Steaua Roşie, mai 1966 (Anul 18, nr. 102-126)

1966-05-04 / nr. 103

In pădurile Călima­­nilor, Gurghiului şi Har­ghitei, mînuitorii feras­­traielor cu motor în­scriu succese însemna­te în însufleţită între­cere socialistă care se desfăşoară în cinstea glorioasei aniversări a partidului. Din parchetele de exploatare a lemnului sosesc mereu la vale trenuri încărcate cu buşteni expediaţi înain­te de termen. In sec­toarele de industriali­zare, gateriştii şi circu­­lariştii deservesc cu pri­cepere maşinile şi pre­lucrează cît mai cali­tativ lemnul. La fel ca în pădure, şi pe grafi­cul întrecerii lor, linia realizărilor urcă mereu. Printre forestierii re­giunii noastre care ra­portează realizări în­semnate în muncă se numără şi cei de la Odorhei. Succesele lor se datorează în primul rînd bunei organizări a producţiei. In parche­tele de exploatare se pune un accent deo­sebit pe sortarea cît mai bună a buştenii­. Utilajele şi mecanisme­le sunt folosite raţional, iar transportul buşteni­lor se desfăşoară fără întrerupere. La începu­tul acestui an, în hala gaterelor s-a pus în funcţiune o bandă ru­lantă. Cu ajutorul ei transportul cherestelei de fag se face mecani­zat. Nu peste mult timp se va da în folo­sinţă o altă instalaţie asemănătoare, pentru transportul deşeurilor. In prezent, ea se află într-un stadiu avansat de montaj. De aseme­nea, în faţa aceleiaşi hale, în depozitul de buşteni se instalează un gater pentru degro­­şare. Cu ajutorul lui buştenii vor fi dimen­sionaţi pentru a uşura operaţia propriu-zisă de debitare în hală. A­­tenţie cuvenită se acor­dă şi asistenţei tehnice în toate schimburile şi ridicării lor la acelaşi nivel. In fabrica de cherestea, cele două schimburi sînt conduse de oameni cu o boga­tă experienţă profesio­nală, buni organizatori ai producţiei. Forestierii din par­chetele de exploatare Vîrşag şi lavoraş, con­duse de Dionisie Ta­­maş şi Adalbert Mathe reuşesc să se menţină în fruntea întrecerii so­cialiste. Ei se dovedesc a fi cei mai buni orga­nizatori ai producţiei şi totodată se eviden­ţiază în buna organi­zare a transportului. însemnatele realizări obţinute de forestieri: de la întreprinderea din Odorhei sunt legate de numele gateristului A­­ron Elekes, circularişti­­lor Francisc Ágoston şi Albert Szász, de Mar­git Kovács de la celu­loză, de ale maiştrilor Pavel Lörincz din par­chetul Vîrşag şi Ioan Szavuly de la sectorul de mobilă. Pînă în prezent, fo­restierii din parchetele de exploatare au dat peste plan în cinstea zilei de 8 Mai 232 m­c de buşteni de răşinoa­­se, 653 m­c de buşteni de fag şi alţi 227 m­c de buşteni de stejar. Cei din sectorul de in­dustrializare au dat peste prevederi 1.012 m­c de cherestea de răşinoase, 146 m­c de cherestea de fag iar colectivul secţiei de mobilă a obţinut peste plan produse în valoa­re de peste 700.000 lei. De cîţiva ani tînăra bobinatoare Agnes Be­nedek de la Filatura de in Gheorghieni îşi depă­şeşte lună de lună sarcinile de plan. Realizările dobîndite au situat-o trei ani la rînd printre fruntaşele întrecerii socialiste. Pentru a întîmpina cea de-a 45-a aniversare a partidului cu noi rea­lizări, tînăra muncitoare și-a depășit anul acesta în fiecare lună sarcinile de plan cu 8—10 la sută. Manifestări culturale In aceste zile, pe în­treg cuprinsul regiunii, au loc manifestări în­chinate aniversării par­tidului: conferinţe, sim­pozioane, seri literare etc. Membri ai com­i­­tetului regional de par­tid, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti le vorbesc oamenilor muncii despre activita­tea glorioasă a partidu­lui nostru. Tovarăşul Ioan Coz­­ma, secretar al Comi­tetului regional de par­tid, a vorbit în faţa muncitorilor de la Mi­na Bălan şi Fabrica de confecţii din Miercurea Ciuc despre semnifica­ţia zilei de 1 Mai, des­pre lupta partidului pentru instaurarea pu­terii populare. Tovară­şul Alexandru Szekeres, secretar al Comitetului regional de partid, a avut o întîlnire cu muncitorii de la Ter­mocentrala din Luduş. Tovarăşul Ladislau Bra­­niş, secretar al Comite­tului regional de par­tid, s-a întîlnit cu tine­retul din oraşul Odor­hei şi cu muncitorii de la Fabrica de confecţii din localitate, în faţa cărora a făcut o expu­nere. Luînd cuvîntul în faţa muncitorilor de la Salina Praid şi de la Termocentrala din Fîn­­tînele, * tovarăşul losif •Â&wTSSSr*' , partid, le-a vorbit des­pre trecutul­­ de luptă al­ partidului. Numeroase expuneri au ţinut în faţa oame­nilor muncii şi secreta­rii şi membrii birouri­lor comitetelor raiona­le de partid. Ei au vor­bit despre lupta parti­dului, despre succesele obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în opera de desăvîrşîre a construc­ţiei­­ socialiste. Cooperatorii din co­muna Band, raionul Tg.