Steaua Roşie, iunie 1966 (Anul 18, nr. 127-152)

1966-06-10 / nr. 135

O dată cu încheierea campaniei de fabricaţie a zahărului din recolta de sfeclă din anul precedent, în ambele fabrici de zahăr din regiunea noastră s-a trecut la executarea remontului. In ce stadiu se găsesc lucrările de remont? In cele ce urmează ne ocupăm de această problemă. Defalcarea judicioasă a lucrărilor La Fabrica de zahăr din Luduş înainte de începerea remontu­­lui s-a analizat volumul de lu­crări ce trebuie efectuate, fă­­cîndu-se o repartizare bine chibzuită pe sectoare şi în ca­drul acestora pe brigăzi. Re­­montul din sectoarele vizate, se desfășoară sub directa îndrumare a unui inginer care răspunde de bunul mers al lucrărilor. In scopul cunoaşterii mai amănun­ţite a stadiului de desfăşurare a lucrărilor am consultat cîţiva specialişti din sectoarele res­pective. In acest an , afirmă OVIDIU PLEŞA, şeful serviciului produc­ţie şi ing. ZSOMBOL NAGY, re­montul la Fabrica de zahăr din Luduş merge mult mai bine decît în anii trecuţi. La aceasta contribuie buna organizare, cu­noaşterea mai amănunţită a sar­cinilor de către fiecare echipă şi muncitor în parte. De aseme­nea prin planul de aproviziona­re întocmit, încă din perioada anului trecut, s-a putut asigura strictul de materiale şi piesele de schimb necesare. Defalcarea planului s-a făcut pe toată pe­rioada de remont. Acest lucru dă posibilitatea fiecărui maistru să cunoască lucrările ce îi apar­ţin şi să facă o planificare amă­nunţită, pe agregate. In prezent, după afirmaţiile celor doi specialişti, la agrega­tele tehnologice lucrările de remont s-au realizat fizic în proporţie de circa 65 la sută Un volum destul de important de lucrări sunt deja terminate. Astfel, la staţia de purificare, purificare-decantare, aparatele de fierbere sub vid şi rezervoa­rele, lucrările sînt complet în­cheiate. La recepţia lucrărilor respective s-a constatat că ele au fost executate la un înalt nivel tehnic. S-au evidenţiat pen­tru buna şi foarte buna execu­ţie a lucrărilor echipele condu­se de Ioan Szakács şi Gheorghe Haţeganu. In procesul de lucru s-au apli­cat şi metode noi. Astfel, în scopul uşurării curăţirii suprafe­ţelor de încălzire pe cale meca­nică (raşchetare) s-a trecut la fierberea cu sodă şi acid clor­­hidric înmuind crusta ce s-a de­pus în timpul fabricației. La fel, la difuzie, s-a făcut o spălare interioară a compartimentelor, eliminîndu-se prin aceasta can­titatea de borhot din difuzor. Metodele folosite au dus la re­ducerea substanţială a timpu­lui de curăţire. In cadrul sectorului mecanic — ne declară ing. IUDITA GREF lucrările sunt, de asemenea, în momentul de față, foarte a­­vansate. Din totalul agregatelor din secţia brută circa 75 la sută sunt terminate, la brut-pompe 80 la sută, iar la agregatele din uscătoria de zahăr circa 75 la sută. Intr-un stadiu avansat sunt executate lucrările de remont şi în cadrul sectorului electric precum şi la termocentrală, ne relatează şefii celor două sec­toare — ing. CHIORGOS AMIN­­DOS şi ing. MIRCEA MOLDO­VAN.. Şi în cadrul acestor secţii datorită repartizării pe concret a sarcinilor de remont, echipele care execută lucrările au obţi­nut, în majoritate, numai cali­ficative de bine şi foarte bine în urma recepţiei făcute. Colectivul Fabricii de zahăr din Luduş continuînd în ritmul de pînă acum execuţia principa­lelor lucrări de remont, va pu­tea asigura un plus de siguran­ţă bunei desfăşurări a campaniei de fabricație a zahărului din a­­cest an. p­v ^ • Scapan care ar putea costa Remontul din acest an de la Fa­brica de zahăr din Tg.