Steaua Roşie, mai 1966 (Anul 18, nr. 102-126)
1966-05-04 / nr. 103
In pădurile Călimanilor, Gurghiului şi Harghitei, mînuitorii ferastraielor cu motor înscriu succese însemnate în însufleţită întrecere socialistă care se desfăşoară în cinstea glorioasei aniversări a partidului. Din parchetele de exploatare a lemnului sosesc mereu la vale trenuri încărcate cu buşteni expediaţi înainte de termen. In sectoarele de industrializare, gateriştii şi circulariştii deservesc cu pricepere maşinile şi prelucrează cît mai calitativ lemnul. La fel ca în pădure, şi pe graficul întrecerii lor, linia realizărilor urcă mereu. Printre forestierii regiunii noastre care raportează realizări însemnate în muncă se numără şi cei de la Odorhei. Succesele lor se datorează în primul rînd bunei organizări a producţiei. In parchetele de exploatare se pune un accent deosebit pe sortarea cît mai bună a buştenii. Utilajele şi mecanismele sunt folosite raţional, iar transportul buştenilor se desfăşoară fără întrerupere. La începutul acestui an, în hala gaterelor s-a pus în funcţiune o bandă rulantă. Cu ajutorul ei transportul cherestelei de fag se face mecanizat. Nu peste mult timp se va da în folosinţă o altă instalaţie asemănătoare, pentru transportul deşeurilor. In prezent, ea se află într-un stadiu avansat de montaj. De asemenea, în faţa aceleiaşi hale, în depozitul de buşteni se instalează un gater pentru degroşare. Cu ajutorul lui buştenii vor fi dimensionaţi pentru a uşura operaţia propriu-zisă de debitare în hală. Atenţie cuvenită se acordă şi asistenţei tehnice în toate schimburile şi ridicării lor la acelaşi nivel. In fabrica de cherestea, cele două schimburi sînt conduse de oameni cu o bogată experienţă profesională, buni organizatori ai producţiei. Forestierii din parchetele de exploatare Vîrşag şi lavoraş, conduse de Dionisie Tamaş şi Adalbert Mathe reuşesc să se menţină în fruntea întrecerii socialiste. Ei se dovedesc a fi cei mai buni organizatori ai producţiei şi totodată se evidenţiază în buna organizare a transportului. însemnatele realizări obţinute de forestieri: de la întreprinderea din Odorhei sunt legate de numele gateristului Aron Elekes, circulariştilor Francisc Ágoston şi Albert Szász, de Margit Kovács de la celuloză, de ale maiştrilor Pavel Lörincz din parchetul Vîrşag şi Ioan Szavuly de la sectorul de mobilă. Pînă în prezent, forestierii din parchetele de exploatare au dat peste plan în cinstea zilei de 8 Mai 232 mc de buşteni de răşinoase, 653 mc de buşteni de fag şi alţi 227 mc de buşteni de stejar. Cei din sectorul de industrializare au dat peste prevederi 1.012 mc de cherestea de răşinoase, 146 mc de cherestea de fag iar colectivul secţiei de mobilă a obţinut peste plan produse în valoare de peste 700.000 lei. De cîţiva ani tînăra bobinatoare Agnes Benedek de la Filatura de in Gheorghieni îşi depăşeşte lună de lună sarcinile de plan. Realizările dobîndite au situat-o trei ani la rînd printre fruntaşele întrecerii socialiste. Pentru a întîmpina cea de-a 45-a aniversare a partidului cu noi realizări, tînăra muncitoare și-a depășit anul acesta în fiecare lună sarcinile de plan cu 8—10 la sută. Manifestări culturale In aceste zile, pe întreg cuprinsul regiunii, au loc manifestări închinate aniversării partidului: conferinţe, simpozioane, seri literare etc. Membri ai comitetului regional de partid, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti le vorbesc oamenilor muncii despre activitatea glorioasă a partidului nostru. Tovarăşul Ioan Cozma, secretar al Comitetului regional de partid, a vorbit în faţa muncitorilor de la Mina Bălan şi Fabrica de confecţii din Miercurea Ciuc despre semnificaţia zilei de 1 Mai, despre lupta partidului pentru instaurarea puterii populare. Tovarăşul Alexandru Szekeres, secretar al Comitetului regional de partid, a avut o întîlnire cu muncitorii de la Termocentrala din Luduş. Tovarăşul Ladislau Braniş, secretar al Comitetului regional de partid, s-a întîlnit cu tineretul din oraşul Odorhei şi cu muncitorii de la Fabrica de confecţii din localitate, în faţa cărora a făcut o expunere. Luînd cuvîntul în faţa muncitorilor de la Salina Praid şi de la Termocentrala din Fîntînele, * tovarăşul losif •Â&wTSSSr*' , partid, le-a vorbit despre trecutul de luptă al partidului. Numeroase expuneri au ţinut în faţa oamenilor muncii şi secretarii şi membrii birourilor comitetelor raionale de partid. Ei au vorbit despre lupta partidului, despre succesele obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în opera de desăvîrşîre a construcţiei socialiste. Cooperatorii din comuna Band, raionul Tg.