Steaua Roşie, ianuarie 1967 (Anul 19, nr. 1-25)
1967-01-06 / nr. 4
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Răspunderi mari faţă de sesiunea de examene (Urmare din pag. 1) orele didactice, stimulîndu-ne la îmbunătăţirea continuă a muncii. — Se vorbeşte totuşi printre studenţi, despre... „mîna norocoasă“ cu care trage biletul. — In ceea ce priveşte hazardul şi norocul la examene, cred că norocul creşte direct proporţional cu bagajul de cunoştinţe. Studentul bine pregătit are noroc la examene. Desigur, totdeauna există capitole din tematica de examene mai bine însuşite sau faţă de care studentul arată mai mult interes. Pe de altă parte, sunt întrebări mai puţin agreate de studenţi. Un examinator experimentat, însă, totdeauna poate lua aceasta în considerare. Tocmai din acest motiv, examenul bazat pe noroc nu poate avea nici o perspectivă. — Faţă de numărul mare de studenţi care trebuie examinaţi, dacă s a ţinut cont de cerinţele grupelor? — Antrenarea la examen a peste 1.100 de studenţi de la I.M.F. şi a peste 300 de examinatori nu este, după cum lesne se poate bănui, o chestiune simplă, fie şi numai sub raport administrativ. In mod practic, peste 100 de grupe (anul I—VI internat-externat) urmează să dea examene şi sunt unii studenţi care au de susţinut chiar 8 examene, tocmai ca urmare a modernizării procesului instructiv prin grevarea unor noi discipline din domeniul biochimiei, biologiei sau al policlinicii medicale şi al urgenţelor medico-chirurgicale. La programarea examenelor decanatele au avut în vedere repartizarea lor justă în timp, asigurînd zile libere între două examene, pentru repetarea materiei. Pe de altă parte, s-a luat în considerare și gradul de solicitare a profesorului examinator, pentru a nu fi prea ocupat în unele zile, lucru ce ar merge în detrimentul nivelului de examinare. — Zilnic vorbim de calitate, de creşterea exigenţelor ... — Creşterea continuă a exigenţei este o preocupare centrală a conducerii şi a corpului nostru profesoral. Rezultatele străduinţei noastre pe acest teren se oglindesc în calificativele din ce în ce mai bune, pe care le obţin studenţii la examene. Dar totdeauna sunt profesori care dau note mai mici, alţii note mai mari. Totuşi, putem afirma că toţi examinatorii apreciază cu aceeaşi obiectivitate pe studenţii care se prezintă la examene. Nu s-a semnalat nici un caz care ar putea contrazice această afirmaţie. Sistemul actual al sesiunilor de examene acordă o mai mare latitudine studenţilor pentru a-şi putea eşalona examenele în cadrul celor trei sesiuni. Aceasta, tot în folosul calităţii. — Şi totuşi, mai sunt şi excepţii. — Bineînţeles, studenţii mai cad şi acum la examene. Cred că în ceea ce priveşte acordarea reexaminărilor ar trebui să avem o mai mare grijă: reexaminări să se facă numai în cazuri excepţionale. Aceasta tot în folosul calităţii, al pregătirii studenţilor. PROF. DR. DOCENT MAROS TIBOR, decanul facultăţii de medicină generală. Urmărirea îndeaproape a studenţilor de către cadrele didactice la lucrări şi seminarii — în special a studenţilor mai slab pregătiţi — ne îndreptăţeşte să credem într-o mai bună reuşită a examenelor din această sesiune. La noi s-a încetăţenit o practică a pregătirii examenelor încă din prima zi de curs, prin ceea ce numim „zilele seminariilor recapitulative“. Astfel de seminarii recapitulative am organizat pentru toţi anii la materiile mai grele, ca fiziologia, fiziopatologia, anatomia patologică, microbiologia, histologia