-Mureş necesită un volum sporit de lucrări. După trei ani de func­ţionare e necesar a se efectua multe înlocuiri de piese, diferi­te modificări şi îmbunătăţiri la unele utilaje. Lucrări mai mari sunt întreprinse la transportoa­rele elicoidale pentru borhotul umed, la maşina de spălat sfe­clă şi se va executa o instalaţie pentru retopirea zahărului care va îmbunătăţi calitatea aces­tuia. Cu toate că în fabrică există o disproporţionalitate între vo­lumul de lucrări şi personalul aferent, remontul a început în toate sectoarele deodată. La secţia brută , ne relatează chimistul ALEXANDRU TAMAŞ, şeful acestei secţii, s-au execu­­tat pînă în prezent 60 la sută din remontul pompelor. Repar­tizarea personalului existent în raport cu volumul sarcinilor a contribuit la executarea unor lucrări de calitate. De aseme­nea, în scopul uşurării unor fa­ze de lucru s-au găsit metode noi, mai avansate. Curăţirea care se făcea manual la sitele difuziei şi separator, acum se execută mecanic. Peria fiind acţionată de aer comprimat, asigură o ca­litate mai bună la curăţat şi reduce timpul de lucru la aceas­tă fază. Deşi pentru asigurarea fron­tului de lucru s-au făcut inten­se pregătiri, au existat şi unele scăpări. Chiar dacă s-a întoc­mit, cu un an înainte, un plan de aprovizionare privind princi­palele materiale şi piese de schimb necesare în timpul re­­montului, acesta nu a fost des­tul de documentat. De abia la începerea remontului s-a constatat că mai e nevoie și de alte piese și materiale. Pentru procurarea lor a fost necesar ca în trimestrul I al anului să se facă un plan suplimentar. Aces­te scăpări nu vor influenţa oare ritmul de desfăşurare a lucrări­lor şi calitatea acestora? De fapt din discuţiile purtate cu ing. GUSTAV VIRLICI, şeful ser­viciului mecanic, reiese că pînă la sfîrşitul lunii mai, numai circa 45 la sută din volumul fizic de lucrări au fost executate. In această direcţie e cazul să se acţioneze cu mai multă ope­rativitate, organizîndu-se mai temeinic munca în toate sec­toarele fabricii. O pondere mare în volumul de lucrări de la Fa­brica de zahăr din Tg.-Mureş o are evacuarea nămolului rezul­tat din fosta campanie de fa­bricaţie. Deşi sînt depozitate in curte circa 7.000 vagoane de nă­mol, pînă la sfîrşitul lunii mai nu s-a transportat decît circa 5.458 tone. Aceasta din cauză că D.R.T.A. Tg.-Mureş nu asigu­ră numărul necesar de autoca­mioane. Dacă se va amina me­­reu această lucrare, nu a exclus ca la fabrica din Tg -Mureş să existe nămol netransformat şi în timpul noii campanii iată deci că, din cauza unor neajunsuri, lucrările de re­mont la Fabrica de zahăr din Tg -Mureş nu se desfăşoară în ritmul planificat. Remedierea a­­cestor întîrzieri e posibilă doar printr-o organizare mai temei­nică a muncii în fiecare sector, şi în cadrul acestora, pe echipe şi oameni. AUREL DAN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 135 (2.560) I Vineri, 10 iunie 1966 | 4 pagini 25 de bani Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a grupului de ziarişti italieni Joi dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, a primit un grup de ziarişti italieni alcătuit din Giusseppe Boffa, de la ziarul „L’Unita", Franco Bertone, de la revista „Rinascita", Cesare Piilon, de la revista „Vie Nuove", Augus­to Livi, de la ziarul „Paese Sera" şi Sergio Mugnai, corespondentul ziarului „L’Unita" la Bucureşti, ca­re a făcut o vizită în ţara noastră. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înfăţişat activitatea şi preocupările partidului în legătură cu înfăptui­rea hotărîrilor Congresului al IX- lea al P.C.R., a vorbit despre pro­bleme­ actuale ale vieţii interna­ţionale, şi a răspuns la întrebările ziariştilor. