Steaua Roşie, iunie 1966 (Anul 18, nr. 127-152)
1966-06-10 / nr. 135
O dată cu încheierea campaniei de fabricaţie a zahărului din recolta de sfeclă din anul precedent, în ambele fabrici de zahăr din regiunea noastră s-a trecut la executarea remontului. In ce stadiu se găsesc lucrările de remont? In cele ce urmează ne ocupăm de această problemă. Defalcarea judicioasă a lucrărilor La Fabrica de zahăr din Luduş înainte de începerea remontului s-a analizat volumul de lucrări ce trebuie efectuate, făcîndu-se o repartizare bine chibzuită pe sectoare şi în cadrul acestora pe brigăzi. Remontul din sectoarele vizate, se desfășoară sub directa îndrumare a unui inginer care răspunde de bunul mers al lucrărilor. In scopul cunoaşterii mai amănunţite a stadiului de desfăşurare a lucrărilor am consultat cîţiva specialişti din sectoarele respective. In acest an , afirmă OVIDIU PLEŞA, şeful serviciului producţie şi ing. ZSOMBOL NAGY, remontul la Fabrica de zahăr din Luduş merge mult mai bine decît în anii trecuţi. La aceasta contribuie buna organizare, cunoaşterea mai amănunţită a sarcinilor de către fiecare echipă şi muncitor în parte. De asemenea prin planul de aprovizionare întocmit, încă din perioada anului trecut, s-a putut asigura strictul de materiale şi piesele de schimb necesare. Defalcarea planului s-a făcut pe toată perioada de remont. Acest lucru dă posibilitatea fiecărui maistru să cunoască lucrările ce îi aparţin şi să facă o planificare amănunţită, pe agregate. In prezent, după afirmaţiile celor doi specialişti, la agregatele tehnologice lucrările de remont s-au realizat fizic în proporţie de circa 65 la sută Un volum destul de important de lucrări sunt deja terminate. Astfel, la staţia de purificare, purificare-decantare, aparatele de fierbere sub vid şi rezervoarele, lucrările sînt complet încheiate. La recepţia lucrărilor respective s-a constatat că ele au fost executate la un înalt nivel tehnic. S-au evidenţiat pentru buna şi foarte buna execuţie a lucrărilor echipele conduse de Ioan Szakács şi Gheorghe Haţeganu. In procesul de lucru s-au aplicat şi metode noi. Astfel, în scopul uşurării curăţirii suprafeţelor de încălzire pe cale mecanică (raşchetare) s-a trecut la fierberea cu sodă şi acid clorhidric înmuind crusta ce s-a depus în timpul fabricației. La fel, la difuzie, s-a făcut o spălare interioară a compartimentelor, eliminîndu-se prin aceasta cantitatea de borhot din difuzor. Metodele folosite au dus la reducerea substanţială a timpului de curăţire. In cadrul sectorului mecanic — ne declară ing. IUDITA GREF lucrările sunt, de asemenea, în momentul de față, foarte avansate. Din totalul agregatelor din secţia brută circa 75 la sută sunt terminate, la brut-pompe 80 la sută, iar la agregatele din uscătoria de zahăr circa 75 la sută. Intr-un stadiu avansat sunt executate lucrările de remont şi în cadrul sectorului electric precum şi la termocentrală, ne relatează şefii celor două sectoare — ing. CHIORGOS AMINDOS şi ing. MIRCEA MOLDOVAN.. Şi în cadrul acestor secţii datorită repartizării pe concret a sarcinilor de remont, echipele care execută lucrările au obţinut, în majoritate, numai calificative de bine şi foarte bine în urma recepţiei făcute. Colectivul Fabricii de zahăr din Luduş continuînd în ritmul de pînă acum execuţia principalelor lucrări de remont, va putea asigura un plus de siguranţă bunei desfăşurări a campaniei de fabricație a zahărului din acest an. pv ^ • Scapan care ar putea costa Remontul din acest an de la Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş necesită un volum sporit de lucrări. După