ridica bunăstarea celor ce muncesc. Muncind cu elan şi abnegaţie, dînd viaţă acestor obiective, poporul român va face să strălucească tot mai puternic chipul scumpei noastre Patrii. Ingăduiţi-mi să felicit cu prilejul Anului nou, în numele conducerii partidului şi statului, pentru marile succese obţinute, eroica noastră clasă muncitoare, harnica şi priceputa ţărănime, valoroasa noastră intelectualitate, pe toţi oamenii muncii români, maghiari, germani şi de altă naţionalitate, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, care alcătuiesc marea familie a României socialiste. Angajat într-o intensă activitate constructivă, poporul român militează pentru dezvoltarea colaborării internaţionale, îşi dă contribuţia la lupta pentru victoria cauzei socialismului, democraţiei şi păcii în întreaga lume. Partidul şi guvernul ţării noastre consideră de însemnătate vitală pentru soarta omenirii întărirea unităţii şi coeziunii sistemului mondial socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, mobilizarea în jurul acestora a tuturor forţelor înaintate ale societăţii contemporane, care acţionînd unite sînt capabile să zădărnicească acţiunile agresive ale cercurilor imperialiste, să asigure progresul şi securitatea popoarelor. Fie ca noul an să aducă poporului român bucurii şi împliniri tot mai mari, noi succese în înfăptuirea aspiraţiilor sale de fericire şi prosperitate, să sporească şi mai mult puterea materială şi spirituală a patriei noastre, să asigure noi victorii forţelor care luptă pentru progres social, pentru triumful păcii în lume. Vă urez tuturor, dragi prieteni şi tovarăşi, îndeplinirea dorinţelor şi năzuinţelor dumneavoastră de mai bine, sănătate şi viaţă lungă, un nou an rodnic şi fericit. La mulţi ani! Acolo unde focul nu se stinge ... Şi cum aici, focul nu se stinge niciodată, prin tradiţie, nopţile rămîn întotdeauna fierbinţi şi albe. Platformele marelui cuptor, întreaga bală sînt scăldate în feericul’ joc de reflexe. Prin pieptul de'zare'al ferestrelor de la cuptor lumina iasă-n buchete iar în sticla ochelarilor de pe fruntea carbidarului se zăresc licuricii. Lingă cuptor, nopţile au ecoul lor aparte. Carbidarii se văd mai voinici de cum sunt. Braţele lor au tărie şi dimensiune de luptător. Dar, dintre toate nopţile, cea mai frumoasă şi mai fierbinte este, tot prin tradiţie, cea care marchează hotarul dintre ani. Cînd ceasul bate pentru ultima oară într-un an, oamenii de lingă cuptor păstrează momentul solemn doar cîteva clipe iar inimile lor bat în acelaşi ritm. Acum, cînd o ţară întreagă toastează fericită, cînd ninge cu confetii şi se cîntă bucuria, cînd răsună clinchetul cupelor pline cu soare topit, carbidarii din faţa cuptorului încins se felicită prin ridicări de mîini, cu zîmbet cald. E un moment cu totul aparte. Şarja se elaborează chiar acum cînd toate sirenele patriei şuieră, cînd se aud milioane de urale şi ele se întrepătrund cu ecourile celor douăsprezece lovituri de gong care vestesc Noul an. Douăzeci şi cinci de oameni participă la concertul carbidului topit. Pe vatra de scurgere, Iuliu Cruj dirijează imensul creion de cărbune şi îl apropie de vatra fierbinte. Maşina electrică de străpuns sparge buza cuptorului. întreaga încăpere este luminată feeric. E o clipă monumentală. Totul se întîmplă exact la orele 24. Carbidul lichid fuge pe lină şi ajunge în cuvă. Meşterul Dumitru Muntean urmăreşte cu atenţie. Şeful de echipă Iosif Epereşi dirijează acest concert neobişnuit cu îndemînarea unui maistru. Operatorii chimişti îşi fac semne, rîd. Prima şarjă din 1966 reuşeşte excelent. E bucuros şi fruntaşul Octavian Raţiu. Şi Gheorghe Gabor, cel mai mare fotbalist din Corneşti — cum îi spun carbidarii — intră în noul an plin de bucurie. A venit lîngă cuptor şi electricianul de tură, vînătoru! Zaharie Herman. — La mulţi ani Zaharie! — se aude o voce. — Multă bucurie, sănătate şi noroc la vînătoare măi Zaharie — strigă un alt operator şi rîd cu toţii în hohote. Mare bucurie e şi pe