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. La primire a participat tovarăşul Sion Bujor, şeful secţiei Presă şi Edituri a C­­ C al P.C.R. In timpul cît s-au aflat în ţara noastră, ziariştii italieni au vizitat obiective industriale şi agricole, şantiere de construcţii, instituţii economice şi culturale centrale, s-au întîlnit cu muncitori, ţărani, intelectuali, reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii culturale. VEDERE DIN GALAȚI ■ în luptă cu buruienile ! Controlul şi îndrumarea lasă de dorit ! „Barul“ nu umple carul întreţinerea culturi­lor continuă să fie în centrul preocupărilor lucrătorilor de pe o­­goare. Modul cum se desfăşoară întreţinerea culturilor, aflate în plină dezvoltare după ploile căzute, consti­tuie obiectivul raidu­­lui-anchetă întreprins de redacţie, la 8 iu­nie, în cîteva coopera­tive agricole din raioa­nele Tg.-Mureş şi Re­ghin. După timpul plo­ios din zilele trecute, cîmpul a devenit din nou un adevărat furni­car. Peste tot, pe ogoare, cooperato­rii şi mecanizatorii, în luptă cu buruienile asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare a plantelor. Parcurgînd cu maşina zeci de kilo­metri pe valea Mure­şului, a Luţului sau pe tarlalele cooperatorilor din Păingeni, Ercea, Fă­­răgău, rar am întîlnit lanuri îmburuienate. A­­ceasta denotă că mun­ca de întreţinere a culturilor a fost mai bine organizată decît în alţi ani. La Ernei, A­căţari, Band, Gorneşti, Ercea, Dedrad şi în alte cooperative praşi­­la I la porumb s-a ter­minat sau se apropie de sfîrşit. La coopera­tiva din Ercea, de pil­dă, care în anii trecuţi se situa mereu codaşă la întreţinerea culturi­lor, acum există o vie întrecere între brigăzi la prăşit. Brigada din Lefaia condusă de Ni­colae Forgaci, termi­­nînd cu cîteva zile în urmă prăşitul porum­bului, cartofilor şi ră­­nitul sfeclei, a cîştigat drapelul de fruntaşă pe cooperativă. Dar nici echipa lui Alexan­dru Burian din brigada a Il-a de la Poarta nu se lasă mai prejos. în­treaga echipă formată din peste 20 de coope­ratori, am găsit-o în partea de hotar „Hîn­­suri" executînd lucrări de bună calitate la ră­­ritul sfeclei de zahăr. La această cooperativă s-ar mai putea vorbi despre brigada de trac­toare condusă de Au­gustin Forgaci, care considerăm că nu şi-a adus întregul aport l­­a întreţinerea mecaniza­tă a culturilor. Din 300 ha contractate a se prăşi mecanic (250 ha porumb şi 50 ha sfeclă de zahăr) s-au executat pînă acum doar 20 ha. Şeful de brigadă justi­fică rămînerea în urmă prin faptul că terenul a fost moale. Este și a­­ceasta o­­cauză însă noi considerăm că munca brigăzii ise mult mai „moale" decît terenul. La cooperativa din Dumbrăvioara, în par­tea de hotar „Leiara" am găsit la lucru cîte­va grupuri de coope­ratori și pe tînărul me­canizator Mihai Boţog la prăşitul mecanic al sfeclei de zahăr. Me­canizatorul lucra cu a­­tenţie mărită, distru­­gînd buruiana, destul de mare de altfel, din­tre rîndurile de sfeclă. Nu acelaşi aport însă îşi aduc toţi coopera­torii la răritul sfeclei şi distrugerea buruieni­lor pe rînd. Lanul pă­rea împestriţat, cu par­cele rărite, iar altele nerărite şi inundate de buruieni deşi aceste lu­crări se puteau executa cu multe zile în urmă. Dacă cooperatori ca Ştefan Kristof au efec­tuat răritul cu 2 săptă­­mîni în urmă, iar acum aplică praşila a lll-a la sfeclă, alţii ca Marga­reta Nagy, Ana Bakk, P. Berekméri şi alţii nu s-au prezentat nici pî­nă acum să rărească parcelele ce le-au fost repartizate. Grav este faptul că printre aceş­tia se află şi persoane­le care fac parte din familia preşedintelui cooperativei. Unde es­te oare exemplul per­sonal al conducătorilor? — Unde este