trei ani de funcţionare e necesar a se efectua multe înlocuiri de piese, diferite modificări şi îmbunătăţiri la unele utilaje. Lucrări mai mari sunt întreprinse la transportoarele elicoidale pentru borhotul umed, la maşina de spălat sfeclă şi se va executa o instalaţie pentru retopirea zahărului care va îmbunătăţi calitatea acestuia. Cu toate că în fabrică există o disproporţionalitate între volumul de lucrări şi personalul aferent, remontul a început în toate sectoarele deodată. La secţia brută , ne relatează chimistul ALEXANDRU TAMAŞ, şeful acestei secţii, s-au executat pînă în prezent 60 la sută din remontul pompelor. Repartizarea personalului existent în raport cu volumul sarcinilor a contribuit la executarea unor lucrări de calitate. De asemenea, în scopul uşurării unor faze de lucru s-au găsit metode noi, mai avansate. Curăţirea care se făcea manual la sitele difuziei şi separator, acum se execută mecanic. Peria fiind acţionată de aer comprimat, asigură o calitate mai bună la curăţat şi reduce timpul de lucru la această fază. Deşi pentru asigurarea frontului de lucru s-au făcut intense pregătiri, au existat şi unele scăpări. Chiar dacă s-a întocmit, cu un an înainte, un plan de aprovizionare privind principalele materiale şi piese de schimb necesare în timpul remontului, acesta nu a fost destul de documentat. De abia la începerea remontului s-a constatat că mai e nevoie și de alte piese și materiale. Pentru procurarea lor a fost necesar ca în trimestrul I al anului să se facă un plan suplimentar. Aceste scăpări nu vor influenţa oare ritmul de desfăşurare a lucrărilor şi calitatea acestora? De fapt din discuţiile purtate cu ing. GUSTAV VIRLICI, şeful serviciului mecanic, reiese că pînă la sfîrşitul lunii mai, numai circa 45 la sută din volumul fizic de lucrări au fost executate. In această direcţie e cazul să se acţioneze cu mai multă operativitate, organizîndu-se mai temeinic munca în toate sectoarele fabricii. O pondere mare în volumul de lucrări de la Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş o are evacuarea nămolului rezultat din fosta campanie de fabricaţie. Deşi sînt depozitate in curte circa 7.000 vagoane de nămol, pînă la sfîrşitul lunii mai nu s-a transportat decît circa 5.458 tone. Aceasta din cauză că D.R.T.A. Tg.-Mureş nu asigură numărul necesar de autocamioane. Dacă se va amina mereu această lucrare, nu a exclus ca la fabrica din Tg -Mureş să existe nămol netransformat şi în timpul noii campanii iată deci că, din cauza unor neajunsuri, lucrările de remont la Fabrica de zahăr din Tg -Mureş nu se desfăşoară în ritmul planificat. Remedierea acestor întîrzieri e posibilă doar printr-o organizare mai temeinică a muncii în fiecare sector, şi în cadrul acestora, pe echipe şi oameni. AUREL DAN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 135 (2.560) I Vineri, 10 iunie 1966 | 4 pagini 25 de bani Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a grupului de ziarişti italieni Joi dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, a primit un grup de ziarişti italieni alcătuit din Giusseppe Boffa, de la ziarul „L’Unita", Franco Bertone, de la revista „Rinascita", Cesare Piilon, de la revista „Vie Nuove", Augusto Livi, de la ziarul „Paese Sera" şi Sergio Mugnai, corespondentul ziarului „L’Unita" la Bucureşti, care a făcut o vizită în ţara noastră. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înfăţişat activitatea şi preocupările partidului în legătură cu înfăptuirea hotărîrilor Congresului al IX- lea al P.C.R., a vorbit despre probleme actuale ale vieţii internaţionale, şi a răspuns la întrebările ziariştilor. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. La primire a participat tovarăşul Sion Bujor, şeful secţiei Presă şi Edituri a C C al P.C.R. In timpul cît s-au aflat în ţara noastră, ziariştii italieni au vizitat obiective industriale şi agricole, şantiere de construcţii, instituţii economice şi culturale centrale, s-au întîlnit cu muncitori, ţărani, intelectuali, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii culturale. VEDERE DIN GALAȚI ■ în luptă cu buruienile ! Controlul şi îndrumarea lasă de dorit ! „Barul“ nu umple carul întreţinerea culturilor continuă să fie în centrul preocupărilor lucrătorilor de pe ogoare. Modul cum se desfăşoară întreţinerea culturilor, aflate în plină dezvoltare după ploile căzute, constituie obiectivul raidului-anchetă întreprins de redacţie, la 8 iunie, în cîteva cooperative agricole din raioanele Tg.-Mureş şi Reghin. După timpul ploios din zilele trecute, cîmpul a devenit din nou un adevărat furnicar. Peste tot, pe ogoare, cooperatorii şi mecanizatorii, în luptă cu buruienile asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare a plantelor. Parcurgînd cu maşina zeci de kilometri pe valea Mureşului, a Luţului sau pe tarlalele cooperatorilor din Păingeni, Ercea, Fărăgău, rar am întîlnit lanuri îmburuienate. Aceasta denotă că munca de întreţinere a culturilor a fost mai bine organizată decît în alţi ani. La Ernei, Acăţari, Band, Gorneşti, Ercea, Dedrad şi în alte cooperative praşila I la porumb s-a terminat sau se apropie de sfîrşit. La cooperativa din Ercea, de pildă, care în anii trecuţi se situa mereu codaşă la întreţinerea culturilor, acum există o vie întrecere între brigăzi la prăşit. Brigada din Lefaia condusă de Nicolae Forgaci, terminînd cu cîteva zile în urmă prăşitul porumbului, cartofilor şi rănitul sfeclei, a cîştigat drapelul de fruntaşă pe cooperativă. Dar nici echipa lui Alexandru Burian din brigada a Il-a de la Poarta nu se lasă mai prejos. întreaga echipă formată din peste 20 de cooperatori, am găsit-o în partea de hotar „Hînsuri" executînd lucrări de bună calitate la răritul sfeclei de zahăr. La această cooperativă s-ar mai putea vorbi despre brigada de tractoare condusă de Augustin Forgaci, care considerăm că nu şi-a adus întregul aport la întreţinerea mecanizată a culturilor. Din 300 ha contractate a se prăşi mecanic (250 ha porumb şi 50 ha sfeclă de zahăr) s-au executat pînă acum doar 20 ha. Şeful de brigadă justifică rămînerea în urmă prin faptul că terenul a fost moale. Este și aceasta ocauză însă noi considerăm că munca brigăzii ise mult mai „moale" decît terenul. La cooperativa din Dumbrăvioara, în partea de hotar „Leiara" am găsit la lucru cîteva grupuri de cooperatori și pe tînărul mecanizator Mihai Boţog la prăşitul mecanic al sfeclei de zahăr. Mecanizatorul lucra cu atenţie mărită, distrugînd buruiana, destul de mare de altfel, dintre rîndurile de sfeclă. Nu acelaşi aport însă îşi aduc toţi cooperatorii la răritul sfeclei şi distrugerea buruienilor pe rînd. Lanul părea împestriţat, cu parcele rărite, iar altele nerărite şi inundate de buruieni deşi aceste lucrări se puteau executa cu multe zile în urmă. Dacă cooperatori ca Ştefan Kristof au efectuat răritul cu 2 săptămîni în urmă, iar acum aplică praşila a lll-a la sfeclă, alţii ca Margareta Nagy, Ana Bakk, P. Berekméri şi alţii nu s-au prezentat nici pînă acum să rărească parcelele ce le-au fost repartizate. Grav este faptul că printre aceştia se află şi persoanele care fac parte din familia preşedintelui cooperativei. Unde este oare exemplul personal al conducătorilor? — Unde