Steaua Roşie, aprilie 1967 (Anul 18, nr. 77-102)
1967-04-08 / nr. 83
. Dispozitiv pentru distanţarea plăcilor La maşina de calibrat dimensiunile plăcilor de faianţă de la Combinatul Chimic din Tîrnăveni, un om se ocupă in mod special cu distanţarea plăcilor şi evitarea suprapunerii acestora. Lipsa lui ar fi dus la blocarea maşinii. Lăcătuşul Gherasim Ilea a conceput un dispozitiv special pentru executarea acestei operații. încercările făcute au condus la rezultatele scontate și astfel, înlocuit un muncitor. Punctul de plecare al investigaţiei noastre l-a constituit faptul că şi în acest an întreprinderea minieră „Harghita“ a fost planificată să lucreze cu pierderi în valoare de 7.755.000 de lei. Din această sumă, sectorul Lueta — furnizorul principal de siderită prăjită pentru Uzinele de fier Vlăhiţa — „înghite“ 5.562.000 de lei. E justificată în întregime această pierdere, au fost explorate toate canalele prin care de ani de zile se scurg milioane de lei? Să cercetăm o parte din cauzele pierderilor, precum şi modul în care conducerea tehnicoadministrativă a înţeles să îndeplinească indicaţiile Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1966, în care s-a subliniat că este necesar ca in toate întreprinderile care lucrează cu pierderi să se întocmească planuri de măsuri cu termene pentru transformarea lor în unităţi rentabile, capabile să-şi acopere nu numai cheltuielile de producţie, dar să asigure beneficii, pentru a contribui la dezvoltarea economiei. Pentru reducerea pierderilor planificate, la sectorul Lueta s-au identificat deocamdată cîteva rezerve, care puse în valoare, redresează întrucîtva situaţia financiară a întreprinderii. Un început care promite, deocamdată numai în... scripte. Pină la materializarea ideii, întreprinderea continuă să trăiască pe seama economiei na.'ionale? In loc de un răspuns precis, reprezentantul întreprinderii miniere Harghita, in cuvîntul său la consfătuirea pe tema rentabilizării, a evidenţiat că pentru început comisia de specialişti a identificat unele rezerve la consumul specific de materii şi materiale, în valoare de peste 62.000 lei; că prin urmărirea consumului specific de ulei la motocompresoare şi grupuri se mai pot economisi aproximativ alte 22.000 lei, că, în sfîrșit, printr-o judicioasă aplicare a măsurilor tehnico-organizatorice luate se pot de asemenea realiza economii la extragerea minereului în valoare de 265.000 lei. La toate acestea, deşi nu sunt cele mai reprezentative surse, se cuvine a fi adăugate totuşi alte căi care, puse în valoare, reprezintă dintr-o dată o reducere substanţială a pierderilor. Despre ce anume este vorba? 1. Să se pună în funcţiune mijloacele fixe care timp îndelungat au fost neutilizate, plătindu-se în schimb anual amortizări în sumă de 230.000 lei. Cine se face răspunzător de neinstalarea şi nefolosirea acestor utilaje? 2. Să se urgenteze perfectarea studiului privind utilizarea la cuptoare a prafului de mangal de bocşă existent la Uzinele de Fier Vlăhiţa în cantităţi impresionant de mari. Aplicarea acestei măsuri de înlocuire parţială a mangalului de bocşă apt pentru alte utilizări, cu praful de mangal, se va solda anual cu o economie pentru I. M. „Harghita“ de aproximativ 650.000 lei. 3. Valorificarea integrală a minereului extras sub granulaţia admisă la prăjire, care în prezent se depozitează (milioane de tone) fără a fi utilizat. Asupra acestei chestiuni — de vitală importanţă pentru rentabilizarea sectorului Lueta — ar trebui să se pronunţe mai operativ Ministerul Metalurgiei căruia i s-a trimis studiul tehnic de multă vreme. Studiile şi măsurile propuse pentru rentabilizare deşi nu au fost încă în totalitatea lor definitivate şi evaluate, conturează cîteva implicaţii economice cu toate consecinţele lor favorabile şi nefavorabile, care merită atenţie. Pe baza repartiţiilor, aproape zilnice de la cele mai îndepărtate D.R.E.F.