Steaua Roşie, mai 1967 (Anul 18, nr. 103-127)
1967-05-04 / nr. 105
SCUZELE Raidul anchetă întreprins în ziua de 3 mai în citeva cooperative agricole din raioanele Reghin şi Tg.-Mureş, a scos în evidenţă o mare rămînere în urmă la însăminţări. Deşi am trecut pragul lunii mai, dată la care toate culturile trebuiau să fie insăminţate, mai sunt şi acum mari suprafeţe care aşteaptă sămînţa de sfeclă de zahăr, cartofi şi porumb. In raionul Reghin, după multe zile de activitate cu totul nesatisfăcătoare pe ogoare, am reuşit însfîrşit să întîlnim mai multă dorinţă de a recîştiga timpul pierdut. Această dorinţă ne-a fost exprimată atît la Consiliul agricol raional şi Uniunea cooperativelor agricole cit şi in unităţi şi ne-a fost confirmată în bună parte de activitatea întîlnită la cimp. Acolo unde această dorinţă a încolţit mai repede, unde oamenii au ştiut să-şi organizeze bine munca şi să se „bată“ zilnic cu greutăţile pricinuite de timp, lucrările sunt mult mai avansate. Cooperativa agricolă din Crăieşti a insămînţat în întregime sfecla de zahăr şi cartofii. In ultimele zile s-a înregistrat un ritm bun şi la însăminţatul porumbului. Din suprafaţa de 290 ha rezervată pentru această importantă cultură, 178 ha au fost insăminţate pînă la 3 mai. Activitate bună poate fi întîlnită şi la cooperativa agricolă din Băia care a insămînţat în întregime sfecla de zahăr şi cartofii şi 40 la sută din suprafaţa prevăzută pentru porumb. Din cite ne-am putut da seama, in ultimele zile s-a putut lucra în condiţii bune în toate cooperativele agricole, atit în cele din partea de cimpie a raionului, cit şi în cele nordice din zona de deal. Cu toate acestea, pe ansamblul raionului, ritmul zilnic, deşi s-a dublat, este incă foarte departe de posibilităţile ce există. Cum se explică acest lucru? In primul rînd prin slaba organizare a muncii, prin folosirea neraţională a maşinilor şi a deselor defecţiuni mecanice. La acestea am mai putea adăuga că mobilizarea membrilor cooperatori la lucrările unde este nevoie de muncă manuală se face destul de greoi. La cooperativa agricolă din Chiher de pildă, unde mai erau circa 13 ha de cartofi de plantat, numai 60 de persoane au fost mobilizate la această lucrare. Porumbul era semănat pe numai 20 de hectare din 250 ha c e prevăzut și cu toate acestea cele 15 semănători trase de cai nu erau folosite. Tovarăşul preşedinte Irimie Pop, în Ioc să se ocupe de mobilizarea oamenilor şi de organizarea muncii, s-a dus la munte să vadă păşunile, lucru ce îl puteau face foarte bine brigadierii zootehnici direct interesaţi. La cooperativa agricolă din Beica deşi există mijloace mecanice suficiente, au fost insăminţate cu porumb doar 85 ha din 290. O maşină SPC-6, care ar putea semăna zilnic cel puţin 22 de hectare şi două maşini 2 SPC-2 nu lucrau din lipsă de teren pregătit. E drept că s-au luat măsuri ca două tractoare să lucreze şi noaptea la discuit, astfel că se va crea timp de lucru pentru maşinile de semănat. Acest lucru putea fi făcut şi în urmă cu o zi, două şi situaţia ar fi acum cu totul alta. La Lueriu şi Săcal, însămînţările sunt foarte mult rămase in urmă şi nici măcar acum nu se lucrează cu toate forţele. In cooperativa agricolă din Lueriu, din 4 maşini 2-SPC-2 numai două lucrau la semănatul porumbului pentru că două tractoare sunt şi acum ocupate la semănatul trifoiului şi al ovăzului. Consiliul de conducere aşteaptă să vină tovarăşii de la Uniunea raională să le facă mobilizarea şi să organizeze munca, dar şi atunci lucrurile ies pe dos. Brigadierul Simion Trifu, în loc să pună tractoarele să lucreze in tarlaua