-Mureş, au ascultat expunerea tov. Martin Lobi, luptător din ile­galitate, despre lupta U.T.C. şi expunerea tov. Alexandru Weisz, secretar al comitetului raional de partid, care a trecut în revistă suc­cesele obţinute de oa­menii muncii sub con­ducerea partidului în desăvîrşirea construcţiei socialiste. In ultimele zile în raionul Ciuc au fost ţinute pe aceste teme opt conferinţe, 48 simpozioane şi 19 seri literare. La Hodoşa, Borsec şi Răstoliţa, raionul Topli­­ţa, au luat cuvîntul în faţa oamenilor muncii tov. Petru Ţăranu, Ale­xandru Cadar şi Teodor Fodor, secretari ai co­mitetului raional de partid. Expuneri în faţa oamenilor muncii au făcut şi secretarii şi membrii birourilor co­mitetelor raionale de partid din raioanele Luduş, Tîrnăveni, Re­ghin şi Odorhei. SESIUNE ŞTIINŢIFICA Baza de cercetări ştiinţifice a Academiei — filiala Tg.-Mureş — în colaborare cu Societatea de ştiinţe istorice şi filologice organi­zează în cinstea celei de a 45-a ani­versări a creării partidului o sesiune de comunicări ştiinţifice. Lucrările ce se vor prezenta sunt inspirate din lupta partidului, din istoria mişcării muncitoreşti din patria noastră. Sesiunea se va ţine în sala de conferinţe a Casei de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş, astăzi, la orele 18. Ca şi în alte oraşe ale regiunii noastre şi la Tîrnăveni s-au ridicat, în ultimii ani, blocuri noi, cu apartamente confortabile, iată in fotografie, „un colţ" nou al oraşului. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 103 (2.528)1 Miercuri, 4 mai 19661­4 pagini 25 bani • Imagini de la demon­straţia de 1 Mai a oamenilor muncii din Tg.-Mureş • IVOCIRI: acţiunea MUNCITORILOR A REUŞIT Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a delegaţiei Marii Adunări Naţionale a Turciei Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit marţi dele­gaţia Marii Adunări Naţionale a Turciei, condusă de Ferruh Boz­­beyli, preşedintele Medjlişului, ca­re face o vizită în ţara noastră. La întrevedere, care s-a desfăşu­rat într-o atmosferă cordială, au participat Ştefan Voitec, preşedin­tele Marii Adunări Naţionale, Con­stanţa Crăciun şi Ilie Murgulescu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretar, şi Gheorghe Stoica, membru al Consiliului de Stat. A fost prezent Semsettin Arif Mardin, ambasadorul Turciei la Bucureşti. (Agerpres) Cu litere neşterse e înscrisă în istoria patriei amintirea ace­lor zile din toamna anului 1934, cînd în valea străjuită de pădurile ghimeşene, masele ţă­răneşti, români şi maghiari de­opotrivă, au aprins focul revo­luţionar al nemulţumirii. Pe a­­tunci, apăsa asupra ţărănimii o­­diosul aparat fiscal al puterii de stat burghezo-moşiereşti; din căsuţele cu ferestre mărunte, cu acoperiş de paie ale sărăcimii au fost confiscate pînă şi ulti­mele perne; organele silvice şi judecătoreşti au lansat o ade­vărată avalanşă de amenzi asu­pra ţărănimii, pentru cîteva crăci mizere, scoase din pădure; agenţii fiscului, secondaţi de jandarmi înarmaţi pînă-n dinţi, umblau din casă în casă, spre a răpi ultimii gologani ai oame­nilor, jecmăniţi şi de comer­cianţi şi de cîrciumari şi traşi pe sfoară şi de notari. Dar pe cînd frunzele îngăl­benite, atinse de brumă s-au Zilele frumoase din acest început de mai au permis lucrătorilor de pe ogoare să intensifice lucrările agricole de primăvară. Cinstind prin muncă ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, în 1 şi 2 mai, unităţile agricole din regiune au însămînţat mii de hec­tare cu porumb, cartofi şi alte culturi. Insămîntatul sfeclei de zahăr s-a terminat practic în toate raioanele. Planul însămîntărilor s-a realizat pînă la 3 mai în proporţie de 80,2 la sută. Harta reprezintă în procente situaţia însămîntării porumbului (la 3 mai) în raioanele Luduş, Tîrnăveni, Tg.