briga­dierul, şefii de echipă? — l-am întrebat pe un cooperator. — Nu i-am văzut azi pe aici, vin foarte rar pe cîmp. Intr-adevăr, brigadie­rul şi şefii de echipă lipseau din această par­te a hotarului, unde erau concentrate majo­ritatea forţelor, iar în unele cazuri calitatea muncii şi în special respectarea densităţii lăsau de dorit. Pe bri­gadierul Nicolae Berek­méri, care răspunde de această brigadă, l-am întîlnit la sediul coo­perativei fără a avea de rezolvat probleme mai importante. Lipsiţi de îndrumare şi control i-am găsit şi pe cooperatorii ce lu­crau pe tarlalele coo­perativei din Glodeni. Motivul? Preşedintele cooperativei a găsit de cuviinţă să convoace şedinţă de consiliu în (Continuare în pag. a 3-a) Praşila a lll-a mecanică la porumb în cooperativa agricoli Sînpaul, raionul Luduş. In conformitate cu art. 9 şi 11 din Legea nr. 6/1957, de organizare şi funcţionare a sfaturilor populare, în ziua de 18 iunie 1966, orele 10, în sala de şedinţe din clădirea sfatului popular regional, va avea loc sesiunea a V-a a Sfatului popular al regiunii Mureş-Autonomă Maghiară, cu următoarea ORDINE DE ZI: — Măsurile luate de comitetul executiv al sfatului popular regional, privind realizarea indi­catorilor de plan pe anul 1966 în industria locală, lărgirea nomenclaturii bunurilor de larg con­sum și executarea obiectivelor din credite ban­care de mică mecanizare şi investiţii. — Coraportul comisiei permanente de gos­podărie comunală şi industrie locală. Preşedinte, Secretar GERE MIHAI RADU ŞTEFAN c înscrierile la liceele de specialitate De la­ 13 iunie şi pînă în sea­­ra zilei de 21 iunie a. c. au loc înscrierile la liceele de specia­litate din regiunea noastră: Li­ceul industrial pentru construc­ţii de maşini din Tg.-Mureş (la Liceul nr. 4 din Tg.-Mureş),, Li­ceul agricol din Odorhei (la Grupul şcolar agricol, str. justi­ţiei nr. 12), Liceul agricol din Tg.­Mureş (la Şcoala tehnică a­­gricolă, str. Kossuth Lajos nr. 108), Liceul economic din Tg.­­Mureş (la Grupul şcolar comer­cial, str. Călimanului nr. 1). Sînt necesare următoarele ac­te: certificatul de absolvire al şcolii generale, certificatul de naştere (în original şi copie ne­legalizată) şi adeverinţa de să­nătate eliberată de policlinica la care elevii sînt luaţi în evi­denţă. In cerere se va preciza şi specialitatea pe care elevul do­reşte s-o studieze. In ziua de 21 iunie se va fa­ce vizita medicală, iar în dimi­neața de 22 iunie vor începe probele scrise. Străbat, rînd pe rînd, cele 15 ateliere ale Institutului de pro­iectări pentru construcţii tip (I.P.C.T.) din Capitală. Primele în care poposim sînt cele de proiectare pentru construcţii in­dustriale. Oameni în halate al­be, coli de cale întinse pe plan­şete, rigle de calcul, liniştea de­plină în care se lucrează îţi dau certitudinea că te afli într-un loc unde se creează intens. Fa­cem cunoştinţă cu arhitecţii Vir­ginia Jipa, Ion Enescu, Staicu Oprescu şi inginerii Mihai Po­­povici şi Gheorghe Săndulescu, pe care arhitectul şef Dorian Hardt ni-i recomandă ca lucră­tori cu experienţă. Ei sînt unii dintre autorii proiectelor, pe baza cărora, în anii şesenatului, au fost construite numeroase hale industriale cu o suprafaţă totală de circa 2 milioane m­p, combinatele pentru industriali­zarea lemnului de la Blaj, Gher­la, Suceava, Piteşti, Sighet, uni­tăţi ale industriei chimice de pe întreg cuprinsul ţării. Zeci de mii de ore de muncă de con­cepţie se află concentrate în zidurile acestor obiective. In atelierele de arhitectură şi cele de proiectare pentru con­strucţii social-culturale, aceeaşi atmosferă creatoare. O preocu­pare importantă, de mare ac­tualitate pentru