indicată de un tovarăş de la uniunea raională, le-a împotmolit intr-o tarla plină de apă, probabil pentru a-l convinge că nu se poate lucra. Organizarea muncii lasă mult de dorit şi la cooperativa agricolă din Breaza. Aici, din 200 ha prevăzute pentru sfeclă, au fost insămînţate doar 90, iar din 450 ha prevăzute pentru porumb, au fost insăminţate numai 80. In ziua de 3 mai aici exista o parcelă de 37 ha pregătită pentru porumb şi s-ar fi putut lucra in condiţii foarte bune cu maşina SPC-6 care are un randament mare, dar din lipsă de chibzuială au fost puse să lucreze două maşini 2-SPC-2. Pe alocuri am intilnit şi deficienţe care îi privesc pe mecanizatori. In general se constată că dimineaţa lucrul începe destul de tîrziu, iar peste zi, unele tractoare vin la sediul brigăzii pentru alimentare. Sunt apoi şi defecţiuni mecanice din care cauză se pierd ore preţioase. La Batoş, într-o singură zi, 5 tractoare au avut defecţiuni, la Milaş două tractoare sunt de asemenea defecte, iar o maşină de semănat porumb este descompletată şi nu poate lucra. Nici in raionul Tg.-Mureş multe cooperative agricole nu stau pe roze în această campanie, fiind destul de Intîrziate cu semănatul sfeclei, cartofilor şi porumbului. La cooperativa agricolă din Ghinda, într-o zi ideală de lucru 3 tractoare erau în sediul brigăzii, iar unul era in grădinile membrilor cooperatori. In această situaţie au mai rămas două tractoare pentru semănat porumb şi plantat cartofi. In ziua de 2 mai, după cum ne spune pontatorul brigăzii, tovarăşul Maja Gherghel, s-a lucrat cu intermitențe la plantatul cartofilor pentru că nu au existat M. BALDEANU (Continuare In pag. a 3-a) PENTRU SLABA ORGANIZARE A MUNCII LA ÎNSÂMÎINĂRI, NU SUNT ACCEPTABILE Un utilaj produs în atelierul mecanic al Fabricii de conductoare din Tg.-Mureş: maşina de confecţionat trusă metalică, înainte de realizarea acestei maşini, acest conductor era adus din alte întreprinderi. Iată-l la lucru (în fotografie) pe confecţionarul Mitică Petru. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! mim rose Organ al Comitetului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 105 (2.839) Vineri, 5 mai 1967 4 pagini 25 bani I -------------- ntali După cum am mai anunţat, Intreprinderea de utilaje pentru industria uşoară (I.U.I.U.) se extinde. Se construiesc, in acest scop, hale noi, care vor însuma, pînă la sfîrşitul anului, 18.000 mp. Această fotografie, reprezentînd „de sus“ noile construcţii, ne-a fost trimisă de fotograful amator Arthur Wittner. Nouă formă dedeservire In aceste zile O.C.L. Produse industriale introduce la magazinul de vinzare a mobilei din Tg.-Mureş (strada Gheorghe Doja) o nouă formă de deservire a populaţiei. La magazin există un specialist care poate fi consultat de cumpărători în legăturăcu modul de aranjare a mobilei în Camere, care la solicitare se deplasează la domiciliu. De asemenea, poate fi solicitat și pentru a da sfaturi în legătură cu completarea camerelor cu mobilier și cu obiecte de ornament. EROISMUL OSTAŞILOR ROMÂNI ÎN LUPTA PENTRU INDEPENDENŢA ŞI SUVERANITATEA ROMÂNIEI încă de la subjugarea ţărilor române de către Imperiul otoman, poporul român s-a ridicat la luptă împotriva cotropitorilor pentru a-şi recîştiga neatîrnarea. Documentele rămase de-a lungul secolelor sînt o mărturie a dorinţei maselor populare, a forţelor înaintate ale societăţii, de a lupta împotriva invadatorilor de orice fel şi de a se elibera de sub jugul lor. Luptele maselor populare, sub conducerea unor domni ca Mircea cel Bătrîn, Ştefan cel Mare, Ion Vodă cel Viteaz, Vlad Ţepeş, Dimitrie Cantemir