platforma de alimentare! Se aud felicitări. Se transmit pe fir, direct urări. In vuietul ăsta continuu,, un carbidar îmi spune că cineva i-a urat lui loan Stoica, acolo sus, multă, foarte multă fericire, petrecere și o vioară... Stradivarius. După cum se vede, loan Stoica nu-i numai un bun alimentator ci şi un virtuoz cîntăreţ în cutia de sub strune. — Să-ţi cînte vioara numai fericire, harnic carbidar! Urările fac telegrafic, clipele sînt foarte preţioase şi atît de bogate, pline de sensuri. Acasă, Augustin Marian, şeful altei echipe de carbidari, tot de la cuptorul IV, a urmărit întregul program de televizor. Acum cînd ridică paharul pentru Noul an, se gîndeşte la tovarăşii săi. Nu-i sigur dacă echipa lui Eperesi elaborează chiar acum prima şarjă, insă le doreşte tuturor succes în muncă şi sănătate. Inimile carbidarilor bat la fel şi indiferent unde se află ei, comunică. întregul clocot al muncii de elaborare a primei şarje de carbid în 1966, la cuptorul IV, a durat puţin. A fost o şarjă mai fierbinte la celelalte şi cu mult mai însemnată. Ea s-a încheiat o dată cu primul minut din 1966. Primul minut, primul succes! Pînă dimineaţa, oamenii din echipa lui Eperesi au dat peste plan 17 tone de carbid. S-a făcut şi prima analiză de laborator. Izbîndă pe toată linia: 316 litri de acetilenă la un kilogram de carbid! E un succes foarte important. Un fel de record. Primul pas din 1966 e victorios! Rînd pe rînd, carbidarii ies în curtea combinatului tîrnăvean. Aici, afară, lîngă clădirea cuptorului fierbinte, îşi dau mîna, se îmbrăţişează. Şi-n astă bucurie ascultă cîntecul sirenelor, şuieratul locomotivelor, cîntecul muncii. E cea mai frumoasă noapte dintre toate. Din cele 2.300 de grade ale carbidului topit, noaptea a furat căldură şi lumină iar din fericirea şi bucuria oamenilor, frumuseţe... P. GIURGIU TELEGRAMĂ Excelenţei sale Generalului NEWIN Preşedintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane RANGOON In numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, transmit, cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a independenţei Uniunii Birmane, călduroase felicitări şi cele mai bune urări de sănătate pentru Excelenţa Voastră, de progres şi bunăstare pentru poporul birman. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ AUTONOMĂ MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVIII, Nr. 1 (2.426)______________________Marţi, 4 ianuarie 1966 | 4 pagini 25 bani irÓMIBM. Tinereţe şi optimism Ultimele ore ale bătrînului 1965: O seară plină de lumină. Animaţia nu conteneşte pentru nici o clipă. Din toate colţurile oraşului, tineri şi vîrstnici îşi îndreaptă paşii spre cluburi sau localuri, pentru a petrece într-un mod cît mai plăcut Revelionul, îmbrăcat în haine de sărbătoare, oraşul pare o lume de basm, plină de farmec. Continuînd o veche tradiţie, peste 600 de tineri din Tg.-Mureş au venit să sărbătorească Revelionul la Palatul cultural. La început, tinerii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, îmbrăţişînd cele mai diferite profesii, au avut prilejul să urmărească un spectacol de varietăţi. Frumosul spectacol s-a încheiat cu Pluguşorul urât de tineri îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale. ...Momentul solemn se apropie! Ultima din cele douăsprezece bătăi ale orologiului a fost acoperită de clinchetul paharelor şi de tumultul urărilor: „La mulţi ani!". Clipele se scurg pe neobservate. Surprizele plăcute se ţin lanţ, iar în minunata sală de oglinzi zeci de perechi dansează. Bucuria şi veselia au ţinut tovărăşie fiecărui participant la carnaval. Pe oricare l-ai fi întrebat cum se simte, ţi-ar fi răspuns la fel „Minunat! Petrecem foarte plăcut!". — Eu vin pentru prima dată la Carnavalul tineretului din Tg.-Mureş, ne declară ing. Liviu Ciceo de la Iprofil „23 August". Sunt foarte fericit, îmi place să dansez, cu alte cuvinte mă simt excepţional. Aceeaşi bucurie se putea citi şi pe feţele tinerilor Ioan Tatar şi Eugen Prunaş de la Combinatul chimic din Tg.