oamenii de aici o constituie ridicarea tipi­zării pe o nouă treaptă, adică realizarea unor tronsoane şi ele­mente de construcţii, care apoi asamblate între ele să nu mai condiţioneze obligativitatea u­­nor anumite forme de construc­ţii. Arhitectul şi inginerul care le aplică pot astfel interveni cu imaginaţia lor în proiecte, de­­terminînd plastica şi compozi­ţia potrivit talentului personal, imprimînd clădirii caractere lo­cale, de ansamblu urbanistic şi de tradiţie regională etc. După proiectele realizate în acest atelier s-au ridicat, între altele, în anii sesenatului peste 26.000 de săli de clasă, cea mai mare parte din cele peste 270.000 de apartamente con- struite din fondurile statului, numeroase cinematografe în Bucureşti, Braşov, Cîmpina, Medgidia, sute de magazine, că­mine, case de cultură, cluburi. In ultimii ani, seria de proiecte a fost lărgită continuu, iar pa­ralel cu aceasta se desfăşoară o activitate intensă de studii şi cercetări care să ducă la ridi­carea confortului, la micşorarea pericolului de monotonie arhi­tecturală. O activitate deosebi­tă au dus în această direcţie arhitecţii Tiberiu Niga, Negrea­­nu Popescu, Nicolae Vlădescu, Mariana Bucur, inginerii Ion Berleanu, Lucian Roşianu, Adrian Lupaş. In institut am aflat că de cîteva luni se studiază ela­borarea unor proiecte pentru viitoarele locuinţe. Noile tipuri de apartamente prezentînd un grad superior de confort cu în­căperi pentru dormit, sufragerie şi cameră de lucru. Ele oferă un plus de spaţiu prin dulapuri în­­zidite sau pandem­i. Se fac, de asemenea, studii în vederea de­finitivării unor teme de proiec­tare pentru şcoli elementare, li­cee, săli şcolare de gimnastică, complexe comerciale, de deser­vire, dotări sanitare etc. Preocupările institutului nos­tru sînt foarte diverse şi va­riate, ne spune directorul insti­tutului, ing. Adrian Lupescu Printre altele, studiem realiza­­rea unor locuinţe pentru per­soane în vîrstă, dotarea oraşelor cu clădiri pentru preşcolari, spa­ţii de joacă pentru copii. In ul­timul timp au fost, de aseme­nea, întocmite proiecte de lo­cuinţe moderne în mediul rural. Pe foile de cale întinse pe planşete îţi apare în faţă viito­rul. El îţi dă parcă forţă şi nu te poţi împotrivi să nu exprimi sentimentul de admiraţie pen­tru munca acestor creatori de clădiri. Sînt aproape 350 de proiectanţi, ingineri şi specialişti din cele mai diverse domenii, toţi într-o continuă şi pasionan­tă căutare a noului. GH. PREDA redactor la Agerpres a începutul noului cartier tîrgumureşean Constructorii tîrgumureşeni înalţă primele blocuri ale celui mai mare cartier de locuinţe din oraş, cartierul Tudor Vla­­dimirescu care, în perimetrul a 60 de hectare, el va cuprinde în final patru microraioane cu 6.200 de apartamente, nume­roase unităţi comerciale şi meş­teşugăreşti pentru deservirea populaţiei, şcoli şi policlinici. Proiectanţii au pus la îndemîna realizatorilor acestui nou an­samblu de locuinţe — construc­tori şi artişti plastici — o va­rietate de soluţii arhitectonice: blocuri cu 4 nivele, unele cu aspect de vilă, faţade cu zidă­rie aparentă, plăci ceramice co­lorate, lucrări de artă , sculp­turi şi mozaicuri, parcuri şi zo­ne verzi care vor oferi viitori­lor locatari o bogată zonă de agrement confortabilă. ULTIMELE SPECTACOLE ALE CIRCULUI DE STAT Circul de stat din Bucureşti îşi încheie turneul la Tg.-Mureş cu spectacolul „Cavalcada". Ul­timele reprezentaţii vor avea loc sîmbătă la ora 20 şi dumi­nică la ora 16 şi 20. Spectacolul reuşit, în cadrul căruia evoluează doctorul Cle­­mendore din India cu un nu­măr de exerciții de Yoga, se bucură de aprecierea publicu­lui tîrgumureşean.

Next