-Mureş, Reghin şi o­­raş Tg.-Mureş şi plantatul cart­ofilor în raioanele Ciuc, Gheor­ghieni, Topliţa şi Odorhei. In zilele care urmează se impune concentrarea tuturor forţelor pentru terminarea grabnică a semănatului porumbului şi a plantării cartofilor. Multe unităţi agricole din raioanele Luduş, Tg.-Mureş şi Tîrnăveni au terminat deja aceste lucrări. Se cere deci consiliilor agricole şi uniunilor cooperatiste să ia măsuri pentru dirijarea ope­rativă a tractoarelor şi maşinilor agricole din unităţile care au ter­minat semănatul în cele rămase în urmă. Bine s-a procedat în aceas­tă direcţie în raionul Tg.-Mureş. De la cooperativele din Crăciuneşti şi Ungheni, care au terminat semănatul, tractoarele au fost dirijate operativ în C.A.P. Văleni, Corneşti, Pănet şi altele, care sunt ră­mase în urmă. Timpul este bun, dispunem de forţe suficiente pentru a termi­na însămînţările în următoarele 4—5 zile. Se apropie de sfîrşit însămînţarea porumbului la G.A.S. Jidvei. KOVÁCS GYÖRGY Lupte grele — rod bogat (I) desprins de pe copaci, răbdarea mulţimii a ajuns la capăt: ţăra­nii din Valea Ghimeşului au în­ceput să se agite; flăcările focu­lui revoluţionar s-au înălţat printre stîncile falnicilor Carpaţi. (Cît de mult o căutam ulterior pe „lelea KATI", a ■ cărei figură eroică ar suscita oricînd intere­sul romancierilor. Ea era femeia aceea, care ieşind deodată din rîndurile maselor ce-şi cereau drepturi şi pîine, a sărit la unul dintre jandarmi, şi-a smuls că­maşa de pe piept şi apucînd baioneta de la puşca jandarmu­lui, a cărei ţeavă era aţintită a­­meninţător spre mulţime, a în­dreptat-o spre inima ei : „Im­­, puşci-mă aici, bestie, dacă în­drăzneşti !". Această femeie sim­plă din Ghimeş a pledat nu peste mult din comună... şi i s-a pierdut urma. Dar amintirea ei este evocată din tată-n fiu, rămînînd astfel nepieritoare). Peste tot în ţară, ţărănimea era într-o mare frămîntare; ne­mulţumirea pricinuită de nes­pusa mizerie a crescut ca valu­rile, găsindu-şi manifestarea în fapte. In mai multe comune din judeţele moldovene şi din Bă­răgan, reprezentanţii fiscului re­gal au fost alungaţi, iar jandar­mii, dezarmaţi, însufleţită de pilda revoluţionară a muncito­rilor de la Criviţa, ţărănimea satelor noastre a dat o puter­nică expresie nemulţumirii, nă­zuinţelor sale spre un viitor mai omenesc. S-au înşelat amarnic aceia care-şi închipuiau că prin rem­esaliile sîngeroase de la 1907 vor putea amuţi definitiv glasul ţărănimiii nemulţumite. Din prima clipă a înfiinţării sale, Partidul Comunist Român a luptat cu consecvenţă pentru rezolvarea problemei agrare, căci tocmai din practica aplică­rii la condiţiile din ţara noastră a învăţăturii marxist-leniniste, a ajuns la concluzia justă că, pro­letariatului, condus de partid, îi revine măreaţa misiune istori­că să rezolve problema agrară. Pe calea rezolvării acestei pro­bleme, o etapă decisivă a con­stituit-o înfăptuirea reformei a­­grare, iniţiată şi condusă de partid, după eliberarea de sub jugul fascist, înfăptuindu-se o veche năzuinţă a ţărănimii: pă­­mîntul îi aparţine celui care-l lucrează. Prin aceasta, clasa noastră muncitoare şi aliata ei, ţărănimea, au zdrobit dominaţia moşierimii, care veacuri de-a rîndul jecmănea nespus de crunt poporul nostru. După procesul revoluţionar al reformei, partidul nostru a tre­cut în curînd la transformarea socialistă a agriculturii, parte or­ganică, importantă a construirii socialismului în întreaga ţară. In viaţa ţărănimii noastre, a ţării întregi, anul 1962, încheierea transformării socialiste a agri­culturii, a constituit un eveni­ment istoric deosebit de impor­tant; socialismul a triumfat la orașe și la sate, iar poporul muncitor a scăpat pentru, tot­deauna de orice formă de ex­ploatare, devenind cu adevărat stăpîn pe soarta sa, a patriei socialiste libere şi independen­te, făuritor conştient al viitoru­lui său fericit, îndreptîndu-se cu paşi viguroşi pe calea socialis­mului, spre comunism. (Continuare în pag. a 3-a) A Invăţtămîntul şi cultura în plin avînt SUSANA GÁLPÁL vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional In cadrul grandioasei revolu­ţii culturale, iniţiată şi condusă