şi mulţi alţii, de a scutura greul jug otoman, au constituit paşi spre victoria deplină din a doua jumătate a veacului trecut. Războiul de independenţă (1877—1878) reprezintă un moment înălţător în această luptă multiseculară, dovedindu-se că nepieritoarele fapte de eroism nu au fost zadarnice. Războiul de independenţă a devenit un război popular şi masele populare ţărăneşti şi orăşeneşti au avut în vremea operaţiunilor militare, atît pe front cit şi în spatele frontului, o comportare cu adevărat patriotică. Armata română în colaborare cu armata rusă, sprijinite de voluntarii bulgari şi populaţia locală din Peninsula Balcanică, au obţinut victorii hotărîtoare în lupta împotriva oştilor otomane. Eroismul de care au dat dovadă dorobanţii şi roşiorii, călăraşii şi vînătorii, o armată de ţărani şi muncitori, la Nicopole şi Vidin, la Plevna şi Smîrdan, la Griviţa şi Rahova, a devenit legendar, fapt ce a determinat pe unii corespondenţi de presă şi observatori militari străini să afirme că „Armata română merită a fi pusă lîngă orice altă armată a Europei şi oricine poate fi mîndru de soldaţii şi ofiţerii ei, care au dat probe atît de strălucite de vitejie“. Luptînd cu mari greutăţi, ostaşul român şi-a manifestat în vremea războiului de independenţă dragostea faţă de patrie şi ura sa împotriva duşmanului secular. Gornistul Furtună suna atacul pe suişul Griviţei deşi îi curgea sîngele gîrlă pe frunte. Grigore Ioan a Lucăi înfruntă fără şovăială armata otomană pentru a smulge steagul cu semiluna înfipt de veacuri în grumazul poporului român. Eroi au fost călăraşul Vasile al lui Tudor, căprarul Radu Stan, locotenentul Chivu Stănescu, căpitanul Nicolae Walter Mărăcineanu, maiorul George Sonţu, sublocotenentul Dumitru Lemnea, eroi ştiuţi, însemnaţi în cărţile istoriei noastre naţionale, dar şi alţi mii şi mii de anonimi, oameni simpli, săraci şi umiliţi, care atunci cînd a sunat trîmbiţa războiului s-au dus să se ia de piept cu turcii, aducîndu-şi din plin contribuţia de sînge, murind senini pentru independenţa României, convinşi fiind că luptă pentru interesul poporului. Obţinute prin jertfele şi sacrificiile maselor populare, roadele acestei victorii au fost culese îndeosebi de clasa dominantă, în frunte cu monarhia, care au folosit independenţa în interesele lor înguste de clasă, pentru a-şi întări poziţiile lor economice şi politice. Ele au veştejit mugurii independenţei şi ţara în anii care au urmat a fost aservită, atît din punct de vedere economic cît şi politic, trusturilor capitaliste internaţionale, care au frînat dezvoltarea şi prosperitatea României. In vechiul regim — cum plastic observa un istoric — eroii de la Plevna şi Smîrdan, de la Griviţa şi Rahova, care au reuşit să se întoarcă de pe cîmpurile de luptă, cît şi urmaşii acestora, nu s-au bucurat de jertfele semănate pe cîmpiile din sudul Dunării. Ei cutreierau satele şi oraşele ţării goi, sarbezi, rupţi de foame, întinzînd la oameni o mină tremurîndă. Aceşti eroi au fost aruncaţi în temniţele regimului burghezo-moşieresc sau împuşcaţi în vremea răscoalelor din 1888 şi 1907 pentru că au cerut pîine şi pămînt. Tradiţiile luptei patriotice şi revoluţionare ale poporului nostru au fost continuate sub conducerea clasei muncitoare, căreia „i-a revenit misiunea istorică de a duce mai departe lupta revoluţionară a poporului — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu — de a elibera întreaga societate de exploatare şi asuprire, de a inaugura epoca dreptăţii sociale“. Ele au fost ridicate pe o treaptă superioară o dată cu crearea P.C.R., cînd flacăra luptelor