etc. Acest sistem de control al pregătirii studenţilor prin sondaj la începutul fiecărei lucrări şi prin seminarii recapitulative cu toţi studenţii care cunosc dinainte datele acestor seminarii dă roade dintre cele mai fructuoase, studentul avînd posibilitatea să-şi corecteze din mers toate slăbiciunile anterioare. In acest an şcolar, făcîndu-se o selecţie mai riguroasă a studenţilor de la medicină, îmi pun o mare încredere în cei pe care dv. îi numiţi în mod obişnuit ..........boboci“. In general la noi există o atmosferă de studiu continuu. Am luat şi o serie de măsuri disciplinare, mergînd pînă la mustrări cu avertisment de exmatriculare a studenţilor care au absentat de la cursuri şi seminarii. La decanatul facultăţii am înregistrat cîteva nume de studenţi care prin desele absenţe nu ştim cum vor face cu succes faţă acestei sesiuni de examene. Printre aceştia am aminti pe Balogh György (anul III pediatrie), Farkas Emilia (anul II pediatrie), Vasile Dîrnea (anul III generală), Teodor Sălcudean (anul III generală), Martha Glück (anul V) şi Maria Csiki (anul IV pediatrie). CONF. DR. RACZ GABRIEL, decanul facultăţii de farmacie, însăşi calitatea de student înseamnă a studia. Dacă la liceu se învaţă din manual, în institutele de învăţămînt superior se studiază multilateral. In aprecierea studentului la examene cred că trebuie să se aibă în vedere aceasta. Sunt unii studenţi care-şi pun întrebarea: „Am învăţat pe de rost tot cursul, am tocit totul, am dat un răspuns impecabil. . . “ — şi totuşi calificativul care-l obţin nu înseamnă nota cea mai mare. Răspunsul cred că este foarte simplu de dat. A învăţa nu însemnează o memorizare mecanică de zeci şi zeci de date. La examene studentul să se prezinte cu un bagaj de cunoştinţe care să depăşească o singură materie. Examenul să asigure acea sinteză a întregii materii parcurse fără de care nu putem vorbi de un salt calitativ în învăţămîntul superior. In această sesiune întîmpinăm şi diferite dificultăţi legate de introducerea unor discipline noi cum ar fi chimia sanitară şi industria medicamentelor. Aceasta, fireşte, o cere practica vieţii. In general observ că toţi studenţii învaţă cu sîrguinţă. Ba, mai mult, pe lîngă posibilitatea de a putea parcurge întreaga bibliografie cuprinsă în cele circa 130.000 de volume de diferite lucrări existente în biblioteca institutului nostru, ei găsesc timp suficient să citească şi beletristică, să meargă la concerte, înseamnă că pentru studenţii noştri examenul nu mai constituie o ... panică. TODEA LIVIU, BAUER GIZELLA, anul V, Facultatea de medicină, secţia pediatrie: Pregătirea pentru examene am început-o din prima zi a anului. Ideal ar fi ca după fiecare curs să se consulte imediat materialul bibliografic, înainte cu trei luni mi-am făcut un plan de studiu şi mi-am planificat materia, ţinînd seama de volumul materialului de studiu. In această sesiune avem 6 examene. Practic am parcurs toată materia. Cum sesiunea este foarte scurtă, ar fi bine ca şi noi, externii, să avem o presesiune. La cămin nu prea avem condiţii bune de studiu. Sălile de lectură au prea puţine locuri, în raport cu numărul studenţilor care locuiesc în cămin. Dorinţa noastră este să folosim la maximum timpul ce-l mai avem la dispoziţie, astfel încît să obţinem rezultate cît mai bune. Prin aceasta să întărim încă o dată părerea că anul V medicină, secţia pediatrie, este un an bine pregătit din punct de vedere profesional. KOSZTA GABRIELA anul I actorie, Institutul