de partid — ca parte integrantă a procesului de făurire a socia­lismului în ţara noastră, s-au obţinut succese de seamă în dezvoltarea continuă a învăţă­­mîntului, ştiinţei, literaturii şi artei. Cultura a devenit un bun al întregului popor. Generalizarea învăţămîntului de 8 ani şi dezvoltarea învăţă­mîntului mediu se înscriu pe linia ridicării nivelului de cul­tură generală al întregului po­por — obiectiv important al politicii partidului nostru, învă­­ţămîntul mediu cuprinde de 12 ori mai mulţi elevi decît în anul şcolar 1938—1939. Şcolile pro­fesionale şi tehnice au fost ab­solvite, numai în anii sesenatu­­lui, de circa 285.000, respectiv de 100.000 de tineri. Sub stea­gul glorios al partidului, în anii şesenatului, numărul de specia­lişti cu studii superioare, pre­văzut a fi pregătit a fost cu mult depăşit. An de an s-a consolidat baza materială a învăţămîntului, a crescut numărul cadrelor didac­tice. Personalul didactic — sti­mat şi preţuit de partid şi po­por — este de 3 ori mai nu­meros decît în anul 1938. Prin grija partidului şi guvernului a fost introdusă gratuitatea ma­nualelor şcolare pentru toţi ele­vii din şcoala obligatorie de cultură generală şi din licee. Valoarea manualelor şcolare dis­tribuite în regiunea noastră, în ultimii 3 ani, se ridică la peste 15 milioane lei. In anii puterii populare, în regiunea Mureş-Autonomă Ma­ghiară învăţămîntul de toate gradele a cunoscut o dezvoltare fără precedent. In anul şcolar 1965—1966, pe cuprinsul regiu­nii noastre funcţionează 823 de şcoli, din care 37 licee. Numărul tinerilor înscrişi la şcolile me­dii se ridică la circa 10.000, iar numărul total al elevilor din re­giune depăşeşte cifra de 160.000. In prezent, în regiunea noastră activează peste 8.000 de cadre didactice, de 3 ori mai multe decît existau în 1938. Dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a învăţămîntului de toate gradele constituie unul din obiectivele importante ale politicii partidului şi statului nostru. In raportul C.C. pre­zentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. se subliniază faptul că „Şcoala, principalul izvor de cultură şi factor de ci­vilizaţie, va cuprinde în ţara noastră în următorii 5 ani a­­proape un sfert din populaţie". Pornind de la nevoile de ca­dre medii ale economiei naţio­nale, se prevede extinderea în­văţămîntului mediu, care va cu­prinde licee de cultură gene­rală şi licee de specialitate. Vor lua fiinţă licee industriale, agri­cole, economice, pedagogice. Acelaş interes, aceleaşi preocu­pări se manifestă şi pentru dez­voltarea învăţămîntului profe­sional, pentru învăţămîntul se­ral şi fără frecvenţă. In vederea dezvoltării bazei materiale a învăţămîntului de toate gradele, în anii cincinalu­lui se vor investi peste 3,5 mi­lioane lei. Omul societăţii socialiste tre­buie să fie omul celei mai înal­(Continuare în pag. a 3 a) Plecarea la Hanoi a unei delegaţii de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România Marţi după-amiază a părăsit Ca­pitala, plecînd spre Hanoi, delega­ţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România con­dusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republi­cii Socialiste România, care la in­vitaţia Comitetului Central al Par­tidului celor ce Muncesc din Viet­nam şi a guvernului R. D. Viet­nam, va face o vizită în această ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Ioniţă, membru al C.C. al P.C.R., adjunct al ministrului forţelor ar­mate, Vasile Vlad, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R., Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, şi Ion Moangă, ambasado­rul Republicii Socialiste România la Hanoi. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, membrii delegaţiei au fost sa­lutaţi de tovarăşii Gheorghe Apos­tol, Alexandru Bîrlădeanu, Alexan­dru Drăghici, Gheorghe Rădulescu, Leontin Sălăjan, Florian Dănăla­­che, Mihai Dalea, Virgil Trofin, Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, de membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, de ac­tivişti de partid şi de stat. Au fost prezenţi însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam la Bucureşti, Ho Tu Truc, şi amba­sadorul R. P. Chineze, Tzen Ian Ciuan. (Agerpres)

Next