pentru libertate şi independenţă a fost luată în mîini de comunişti, , care vor conduce la victorie deplină lupta poporului pentru eliberarea de orice exploatare şi asuprire, pentru lichidarea dependenţei faţă de capitalul străin, pentru o independenţă reală, înfăptuirea victorioasă a insurecţiei naţionale antifasciste din August 1944, iniţiată, organizată asist. univ. MIHAI ROGOŞCA (Continuare in pag. a 3-a) DIN SUMARUL PAGINII EXTERNE, TRIBUNALUL „BERTRAND RUSSEL“ ACUZA ŞI DEMASCA PE AGRESORI CONGRESUL DE DREPT PENAL INTERNAŢIONAL SITUAŢIA PRESEI DIN GRECIA DUPĂ LOVITURA DE STAT MILITARĂ Se apropie sezonul turistic. Care este stadiul pregătirilor? Deşi primăvara acestui an s-a dovedit deosebit de capricioasă, zilele călduroase se apropie. Va începe sezonul turistic. Zilnic, drumurile regiunii noastre, potecile din munţi vor fi inundate de turişti din ţară şi din străinătate, dornici de a lua cunoştinţă de numeroasele monumente istorice, de artă şi ale naturii, de frumuseţile regiunii. Desigur, pentru buna desfăşurare a turismului, se cer rezolvate o serie de probleme, se cer create condiţiile necesare. Care este stadiul pregătirilor pentru sezonul turistic în raionul Topliţa? La această întrebare ne răspunde tovarăşul CONSTANTIN VODĂ, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular raional. Anul acesta fiind declarat „Anul turistic internaţional 1967", şi raionul nostru va fi vizitat de un mare număr de turişti. De altfel, in fiecare an, indiferentde anotimp, raional mostraxare -zeci de miide vizitatori -datorită şi vestitei staţiuni balneoclimaterice Borsec. Pentru acest an, mai mult ca oricînd, am luat o serie de măsuri menite să asigure buna desfăşurare a turismului. — Concret? — In primul rînd, ne preocupă îmbunătăţirea circulaţiei rutiere. Pentru orientarea şi dirijarea circulaţiei rutiere, am confecţionat 150 de table indicatoare. Amenajămi şi locuri de parcare, două la Borsec şi 3 la Topliţa. Cooperaţia meşteşugărească a primit sarcina de a asigura acordarea ajutorului tehnic, întreţinere şi reparaţii auto. In localităţile de-a lungul traseelor turistice se lucrează intens la retragerea gardurilor şi amenajarea trotuarelor pentru pietoni. In acest sens, o echipă de la secţia de drumuri din cadrul statului raional îndrumă aceste lucrări, pentru a se executa la timp şi uniform. Fără doar şi poate, prin modernizarea şoselei, Valea Mureşului va deveni una din cele mai frumoase trasee turistice, care va atrage un mare număr de vizitatori. Nu credeţi că lucrările de modernizare se desfăşoară în ritm nesatisfăcător? — Da. Se desfăşoară destul de lent. Şi acest lucru datorită faptului că şantierul nu dispune de suficiente maşini şi nici de tehnicieni. Noi am luat totuşi măsurile cuvenite pentru ca lucrările să se execute în aşa fel încît să nu se împiedice circulaţia. Ar fi bine ca cei însărcinaţi cu modernizarea acestei şosele să organizeze în aşa fel munca încît lucrările să se termine într-un timp cît mai scurt posibil. — Deşi pînă la începerea sezonului turistic modernizarea şoselei nu se va termina, totuşi turiştii vor veni. Cum vă pregătiţi pentru ca aceştia să poată vizita tot ce este interesant, să poată fi bine cazaţi şi, bineînţeles, deserviţi? — In afară de staţiunea balneoclimate- P. POPŞOR (Continuare în pag. a 3-a) Premieră pe ţară la Teatrul de stat din Tîrgu-Mureş „Formidabilul Ghedeon“ de Sütő András Astă-seară, in sala mare a Palatului culturii din Tg.