-Mureş, au ascultat expunerea tov. Martin Lobi, luptător din ilegalitate, despre lupta U.T.C. şi expunerea tov. Alexandru Weisz, secretar al comitetului raional de partid, care a trecut în revistă succesele obţinute de oamenii muncii sub conducerea partidului în desăvîrşirea construcţiei socialiste. In ultimele zile în raionul Ciuc au fost ţinute pe aceste teme opt conferinţe, 48 simpozioane şi 19 seri literare. La Hodoşa, Borsec şi Răstoliţa, raionul Topliţa, au luat cuvîntul în faţa oamenilor muncii tov. Petru Ţăranu, Alexandru Cadar şi Teodor Fodor, secretari ai comitetului raional de partid. Expuneri în faţa oamenilor muncii au făcut şi secretarii şi membrii birourilor comitetelor raionale de partid din raioanele Luduş, Tîrnăveni, Reghin şi Odorhei. SESIUNE ŞTIINŢIFICA Baza de cercetări ştiinţifice a Academiei — filiala Tg.-Mureş — în colaborare cu Societatea de ştiinţe istorice şi filologice organizează în cinstea celei de a 45-a aniversări a creării partidului o sesiune de comunicări ştiinţifice. Lucrările ce se vor prezenta sunt inspirate din lupta partidului, din istoria mişcării muncitoreşti din patria noastră. Sesiunea se va ţine în sala de conferinţe a Casei de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş, astăzi, la orele 18. Ca şi în alte oraşe ale regiunii noastre şi la Tîrnăveni s-au ridicat, în ultimii ani, blocuri noi, cu apartamente confortabile, iată in fotografie, „un colţ" nou al oraşului. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 103 (2.528)1 Miercuri, 4 mai 196614 pagini 25 bani • Imagini de la demonstraţia de 1 Mai a oamenilor muncii din Tg.-Mureş • IVOCIRI: acţiunea MUNCITORILOR A REUŞIT Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a delegaţiei Marii Adunări Naţionale a Turciei Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit marţi delegaţia Marii Adunări Naţionale a Turciei, condusă de Ferruh Bozbeyli, preşedintele Medjlişului, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au participat Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Constanţa Crăciun şi Ilie Murgulescu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretar, şi Gheorghe Stoica, membru al Consiliului de Stat. A fost prezent Semsettin Arif Mardin, ambasadorul Turciei la Bucureşti. (Agerpres) Cu litere neşterse e înscrisă în istoria patriei amintirea acelor zile din toamna anului 1934, cînd în valea străjuită de pădurile ghimeşene, masele ţărăneşti, români şi maghiari deopotrivă, au aprins focul revoluţionar al nemulţumirii. Pe atunci, apăsa asupra ţărănimii odiosul aparat fiscal al puterii de stat burghezo-moşiereşti; din căsuţele cu ferestre mărunte, cu acoperiş de paie ale sărăcimii au fost confiscate pînă şi ultimele perne; organele silvice şi judecătoreşti au lansat o adevărată avalanşă de amenzi asupra ţărănimii, pentru cîteva crăci mizere, scoase din pădure; agenţii fiscului, secondaţi de jandarmi înarmaţi pînă-n dinţi, umblau din casă în casă, spre a răpi ultimii gologani ai oamenilor, jecmăniţi şi de comercianţi şi de cîrciumari şi traşi pe sfoară şi de notari. Dar pe cînd frunzele îngălbenite, atinse de brumă s-au Zilele frumoase din acest început de mai au permis lucrătorilor de pe ogoare să intensifice lucrările agricole de primăvară. Cinstind prin muncă ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, în 1 şi 2 mai, unităţile agricole din regiune au însămînţat mii de hectare cu porumb, cartofi şi alte culturi. Insămîntatul sfeclei de zahăr s-a terminat practic în toate raioanele. Planul însămîntărilor s-a realizat pînă la 3 mai în proporţie de 80,2 la sută. Harta reprezintă în procente situaţia însămîntării porumbului (la 3 mai) în raioanele Luduş, Tîrnăveni, Tg.