este brigadierul, şefii de echipă? — l-am întrebat pe un cooperator. — Nu i-am văzut azi pe aici, vin foarte rar pe cîmp. Intr-adevăr, brigadierul şi şefii de echipă lipseau din această parte a hotarului, unde erau concentrate majoritatea forţelor, iar în unele cazuri calitatea muncii şi în special respectarea densităţii lăsau de dorit. Pe brigadierul Nicolae Berekméri, care răspunde de această brigadă, l-am întîlnit la sediul cooperativei fără a avea de rezolvat probleme mai importante. Lipsiţi de îndrumare şi control i-am găsit şi pe cooperatorii ce lucrau pe tarlalele cooperativei din Glodeni. Motivul? Preşedintele cooperativei a găsit de cuviinţă să convoace şedinţă de consiliu în (Continuare în pag. a 3-a) Praşila a lll-a mecanică la porumb în cooperativa agricoli Sînpaul, raionul Luduş. In conformitate cu art. 9 şi 11 din Legea nr. 6/1957, de organizare şi funcţionare a sfaturilor populare, în ziua de 18 iunie 1966, orele 10, în sala de şedinţe din clădirea sfatului popular regional, va avea loc sesiunea a V-a a Sfatului popular al regiunii Mureş-Autonomă Maghiară, cu următoarea ORDINE DE ZI: — Măsurile luate de comitetul executiv al sfatului popular regional, privind realizarea indicatorilor de plan pe anul 1966 în industria locală, lărgirea nomenclaturii bunurilor de larg consum și executarea obiectivelor din credite bancare de mică mecanizare şi investiţii. — Coraportul comisiei permanente de gospodărie comunală şi industrie locală. Preşedinte, Secretar GERE MIHAI RADU ŞTEFAN c înscrierile la liceele de specialitate De la 13 iunie şi pînă în seara zilei de 21 iunie a. c. au loc înscrierile la liceele de specialitate din regiunea noastră: Liceul industrial pentru construcţii de maşini din Tg.-Mureş (la Liceul nr. 4 din Tg.-Mureş),, Liceul agricol din Odorhei (la Grupul şcolar agricol, str. justiţiei nr. 12), Liceul agricol din Tg.Mureş (la Şcoala tehnică agricolă, str. Kossuth Lajos nr. 108), Liceul economic din Tg.Mureş (la Grupul şcolar comercial, str. Călimanului nr. 1). Sînt necesare următoarele acte: certificatul de absolvire al şcolii generale, certificatul de naştere (în original şi copie nelegalizată) şi adeverinţa de sănătate eliberată de policlinica la care elevii sînt luaţi în evidenţă. In cerere se va preciza şi specialitatea pe care elevul doreşte s-o studieze. In ziua de 21 iunie se va face vizita medicală, iar în dimineața de 22 iunie vor începe probele scrise. Străbat, rînd pe rînd, cele 15 ateliere ale Institutului de proiectări pentru construcţii tip (I.P.C.T.) din Capitală. Primele în care poposim sînt cele de proiectare pentru construcţii industriale. Oameni în halate albe, coli de cale întinse pe planşete, rigle de calcul, liniştea deplină în care se lucrează îţi dau certitudinea că te afli într-un loc unde se creează intens. Facem cunoştinţă cu arhitecţii Virginia Jipa, Ion Enescu, Staicu Oprescu şi inginerii Mihai Popovici şi Gheorghe Săndulescu, pe care arhitectul şef Dorian Hardt ni-i recomandă ca lucrători cu experienţă. Ei sînt unii dintre autorii proiectelor, pe baza cărora, în anii şesenatului, au fost construite numeroase hale industriale cu o suprafaţă totală de circa 2 milioane mp, combinatele pentru industrializarea lemnului de la Blaj, Gherla, Suceava, Piteşti, Sighet, unităţi ale industriei chimice de pe întreg cuprinsul ţării. Zeci de mii de ore de muncă de concepţie se află concentrate în zidurile acestor obiective. In atelierele de arhitectură şi cele de proiectare pentru construcţii social-culturale, aceeaşi atmosferă creatoare. O preocupare importantă, de mare actualitate