de teatru: Suntem în faţa primului examen din viaţa noastră de student şi e firesc să avem emoţii, pentru că nu ştim încă cum se vor desfăşura. Ne-am pregătit însă cu seriozitate, am parcurs toată bibliografia din istoria teatrului, am citit cîteva cursuri din istoria literaturii universale, pentru a ne familiariza cu materia predată şi sperăm să promovăm toţi. Cred că pentru a deveni un bun actor trebuie să studiezi mult, în tot timpul anului şi mai ales să munceşti mult pe scenă, să-ţi ridici necontenit măiestria actoricească. — împărtăşesc întru totul părerea studentei Koszta, intervine în discuţie lectorul univ. NAGY IMRE, responsabilul anului, menţionînd că un actor, oricît de talentat ar fi, dacă nu-şi va completa talentul cu o muncă perseverentă, disciplinată, nu va reuşi să satisfacă exigenţele publicului. Pornind de la aceste premise, noi am căutat să insuflăm studenţilor noştri, încă din primele zile, dragoste şi pasiune pentru meseria aleasă, i-am îndemnat să muncească cu conştiinciozitate. La toate acestea aş mai adăuga încă un element, de loc neglijabil, şi anume îndrăzneala. Studenţii noştri trebuie să aibă mai mult curaj, să ajungă pînă acolo încît ei, cu de la sine putere, să îndrăznească să vadă dincolo de ce spune textul. Acest element le lipseşte deocamdată studenţilor pe care-i îndrum. E adevărat că se cunosc abia de trei luni de zile, nu s-au familiarizat încă în întregime cu atmosfera institutului, dar acestea nu constituie un motiv, trebuie să îndrăznească mai mult. — In vederea însuşirii tehnicii vorbirii în scenă, ne răspunde lector univ. ERDŐS IRMA, actriţă a Teatrului de stat, pentru studenţii anului I textele cele mai recomandabile sînt poeziile. Prin poezie se formează vorbirea şi gîndirea artistică şi tot ea îi ajută să scoată în evidenţă mai bine conţinutul de idei. Versurile ne indică dacă studentul are sau nu talent şi îi scot în evidenţă defectele pe care noi i le putem îndrepta. Ca să exemplific cele relatate am să vă povestesc un caz: o studentă obişnuia să recite poeziile cîntat, îrntr-o formă inadecvată şi toate încercările mele de a o Îndrepta au fost zadarnice. Atunci am încercat să mă apropii de ea, să discutăm chestiuni particulare şi la sfîrşitul acestor discuţii o puneam să recite. Am fost foarte satisfăcută cînd, după cîteva astfel de încercări, studenta a început să recite firesc. CONF. IOAN LAPOHOS, rectorul Institutului pedagogic de 3 ani: Am auzit şi eu părerea că absolvenţii noştri, în unele cazuri, s-ar prezenta slab pregătiţi. Adevărul este însă că un caz negativ concret n-aş putea să dau, in schimb pot să prezint zeci de exemple de absolvenţi care obţin rezultate bune şi foarte bune atît în munca la catedră cît şi in activitatea culturală de la sate. In perioada practicii din anul universitar curent, peste cincizeci de cadre didactice din institut au însoţit studenţii în practică, cu care ocazie au stat de vorbă cu cadrele didactice din şcoli. Acestea au avut numai cuvinte de apreciere pentru absolvenţii noştri. Există totuşi o explicaţie la părerea amintită. Unii din studenţii noştri, care urmează cursurile fără frecvenţă şi lucrează în învăţămîntul de cultură generală, provin din acei studenţi care au învăţat la cursurile de zi dar nu au rezistat exigenţelor învăţămîntului sub raportul calităţii. Aceşti studenţi — cadre didactice — manifestă unele lacune în pregătirea profesională. Aceasta a fost situaţia cu seriile anterioare. Dacă am avea din anul întîi