-uri din ţară sosesc la Lueta sute şi mii de tone de mangal de bocşă necesar prăjirii în cuptoare a sideritei. Aceste transporturi neeconomicoase se fac în ciuda faptului că la o distanţă de numai 3 km se găsesc, se depreciază chiar, mii, zeci de mii de tone de praf de mangal de bocşă, care, cindva era folosit în întregime la cuptoarele de prăjire de la Lueta. Fireşte, e mai comod să lucrezi cu mangal care are granulaţie mare, decit cu praful acestuia. Dar la cheltuielile mari suportate de întreprindere pentru transportul pe C.F.R. şi autocamioane nu trebuie oare să ne gîndim din banii cui se achită? Camionul care transportă pirita de la Lueta la Vlăhiţa de ce să facă drumul la întoarcere in gol cînd ar putea fi încărcat cu praf de mangal de bocşă? Evident, o tonă de praf e de cîteva ori mai ieftină decit o tonă de mangal care se aduce de exemplu din regiunea Oltenia sau Galaţi. Cine altul dacă nu Ministerul Minelor e dator să impună Întreprinderii miniere Harghita o nouă sursă mai apropiată de aprovizionare cu combustibil, în condiţii avantajoase, care pot diminua pierderile planificate suportate de stat. E dezolant să constaţi că vagoanele în care s-a adus mangal din Galaţi pentru Lueta se încarcă apoi in aceeaşi staţie cu praf de mangal de la Vlăhiţa care ia drumul spre o uzină termică tot din Galaţi. Să fie vorba numai de transporturi încrucişate, sau şi de irosirea conştientă fără pic de jenă a banilor statului? Care proprietar din orice colţ al lumii şi-ar permite acest lucru? Oricît de priceput ar fi gospodarul, prin simpla enunţare teoretică a studiilor, fără întocmirea unor programe severe de reducere şi înlătuare a pierderilor planificate „bunele lui intenţii“ sunt doar grefe pe spinarea economiei naţionale. Nimeni nu are dreptul să-şi permită luxul risipei conştiente! Forurile tutelare sunt datoare să vegheze, să gospodărească fondurile statului, nu să dea mină liberă risipei. GH. TOCACIU DACA PRAFUL DE MANGAL DE BOCŞĂ DE LA UZINELE DE FIER VLĂHIŢA POATE FI FOLOSIT, DE CE ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ „HARGHITA” NU-L VALORIFICĂ? Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 83 (2.817) Simbatii, 8 aprilie 1967 4 pagini 25 bani Măsuri privind readucerea in circuitul economic a ambalajelor de sticlă Ministerul Comerţului Interior a stabilit o serie de noi măsuri în scopul readucerii în circuitul economic a unui volum sporit de ambalaje din sticlă aflate la populaţie. Astfel, pentru extinderea reţelei de unităţi se prevede ca întreprinderile pentru recuperarea, recondiţionarea şi valorificarea ambalajelor să înfiinţeze noi centre de achiziţii. In oraşe, se vor stabili zone care vor fi deservite de cel puţin un centru, evitînduse în acelaşi timp amplasarea lor pe arterele principale. Pentru a se putea asigura o activitatate continuă, fiecare centru va fi deservit de două persoane. In acelaşi scop, pe lingă centre vor putea lucra mai mulţi achizitori ambulanţi, care vor ridica de la domiciliu cetăţenilor sticlelo11 şi borcanele, la preţuri convenite reciproc. Asemenea ambalaje vor putea fi achiziţionate şi prin centre volante, care vor fi înfiinţate în cvartaluri şi cartiere, şi prin resposabili — administratori şi portari de blocuri. In raport de necesităţi se vor construi centre mobile — gherete, barăci — amplasate pe teritoriul oraşelor, în pieţe, tîrguri, bîlciuri, gestionate de remizieri. O serie de măsuri se referă la organizarea mai bună a recuperării sticlelor şi borcanelor în magazinele alimentare. In acest sens sint exceptate numai unele magazine mari, de autoservire, intens solicitate de populaţie. Activitatea de preluare se indică să fie realizată de către vînzătorii din magazine, iar acolo unde condiţiile permit, de remizieri cărora li se va pune la dispoziţie un spaţiu distinct mai izolat, în cadrul magazinelor respective. (Agerpres) Excursie la I In cadrul acţiunilor prilejuite I de întîmpinarea aniversării a 45 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist, Comite-I tul orăşenesc U.T.C. Tg.-Mureş in colaborare cu Filiala O.N.T. Carpaţi, organizează in zilele de Bucureşti 22—23 aprilie, o excursie la Bucureşti, cu tren special. Taxa de participare este de 100 de lei. înscrierile se fac la secretarii comitetelor U.T.C. şi la Filiala O.N.T. Carpaţi, pină la data de 14 aprilie. ILUSTRAU DIN LUDUŞ (fotó: C. SZÁSZ) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Comunist Francez Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tovarăşii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, director al ziarului „L‘Humanité", și Jacques Denis, membru al C.C. al P.C. Francez. La întrevedere au participat tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. și Ghizela Vass, membru al C. C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc, intr-o atmosferă caldă, tovărășească, un schimb de păreri privind probleme de interes comun pentru cele două partide, probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti şi ale situaţiei internaţionale. Sosirea în Capitală a unei delegaţii a Partidului Comunist Francez La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vineri la amiază a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Comunist Francez, alcătuită din