-Mureş, Teatrul de stat din localitate (secţia maghiară) prezintă în premieră pe ţară comedia dramaturgului tîrgumureşean Sütő András — „Formidabilul Ghedeon“. Inspirată din lumea satelor noastre — temă predilectă atît în proza cît şi în dramaturgia lui Sütő András — premiera de astăzi este de fapt o satiră la adresa tuturor birocraţilor şi înfumuraţilor care, uitind a se autoperfecţiona, sînt depăşiţi de timp. Limbajul colorat, ca şi situaţiile deosebite în care sunt puşi să acţioneze eroii, fac din „Formidabilul Ghedeon“, o comedie savuroasă, plină de vervă şi optimism, ce captează spectatorii de la prima şi pînă la ultima replică. Nivelul calitativ al spectacolului este recomandat şi de o distribuţie aleasă din care reţinem pe Márton János de la Teatrul maghiar de stat din Cluj, Köszegy Margit şi Lohinszky Loránd, artişti emeriţi, Tarr László, Gyarmathy István, Tamás Ferenc, Mende Gabi, Ferenczi István, Tóth Tamás, Varga József sau Kakucs Agnes. Regia spectacolului este semnată de Harag György iar scenografia de Florica Mălureanu. Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la adoptarea sistemului monetar naţional al României, joi la amiază a avut loc în aula Institutului de Ştiinţe Economice „V. I. Lenin“ din Capitală o adunare festivă, organizată de Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a Republicii Socialiste România. In cuvintul de deschidere, tovarăşul Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a arătat că aniversarea Centenarului monedei naţionale a României constituie un prilej de aducere aminte şi preţuire a unuia din momentele economice şi politice importante ale procesului de făurire a statului român. Crearea in 1867 a sistemului monetar naţional a corespuns cerinţelor procesului de creştere a forţelor de producţie şi a relaţiilor de schimb ale perioadei respective. In prezent, sistemul bănesc al României îşi aduce contribuţia la opera de desăvârşire a construcţiei socialiste, a cărei caracteristică este dezvoltarea puternică, continuu ascendentă a economiei naţionale. Ministrul finanţelor, Aurel Vijoli, a prezentat apoi expunerea „100 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar al României“. Guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, acad. Vasile Malinschi, a ţinut apoi expunerea intitulată „Leul — mijloc de ridicare a edificiului socialist în patria noastră“. La sfîrşitul adunării, prof. Gheorghe Zâne, membru corespondent al Academiei, a vorbit despre doctrina românească a monedei naţionale. (Agerpres) De aproape doi ani, trei silozuri de ciment stau pe un teren viran, lîngă calea ferată din vecinătatea Combinatului chimic din Tîrnăveni. Ele aparţin Trustului regional de construcţii. Această întreprindere le-a „depozitat“ in locul amintit, fără, probabil, să se mai intereseze de ele. Trustul motivează că C.F.R. nu admite montarea silozurilor pe terenul unde se află. C.F.R. susţine că împotrivirea sa se bazează pe anumite norme privind amplasarea unor obiective lingă calea ferată. Disputele dintre cele două unităţi au loc cam de multă vreme. Nu cunoaştem modul în care se poartă. Am „cunoscut“ însă cele trei silozuri împodobite cu flori de rugină pe care le-am fotografiat, cu scopul de a le aduce imaginea în faţa serviciului mecanizare din cadrul T.R.C.M. Dacă un reprezentant al T.R.C.M. se va deplasa la Tîrnăveni pentru a constata starea în care se află cele trei silozuri îi propunem să mai cerceteze ceva: modul în care constructorii de pe şantierul din oraşul de pe Tirnava-Mică descarcă cărămida din vagoanele C.F.R., în apropierea silozurilor. Insistăm asupra acestui lucru, deoarece nu cunoaştem cine plătește numărul foarte mare de cărămizi care sunt zdrobite în timpul descărcării lor. : .":*