candidaţi buni s-ar obţine rezultate mai bune, absolvenţii ar fi şi mai bine pregătiţi. Examenul de admitere de anul acesta (1966—1967) ne-a prilejuit o selecţionare de calitate. Ceea ce caracterizează munca noastră este preocuparea permanentă pentru o pregătire temeinică a viitoarelor cadre didactice. In problema frecvenţei am reuşit să micşorăm numărul absenţelor în general şi să reducem la minimum numărul absenţelor nemotivate. Am analizat lunar, în cadrul catedrelor şi al conducerii, situaţia frecvenţei. In trimestrul acesta au existat studenţi care au avut peste zece absenţe nemotivate. Aceştia au fost sancţionaţi. Situaţia frecvenţei este mai slabă la facultatea de ştiinţe. Vom proceda la exmatricularea celor care au depăşit numărul limită de absenţe şi care au mai fost sancţionaţi. Filologia are o situaţie cu mult mai bună. TOV. LECTOR ANDREI TITTEL, PRODECAN AL FACULTĂŢII DE FILOLOGIE: Anul acesta, faţă de anul trecut, se remarcă o frecvenţă relativ îmbunătăţită. Practic sunt mai puţine absenţe. Aceasta datorită preocupării responsabililor — cadre didactice de an şi grupe. Anul acesta, s-a ajuns la formarea unei opinii colective, mai ales în grupe. Studenţii iau imediat atitudine faţă de cei care absentează. S-a format un front comun împotriva absenţelor. Primii 6 studenţi sancţionaţi în acest trimestru pentru absenţe după aplicarea sancţiunii n-au mai absentat nici o singură oră. In facultatea noastră există şi grupe, ca, de pildă, 115 filologie, fără nici o absenţă. Anul acesta se manifestă o şi mai mare răspundere faţă de pregătirea examenelor; se constată o atmosferă de studiu intens. TOV. ASISTENT DUICU SERAFIM, secretarul comitetului de partid din Institutul pedagogic de 13 ani. Ceea ce caracterizează institutul nostru în această perioadă premergătoare sesiunii de examene este o atmosferă de muncă pentru o pregătire temeinică a studenţilor. S-a organizat un schimb de experienţă între cele două decanate ale facultăţilor de ştiinţe şi filologie pentru pregătirea studenţilor la consultaţii. Un număr mare de studenţi au solicitat consultaţii la cursurile de Introducere în literatură şi la Limba română contemporană. In problema frecvenţei sunt de părere că numărul absenţelor este mai mare la facultatea de ştiinţe pentru că a existat o slabă preocupare din partea cadrelor didactice responsabili de grupe şi ani. Nici organizaţiile U.T.C. şi A.S. nu au avut o atitudine fermă în a forma o opinie de masă faţă de studenţii care absentează şi în luarea de măsuri faţă de aceştia. Vreau să subliniez însă încă o dată că nota generală a acestui an universitar este atmosfera de studiu şi exigenţă atît din partea studenţilor cît şi a cadrelor didactice. TOV. GYÁRFÁS ŞTEFAN, ASISTENT, şeful comisiei profesionale din cadrul C.U.A.S. pe institut. Pînă acum încă n-am văzut planificarea examenelor. (Aceasta era la sfîrşitul lunii decembrie şi la facultatea de filologie planificarea examenelor era deja afişată la decanat). La noi ajunge planificarea după ce e definitivată de examinatori şi decanat. Intervenim numai atunci cînd se iveşte o problemă mai dificilă, de exemplu de suprapunere sau de aglomerare a examenelor într-o perioadă prea scurtă decurgînd din aceea că studenţii vor să termine mai repede sesiunea sau din faptul că avem mulţi examinatori navetişti. SZAKÁCS LENKE, studentă în anul II la Facultatea de filolie, secţia română-maghiară. (Studenta se afla la biblioteca regională şi citea „Nuvele“ de Ştefan Zweig). La