tovarăşii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, director al ziarului „L'Humanité“, şi Jacques Denis, membru al C.C. al P.C. Francez. Pe aeroportul Băneasa membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) Lucrările agricole de primăvară ...După ploaie, vreme bună. Cum o folosim? in raionul Luduş ritm bun la semănatul sfeclei de zahăr, dar sub posibilităţi la trifoliene d in raionul Tîrnăveni mai sint de insămînţat 3.684 ha Raionul Luduş, favorizat de o desprimăvărare ceva mai timpurie, dar şi de o mai bună organizare a mijloacelor de care dispun unităţile agricole, a reuşit să se menţină tot timpul fruntaş pe regiune în actuala campanie. Sfecla de zahăr, cultura cea mai importantă pentru toate cooperativele agricole din raion, a fost însăminţată, cu mici excepţii princinuite de inundaţii, pe întreaga suprafaţă. Şi fiindcă suprafaţa planificată pentru sfeclă este foarte mare, aproape 7.200 de hectare, succesul obţinut trebuie de bună seamă lăudat. Nu putem însă trece cu vederea faptul că o serie de alte culturi, şi in special trifolienele şi cele pentru masă verde, nu sint încă peste tot însămînţate. Din 5.956 ha prevăzute pentru trifoi, o cultură furajeră foarte importantă au fost însămînţate doar 2.907 ha. Mai sint apoi de insămînţat 432 ha cu lucernă şi 384 ha cu diferite culturi pentru masă verde. Intîrzierea este în bună parte cauzată de ploile căzute. Şi în aceste condiţii însă, unităţile care au privit cu răspundere însămînţarea timpurie a tuturor culturilor şi au asigurat o bună mobilizare şi folosire a forţelor ce le-au fost puse la dispoziţie, au putut termina înaintea zilelor cu ploi de la sfîrşitul lunii martie toate însămînţările. La cooperativa agricolă din Vidrasău, de pildă, tov. ing. Iosif Rusu ne spune că mai are de însămînţat numai cartofii, cînepa, porumbul şi fasolea. Plantatul cartofilor a început, iar pină la însămînţarea celorlalte culturi mecanizatorii execută lucrări de întreţinere pe ogoarele de toamnă, gropajul semănăturilor şi a culturilor perene etc. M. BALDEANU (Continuare în pag. a 2-a) Aspect din munca mecanizatorilor din Bichiş, care pregătesc terenul unde plantează apoi cartofi. LA FABRICA DE CONDUCTOARE In acest an, la Fabrica de conductoare din Tg.-Mureş se vor pune în fabricaţie 13 produse noi. Din acestea amintim: cablu bandă pentru telecomunicaţii, cordoane telefonice extensibile, cablu de coborîre radio cu izolatori de polietilenă, conducte electrice pentru diferite pompe şi altele. Trebuie să remarcăm că utilajele pentru fabricarea în serie a noilor produse au fost proiectate şi executate de muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fabrică. Electrificări rurale An de an, în tot mai multe sate din regiune se aprinde becul electric. I.R.E.M. Tg.-Mureş a electrificat pină la 31 decembrie 1966, 446 de sate. In 1967, în regiune se vor electrifica încă 64 de sate, printre care Găeşti, Gruişor, Vălenii, Herghelia, Măgherani, Nima- Riciului, Abic, Nadășa, Grebeniș și altele. Din mia paginii eterne ■ Vizita delegaţiei C.C. al P.C.R. în Austria ■ Amendamente la Constituţia R.S.F. Iugoslavia ■ Componenţa noului cabinet francez ■ Reuniunea africană de la Cairo ■ Turneul lui Humphrey) Nimeni n-ar putea înţelege de ce este aruncată în acest fel cheresteaua de fag la I.F. Gheorghieni. Din această amestecătură de deşeuri şi cherestea nu se mai alege in final nimic. Oare aşa înţeleg sortatorii să valorifice superior masa lemnoasă? Ar fi bine să se pună o dată ordine şi aici în manipularea și așezarea materialului lemnos prelucrat. 11 I ------în aceste zile . La cooperativa agricolă din I Nazna s-a lucrat în ritm sporit şi la pregătirea terenului şi semănat. S-a terminat semănatul■ ovăzului şi al trifoiului pe 100 ha. Din 115 ha sfeclă de zahăr s-au semănat 90 ha. S-a trecut la plantarea cartofilor şi s-a insămînţat 3 ha cu ceapă, mor-I covi şi pătrunjel. In grădină, legumicultorii In-I grijesc cu deosebită atenţie castraveţii din cultura forţatăI ce se întind pe 2.000 mp răsadniţe. Tot aici sunt în curs repicatul răsadurilor de roşii la C.A.P. Nazna şi ardei. De curînd, legumicultorii cooperativei agricole au valorificat prin O. O. V. L.F. 3.500 legături de ridichi şi pregătesc comercializarea spanacului şi salatei. In scopul obţinerii unor producţii timpurii şi în cantităţi mai mari de pătlăgele roşii, de curînd consiliul de conducere, a asigurat polietilena pentru viitoarele salarii. Paralel cu aceste lucrări, mecanizatorii de la S.M.T. Tîrgu-Mureş au trecut la pregătirea terenului în care vor însăminţa porumbul.