-Mureş, sau Ani Coznac, Maria Varga, Ilarie Rusu, Adrian Botorea, muncitori, tehnicieni şi maiştri din diferite întreprinderi şi instituţii ale oraşului. Parcă nicicînd nu am simţit atîta bucurie şi fericire ca în seara aceasta de Revelion — ne relatează losif Molnár, strungar la Iprofil „23 August". Acum, mai ales că am avut norocul să cîştig şi purceluşul la tavă, ce să mai spun? Spun pentru toţi „La mulţi ani!" şi pînă la anul să mai „crească" şi alţi purcei pe tavă. Furat parcă de nesfîrşitele melodii de dans, frezorul Horea Bologa îşi doreşte tot ce e mai plăcut şi mai frumos, lui ca şi tuturor celorlalţi tineri. Cîntecul, muzica, urările însoţite de clinchetul paharelor mereu pline cu nectarul boabelor aurite în soarele lui 1965, au continuat pînă tîrziu. Zorile dimineţii băteau la geamurile palatului. Totul parcă s-a petrecut într-o clipă. Oare a fost un vis? Nu! N-a fost vis. A fost o seară de basm... o seară de neuitat. AUREL DAN Ultimele ore ale anului 1965, ultimul an al şesenatului. S-a scurs încă un an rodnic. Pe răbojul anului ce a trecut au rămas crestături adînci, desluşindu-ne versurile celor mai frumoase poezii. Sînt slove de oţel scrise de entuziaştii oamenii ai muncii, oţelari, constructori, chimişti, sticlari, mineri. Către seară grupuri, grupuri de oameni, bărbaţi şi femei, îmbrăcaţi în costume de sărbătoare se îndreptau către locurile unde urmau să-şi petreacă Revelionul. ...Restaurantul „Mureşul". Aici au venit să petreacă Revelionul un mare număr de oameni ai muncii din oraş. Sala era frumos ornamentată cu lampioane şi ghirlande în culori vii. Voia bună şi entuziasmul sînt nelipsite. Orele 21... 22... 23... 23 şi cincizeci şi cinci de minute. Se apropie momentul cînd oriunde se ridică paharele cu vin, se string mîini, se îmbrăţişează. Acele ceasornicului vestesc sfîrşitul anului şi începutul altuia, mai bogat. Pe chipurile celor cîteva sute de oameni prezenţi se observă emoţiile acestui miez de noapte. Noul an a început cu o veselie le măsura vremurilor ce le trăim. ... La o masă voia bună era parcă mai aprinsă. Aici l-am recunoscut pe maistrul Ioan Pușcaş II de la Combinatul de îngrășăminte azotoase din Tg.-Mureş. — Am tot motivul să fiu vesel. VASILE BOARIU (Continuare în pag. a 3-a) Veselie si voie buna... La „carnavalul tineretului" Revelion ia ratat frontul „Litoral" din Tg.-Mureș. Combinatul siderurgic Hunedoara. Laminorul de 650 mm. Conducătorii de partid şi de stat la carnavalul tineretului Comitetul orăşenesc Bucureşti al U.T.C. a organizat în noaptea Anului Nou un carnaval al tineretului în sălile Palatului Republicii. Au luat parte mii de tineri din întreprinderile şi instituţiile bucureştenie, din institutele de cercetări ştiinţifice şi de învăţămînt superior, elevi, studenţi români şi studenţi străini din aproape 70 de ţări, aflaţi la învăţătură în ţara noastră. Tuturor celor prezenţi, tovarăşul Petre Enache, prim-secretar al C.C. al U.T.C., le-a transmis tradiţionalele urări de Anul Nou. Acest revelion al tineretului a avut ca oaspeţi pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Constantin Drăgan, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Leontin Sălajan, Petre Blajovici, Petre Lupu, Ilie Verdeţ, Mihai Dalea, Manea Mănescu, Vasile Patilineţ, Virgil Trofin. La sosire, ei au fost întîmpinaţi cu puternice urale şi ovaţii. Conducătorii de partid şi de stat s-au prins în hore, petrecînd alături de tinerii bucureşteni. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat călduros organizaţia tineretului comunist, Comitetul Central al U.T.C., întregul tineret al ţării noastre, urîndu-le un an rodnic, succes în contribuţia adusă la opera de desăvîrşire a construcţiei socialismului în ţara noastră. Cuvintele secretarului general al C.C. al partidului nostru au fost primite de tineri cu îndelungi ovaţii, într-o atmosferă de entuziasm general. Au fost momente impresionante, un nou prilej de manifestare a dragostei şi ataşamentului profund pe care tineretul nostru le poartă Partidului Comunist Român și conducătorilor săi. (Agerpres)" Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, secretarul Consiliului de Stat, Grigore Geamănu şi ministrul afacerilor externe, Cornelii Mănescu, au primit vineri la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica Socialistă România, care au prezentat felicitări cu prilejul Anului Nou. Au prezentat felicitări ambasadorii: Greciei — Alexandre Dimon Argyropoulo, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, R. P. Albania — Răpi Gjermeni, Cubei — Manuel Yepe Menendez, Ghanei — Emmanuel Kodjoe Dadzie, R.P.D. Coreene — Gian Du Hoan, R. P. Polone — W Wieslaw Sobierajski, Finlandei — Martti Johanes Salomies, Indiei — K. R. F. Khimani, R. P. Mongole — Togoodin Ghenden, R. P. Bulgaria — Gheorghi Bogdanov, Belgiei — Honoré Cambier, R. D. Vietnam — Hoang Tu, Franţei — Jean Louis Pons, Suediei — Olof Gustav Bjurström, Italiei — Niccolo Moscato, Indoneziei — Sambas Armadinata, R. D. Germane — Ewald Moldt, Marii Britanii — Leslie Charles Glass, Japoniei — Akira Shigemitsu, R.S.F. Iugoslavia — Jaksa Petrici, Statelor Unite ale Americii — Richard H. Davis, Elvepei - Charles Albert Dubois; miniștrii: Olandei — J. B. Hayerkorn Van Rijservijk, Izraelului — Zvi Ayalon; însărcinaţii cu afaceri ad-interimai: Uruguayului — A. Guani, Chile — J. Coutts, Braziliei — J. T. de Oliveira, Republicii Arabe Unite — M. Badawi, Argentinei — R. B. Serigos, Turciei — A. Coban, Austriei — Fr. Irbinger, R. P. Ungare — G. Kalmar, R. P. Chineze — Wan Tun, Uniunii Sovietice — I. A. Iliuhin. Mulţumind şefilor misiunilor diplomatice pentru felicitările şi urările exprimate, preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al Consiliului de Miniştri şi al Marii Adunări Naţionale, a transmis diplomaţilor străini cele mai bune urări de sănătate, de prosperitate popoarelor ţărilor pe care le reprezintă şi a toastat pentru prietenie, colaborare internaţională şi pace. Decanul corpului diplomatic, ambasadorul Greciei , Alexandre Cimon Argyropoulo, a toastat în sănătatea conducătorilor de stat români, pentru prosperitatea poporului român. (Agerpres) O dată cu 1966 Acele ceasornicului s-au suprapus pe 12. Măsurat cu exactitate, timpul a ajuns la hotarul dintre doi ani. Anul 1961 şi-a terminat misiunea. El a fost pentru patria noastră, pentru harnicul nostru popor, deosebit de rodnic. Ştafeta a fost preluată de 1966, care în istoria ţării noastre are o mare semnificaţie. O dată cu apariţia lui, oamenii muncii din patria noastră socialistă au trecut la înfăptuirea sarcinilor primului an din cincinal. Sînt momente deosebit de emoţionante. La maternitatea din Tg- Mureş se lucrează intens. Medicii Vasile Nandiş şi Gabriela Beke, asistenta Terezia Incze şi studentul internist Iosif Sándor sînt la datorie. Ca şi milioane şi milioane de cetăţeni ai patriei noastre, aceşti oameni în halate albe, în aceste clipe pline de emoţie îşi string mîinile, urîndu-şi pentru noul an multă sănătate, fericire şi succese în viaţă. ... Sala de naşteri. Maria Hamza, soţia lui Ludovic Hamza, şeful brigăzii a lll-a de tractoare de la S.M.T. Tg.-Mureş, e foarte fericită. O dată cu anul 1966 a venit şi ... barza, i-a adus o rată în greutate de 3.600 kg. Facem cunoştinţă şi cu alţi tineri cetăţeni. — Numele ? — O a a a a a a ! — Vîrsta ? — O a a a a a a ! — Ce vă doriţi în viaţă ? — O a a a a a a! Ne-am înţeles foarte bine. Nicoleta Axinte e născută la 1 ianuarie 1966. La fel şi Tiberiu Stana. Nici unul din ei încă nu s-au decis ce să devină. In orice caz, în faţa lor stau larg deschise porţile viitorului luminos. Ei, ca şi alţi mulţi copii născuţi la 1 ianuarie 1966, vor ţine minte toată viaţa că s-au născut atunci cînd în ţara noastră s-a trecut la înfăptuirea obiectivelor cincinalului elaborat de Congresul al IX- lea al Partidului Comunist Român, etapă nouă şi importantă în lupta pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste în Republica Socialistă România. P. POP-SGR