întrebarea noastră, cum se pregăteşte pentru sesiunea de examene ne-a răspuns: „Am în această sesiune patru examene. Am învăţat puţin din limba română contemporană. N-am învăţat mai mult probabil din neglijenţă. (Un răspuns sceptic şi lipsit de responsabilitate?! — N.N.) Anul trecut am avut două examene amînate pentru ca să nu-mi pierd bursa, dar anul acesta cred că n-o mai păstrez. De fapt sesiunea va începe la 16 ianuarie. Cred că pînă atunci o să mă pregătesc. In general citesc materialul în timpul anului, dar nu-mi place să răspund la seminarii“. Analizînd cifric situaţia frecvenţei la Institutul pedagogic, comparativ cu anul 1965 reiese clar că numărul absenţelor a scăzut în anul 1966—1967, dar după cum reiese din discuţia de faţă, fără să mulţumească conducerile facultăţilor şi institutului. Exigenţa este totuşi prea mică faţă de studenţii sportivi care absentează peste drepturile pe care le au prin calitatea lor. Atît conducerea institutului cît şi a facultăţilor a stat de vorbă personal cu fiecare student care a absentat. Au fost necesare şi sancţiuni după care în mare parte situaţia s-a îmbunătăţit. Opinia principală de masă există, dar nu caracterizează toate grupele, iar atitudinea organizaţiilor U.T.C. nu este întodeauna destul de hotărîtă şi principială Exigenţa trebuie să se manifeste permanent din prima pînă în ultima zi de şcoală a anului universitar. * Pe baza celor relatate de interlocutorii noştri la anchetă se poate trage concluzia că în institutele noastre există o mare pregătire pentru actuala sesiune de exmene. Dorim studenţilor şi examinatorilor succes deplin îndrumaţi de asistentul Tarr László, studenţii anului II de la Institutul de teatru fac pregătiri la „Arta actorului“ In faţa tabloului cu studenţii sancţionaţi pentru absenţe la Institutul pedagogic VINERI, 6 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Faust XX. Progresul: filmul Mamă ciudată. Steagul roşu: filmul Călătorul cu bagaj. Tineretului: filmul Judecarea pisoiului Brnjo. Muncitoresc: filmul Desene secrete. Flacăra: filmul Operaţiunea „I“. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Fantomele se grăbesc. Luduș — Flacăra: filmul Moneda antică. Miercurea-Ciuc — Harghita: filmul In nord, spre Alaska. Odorhei — Muncitoresc: filmul O poveste neinventată. Reghin — Patria: filmul Femeia nisipurilor. Victoria: filmul Cleopatra. Tîrnăveni — Melodia: filmul Steaua fără nume. Toplița — Muncitoresc, filmul Cele două orfeline. Teatrul de stat din Tg-Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la ora 19,30, „Puterea întunericului“ de Lev Tolstoi (abonament E). ★ Teatrul de stat de păpuşi din Tg.-Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la ora 11, „Balonul scăpat“, iar secţia română, la ora 14, „Cenuşăreasa“ şi la ora 16, „Căţeluşul albastru“. Alte manifestări In sala de lectură a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 18, va fi ţinută expunerea „Muzica instrumentală şi simfonică“. Prezintă: Constantin Barceanu. La Casa de cultură a sindicatelor (sala nr. 6), azi, la ora 18, în cadrul cursului „Ştiinţa şi religia“, va fi ţinută expunerea „Originea ritualurilor şi sărbătorilor creştine“. Conferenţiar: Ludovic Balázs, profesor. ★ La clubul întreprinderii cinematografice regionale (str. Sfatului nr. 1), azi, la ora 18, în cadrul cursului „Din istoria teatrului şi cinematografiei“, va fi ţinută expunerea „Teatrul englez contemporan“. Conferenţiar: Peris Teréz, lector la Institutul de teatru. ★ In sala de conferinţe din Piaţa Trandafirilor nr. 26, azi, la ora 18, în cadrul cursului „Tineretul şi viaţa contemporană“, va fi ţinută expunerea „Tinereţea — moment unic în viaţa omului“. Conferenţiar: Tóth István, lector universitar. VINERI, 6 IANUARIE 18,00 — Emisiune pentru copii şi tineretul şcolar; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,20 — Buletinul circulaţiei rutiere; 19,30 — Dicţionar de personaje; 20,00 — Săptămîna; 21,00 — Avanpremieră; 21,05 — Teleglob; 21,40 — Seară de romanțe: Cîntă Ioana Radu; 22,00 — Muzică instrumentală; 22,30 — Telejurnalul de noapte. SIMBATA, 7 IANUARIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,15 — Actualitatea agrară; 8,30 — La microfon melodia preferată; 10,15 și 11,45 — Melodii populare; 12,45 — Pentru dumneavoastră am ales aceste melodii; 13,30 — Melodii populare; 14,08 — Muzică uşoară; 15,00 — Muzică populară; 15,20 — Caleidoscop muzical; 18,40 — Ştiinţă, tehnică, fantezie; 19,00 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 19,30 — Melodii româneşti; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Melodii româneşti (II); 21,05 — Cine ştie cîştigă; 21,35 şi 22,20 Muzică de dans. Programul II: 8,30 — Cîntec, joc şi voie bună; 10,48 şi 12,45 — Muzică populară; 13,30 — Concert de prînz; 14,30 — Muzică populară oltenească; 15,10 — Muzică uşoară de compozitori români; 16,30 — Muzică uşoară; 18,35 — Selecţiuni din programele de muzică populară ale săptămînii; 19,50 — Evantai sonor; 21,55 Romanţe; 22,10 şi 22,35 — Muzică uşoară şi de dans. ★ TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba română: Varietăţi muzicale — Tribuna C.A.P. 5,30—6,00 in limba maghiară: Muzică — Brigada ştiinţifică.. 14,30—15,00 în limba maghiară: Unde să ne distrăm la sfîrşitul săptămînii? — Muzică. 17,00—17,30 în limba română: Agenda actualităţii — Muzică la cererea ascultătorilor. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Muzică de dans — Pe meleagurile patriei: Bucureşti. Timpul probabil: Vremea se menţine rece, cu cerul puţin noros, cu totul izolat ninsori slabe. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 9 şi minus 18 grade, iar maximele între minus 8 şi minus 1 grad. Dimineaţa ceaţă în depresiuni. Editura Meridiane, 1967 va apărea: (GALAȚI — arhitectură nouă de VICTOR SEBESTYÉN Făcând parte din seria de mici lucrări de arhitectură, menite să popularizeze realizările contemporane în urbanistică și sistematizare, albumul redă o imagine de ansamblu asupra importantelor lucrări de reconstrucție, efectuate și în curs de realizare în orașul Galaţi. S.I.R.C.A. Tg.-Mureș cu sediul în str. 7 Noiembrie, nr. 72 la ANGAJEAZA DE URGENTA: — mecanici auto — electricieni auto — tinichigii auto Informații suplimentare la telefonul nr. 46-27. Consum of^flimate module de calitate PUMAioqML aJU FABH.Oi CQNsIW'HUiMESEH! ÎNTREPRINDEREA „ELECTROCENTRALE“ GALATI Str. 23 August nr. 37, telefon 4419 ANGAJEAZA PERSONAL PENTRU SPECIALITĂȚILE: — P.R.A.M., APARATE DE MĂSURĂ ȘI CONTROL, CAZANE ȘI TURBINE: — INGINERI — TEHNICIENI — MAIȘTRI ÎNTREPRINDEREA MINIERA HARGHITA pentru industriile de ceramica fină, cauciuc, hirtie, metalurgică etc. MIERCUREA-CIUC produce Silavreoza pe baia de Comanda de construcţii şi montaje siderurgice Caiafa (ŞOSEAUA GALAŢI — SMÎRDAN) ANGAJEAZA de urgenţă muncitori calificaţi: — ZIDARI ŞAMOTORI — DULGHERI — FIERARI-BETONIŞTI Doritorii se pot adresa şi la telefon nr. 45 46 Galaţi (sau nr. 15 73-66 D.G.L.C.M. Bucureşti), întreprinderea