-Mureş, Reghin şi oraş Tg.-Mureş şi plantatul cartofilor în raioanele Ciuc, Gheorghieni, Topliţa şi Odorhei. In zilele care urmează se impune concentrarea tuturor forţelor pentru terminarea grabnică a semănatului porumbului şi a plantării cartofilor. Multe unităţi agricole din raioanele Luduş, Tg.-Mureş şi Tîrnăveni au terminat deja aceste lucrări. Se cere deci consiliilor agricole şi uniunilor cooperatiste să ia măsuri pentru dirijarea operativă a tractoarelor şi maşinilor agricole din unităţile care au terminat semănatul în cele rămase în urmă. Bine s-a procedat în această direcţie în raionul Tg.-Mureş. De la cooperativele din Crăciuneşti şi Ungheni, care au terminat semănatul, tractoarele au fost dirijate operativ în C.A.P. Văleni, Corneşti, Pănet şi altele, care sunt rămase în urmă. Timpul este bun, dispunem de forţe suficiente pentru a termina însămînţările în următoarele 4—5 zile. Se apropie de sfîrşit însămînţarea porumbului la G.A.S. Jidvei. KOVÁCS GYÖRGY Lupte grele — rod bogat (I) desprins de pe copaci, răbdarea mulţimii a ajuns la capăt: ţăranii din Valea Ghimeşului au început să se agite; flăcările focului revoluţionar s-au înălţat printre stîncile falnicilor Carpaţi. (Cît de mult o căutam ulterior pe „lelea KATI", a ■ cărei figură eroică ar suscita oricînd interesul romancierilor. Ea era femeia aceea, care ieşind deodată din rîndurile maselor ce-şi cereau drepturi şi pîine, a sărit la unul dintre jandarmi, şi-a smuls cămaşa de pe piept şi apucînd baioneta de la puşca jandarmului, a cărei ţeavă era aţintită ameninţător spre mulţime, a îndreptat-o spre inima ei : „Im, puşci-mă aici, bestie, dacă îndrăzneşti !". Această femeie simplă din Ghimeş a pledat nu peste mult din comună... şi i s-a pierdut urma. Dar amintirea ei este evocată din tată-n fiu, rămînînd astfel nepieritoare). Peste tot în ţară, ţărănimea era într-o mare frămîntare; nemulţumirea pricinuită de nespusa mizerie a crescut ca valurile, găsindu-şi manifestarea în fapte. In mai multe comune din judeţele moldovene şi din Bărăgan, reprezentanţii fiscului regal au fost alungaţi, iar jandarmii, dezarmaţi, însufleţită de pilda revoluţionară a muncitorilor de la Criviţa, ţărănimea satelor noastre a dat o puternică expresie nemulţumirii, năzuinţelor sale spre un viitor mai omenesc. S-au înşelat amarnic aceia care-şi închipuiau că prin remesaliile sîngeroase de la 1907 vor putea amuţi definitiv glasul ţărănimiii nemulţumite. Din prima clipă a înfiinţării sale, Partidul Comunist Român a luptat cu consecvenţă pentru rezolvarea problemei agrare, căci tocmai din practica aplicării la condiţiile din ţara noastră a învăţăturii marxist-leniniste, a ajuns la concluzia justă că, proletariatului, condus de partid, îi revine măreaţa misiune istorică să rezolve problema agrară. Pe calea rezolvării acestei probleme, o etapă decisivă a constituit-o înfăptuirea reformei agrare, iniţiată şi condusă de partid, după eliberarea de sub jugul fascist, înfăptuindu-se o veche năzuinţă a ţărănimii: pămîntul îi aparţine celui care-l lucrează. Prin aceasta, clasa noastră muncitoare şi aliata ei, ţărănimea, au zdrobit dominaţia moşierimii, care veacuri de-a rîndul jecmănea nespus de crunt poporul nostru. După procesul revoluţionar al reformei, partidul nostru a trecut în curînd la transformarea socialistă a agriculturii, parte organică, importantă a construirii socialismului în întreaga ţară. In viaţa ţărănimii noastre, a ţării întregi, anul 1962, încheierea transformării socialiste a agriculturii, a constituit un eveniment istoric deosebit de important; socialismul a triumfat la orașe și la sate, iar poporul muncitor a scăpat pentru, totdeauna de orice formă de exploatare, devenind cu adevărat stăpîn pe soarta sa, a patriei socialiste libere şi independente, făuritor conştient al viitorului său fericit, îndreptîndu-se cu paşi viguroşi pe calea socialismului, spre comunism. (Continuare în pag. a 3-a) A Invăţtămîntul şi cultura în plin avînt