pentru oamenii de aici o constituie ridicarea tipizării pe o nouă treaptă, adică realizarea unor tronsoane şi elemente de construcţii, care apoi asamblate între ele să nu mai condiţioneze obligativitatea unor anumite forme de construcţii. Arhitectul şi inginerul care le aplică pot astfel interveni cu imaginaţia lor în proiecte, determinînd plastica şi compoziţia potrivit talentului personal, imprimînd clădirii caractere locale, de ansamblu urbanistic şi de tradiţie regională etc. După proiectele realizate în acest atelier s-au ridicat, între altele, în anii sesenatului peste 26.000 de săli de clasă, cea mai mare parte din cele peste 270.000 de apartamente con- struite din fondurile statului, numeroase cinematografe în Bucureşti, Braşov, Cîmpina, Medgidia, sute de magazine, cămine, case de cultură, cluburi. In ultimii ani, seria de proiecte a fost lărgită continuu, iar paralel cu aceasta se desfăşoară o activitate intensă de studii şi cercetări care să ducă la ridicarea confortului, la micşorarea pericolului de monotonie arhitecturală. O activitate deosebită au dus în această direcţie arhitecţii Tiberiu Niga, Negreanu Popescu, Nicolae Vlădescu, Mariana Bucur, inginerii Ion Berleanu, Lucian Roşianu, Adrian Lupaş. In institut am aflat că de cîteva luni se studiază elaborarea unor proiecte pentru viitoarele locuinţe. Noile tipuri de apartamente prezentînd un grad superior de confort cu încăperi pentru dormit, sufragerie şi cameră de lucru. Ele oferă un plus de spaţiu prin dulapuri înzidite sau pandemi. Se fac, de asemenea, studii în vederea definitivării unor teme de proiectare pentru şcoli elementare, licee, săli şcolare de gimnastică, complexe comerciale, de deservire, dotări sanitare etc. Preocupările institutului nostru sînt foarte diverse şi variate, ne spune directorul institutului, ing. Adrian Lupescu Printre altele, studiem realizarea unor locuinţe pentru persoane în vîrstă, dotarea oraşelor cu clădiri pentru preşcolari, spaţii de joacă pentru copii. In ultimul timp au fost, de asemenea, întocmite proiecte de locuinţe moderne în mediul rural. Pe foile de cale întinse pe planşete îţi apare în faţă viitorul. El îţi dă parcă forţă şi nu te poţi împotrivi să nu exprimi sentimentul de admiraţie pentru munca acestor creatori de clădiri. Sînt aproape 350 de proiectanţi, ingineri şi specialişti din cele mai diverse domenii, toţi într-o continuă şi pasionantă căutare a noului. GH. PREDA redactor la Agerpres a începutul noului cartier tîrgumureşean Constructorii tîrgumureşeni înalţă primele blocuri ale celui mai mare cartier de locuinţe din oraş, cartierul Tudor Vladimirescu care, în perimetrul a 60 de hectare, el va cuprinde în final patru microraioane cu 6.200 de apartamente, numeroase unităţi comerciale şi meşteşugăreşti pentru deservirea populaţiei, şcoli şi policlinici. Proiectanţii au pus la îndemîna realizatorilor acestui nou ansamblu de locuinţe — constructori şi artişti plastici — o varietate de soluţii arhitectonice: blocuri cu 4 nivele, unele cu aspect de vilă, faţade cu zidărie aparentă, plăci ceramice colorate, lucrări de artă , sculpturi şi mozaicuri, parcuri şi zone verzi care vor oferi viitorilor locatari o bogată zonă de agrement confortabilă. ULTIMELE SPECTACOLE ALE CIRCULUI DE STAT Circul de stat din Bucureşti îşi încheie turneul la Tg.-Mureş cu spectacolul „Cavalcada". Ultimele reprezentaţii vor avea loc sîmbătă la ora 20 şi duminică la ora 16 şi 20. Spectacolul reuşit, în cadrul căruia evoluează doctorul Clemendore din India cu un număr de exerciții de Yoga, se bucură de aprecierea publicului tîrgumureşean.