SUSANA GÁLPÁL vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional In cadrul grandioasei revoluţii culturale, iniţiată şi condusă de partid — ca parte integrantă a procesului de făurire a socialismului în ţara noastră, s-au obţinut succese de seamă în dezvoltarea continuă a învăţămîntului, ştiinţei, literaturii şi artei. Cultura a devenit un bun al întregului popor. Generalizarea învăţămîntului de 8 ani şi dezvoltarea învăţămîntului mediu se înscriu pe linia ridicării nivelului de cultură generală al întregului popor — obiectiv important al politicii partidului nostru, învăţămîntul mediu cuprinde de 12 ori mai mulţi elevi decît în anul şcolar 1938—1939. Şcolile profesionale şi tehnice au fost absolvite, numai în anii sesenatului, de circa 285.000, respectiv de 100.000 de tineri. Sub steagul glorios al partidului, în anii şesenatului, numărul de specialişti cu studii superioare, prevăzut a fi pregătit a fost cu mult depăşit. An de an s-a consolidat baza materială a învăţămîntului, a crescut numărul cadrelor didactice. Personalul didactic — stimat şi preţuit de partid şi popor — este de 3 ori mai numeros decît în anul 1938. Prin grija partidului şi guvernului a fost introdusă gratuitatea manualelor şcolare pentru toţi elevii din şcoala obligatorie de cultură generală şi din licee. Valoarea manualelor şcolare distribuite în regiunea noastră, în ultimii 3 ani, se ridică la peste 15 milioane lei. In anii puterii populare, în regiunea Mureş-Autonomă Maghiară învăţămîntul de toate gradele a cunoscut o dezvoltare fără precedent. In anul şcolar 1965—1966, pe cuprinsul regiunii noastre funcţionează 823 de şcoli, din care 37 licee. Numărul tinerilor înscrişi la şcolile medii se ridică la circa 10.000, iar numărul total al elevilor din regiune depăşeşte cifra de 160.000. In prezent, în regiunea noastră activează peste 8.000 de cadre didactice, de 3 ori mai multe decît existau în 1938. Dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a învăţămîntului de toate gradele constituie unul din obiectivele importante ale politicii partidului şi statului nostru. In raportul C.C. prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. se subliniază faptul că „Şcoala, principalul izvor de cultură şi factor de civilizaţie, va cuprinde în ţara noastră în următorii 5 ani aproape un sfert din populaţie". Pornind de la nevoile de cadre medii ale economiei naţionale, se prevede extinderea învăţămîntului mediu, care va cuprinde licee de cultură generală şi licee de specialitate. Vor lua fiinţă licee industriale, agricole, economice, pedagogice. Acelaş interes, aceleaşi preocupări se manifestă şi pentru dezvoltarea învăţămîntului profesional, pentru învăţămîntul seral şi fără frecvenţă. In vederea dezvoltării bazei materiale a învăţămîntului de toate gradele, în anii cincinalului se vor investi peste 3,5 milioane lei. Omul societăţii socialiste trebuie să fie omul celei mai înal(Continuare în pag. a 3 a) Plecarea la Hanoi a unei delegaţii de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România Marţi după-amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Hanoi, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care la invitaţia Comitetului Central al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam şi a guvernului R. D. Vietnam, va face o vizită în această ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Ioniţă, membru al C.C. al P.C.R., adjunct al ministrului forţelor armate, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Ion Moangă, ambasadorul Republicii Socialiste România la Hanoi. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost salutaţi de tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, Gheorghe Rădulescu, Leontin Sălăjan, Florian Dănălache, Mihai Dalea, Virgil Trofin, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, de membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, de activişti de partid şi de stat. Au fost prezenţi însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam la Bucureşti, Ho Tu Truc, şi ambasadorul R. P. Chineze, Tzen Ian Ciuan. (Agerpres)