Steaua Roşie, mai 1967 (Anul 18, nr. 103-127)

1967-05-04 / nr. 105

SCUZELE Raidul anchetă întreprins în ziua de 3 mai în citeva cooperati­ve agricole din raioanele Reghin şi Tg.-Mureş, a scos în evidenţă o mare rămînere în urmă la însă­­minţări. Deşi am trecut pragul lu­nii mai, dată la care toate cultu­rile trebuiau să fie insăminţate, mai sunt şi acum mari suprafeţe care aşteaptă sămînţa de sfeclă de zahăr, cartofi şi porumb. In raionul Reghin, după multe zile de activitate cu totul nesatis­făcătoare pe ogoare, am reuşit în­­sfîrşit să întîlnim mai multă do­rinţă de a recîştiga timpul pier­dut. Această dorinţă ne-a fost ex­primată atît la Consiliul agricol raional şi Uniunea cooperativelor agricole cit şi in unităţi şi ne-a fost confirmată în bună parte de activitatea întîlnită la cimp. Acolo unde această dorinţă a încolţit mai repede, unde oamenii au ştiut să-şi organizeze bine munca şi să se „bată“ zilnic cu greutăţile prici­nuite de timp, lucrările sunt mult mai avansate. Cooperativa agrico­lă din Crăieşti a insămînţat în în­tregime sfecla de zahăr şi cartofii. In ultimele zile s-a înregistrat un ritm bun şi la însăminţatul po­rumbului. Din suprafaţa de 290 ha rezervată pentru această im­portantă cultură, 178 ha au fost insăminţate pînă la 3 mai. Activi­tate bună poate fi întîlnită şi la cooperativa agricolă din Băia care a insămînţat în întregime sfecla de zahăr şi cartofii şi 40 la sută din suprafaţa prevăzută pentru po­rumb. Din cite ne-am putut da seama, in ultimele zile s-a putut lucra în condiţii bune în toate cooperative­le agricole, atit în cele din partea de cimpie a raionului, cit şi în ce­le nordice din zona de deal. Cu toate acestea, pe ansamblul raio­nului, ritmul zilnic, deşi s-a du­blat, este incă foarte departe de posibilităţile ce există. Cum se ex­plică acest lucru? In primul rînd prin slaba organizare a muncii, prin folosirea neraţională a maşi­nilor şi a deselor defecţiuni me­canice. La acestea am mai putea adăuga că mobilizarea membrilor cooperatori la lucrările unde este nevoie de muncă manuală se face destul de greoi. La cooperativa a­­gricolă din Chiher de pildă, unde mai erau circa 13 ha de cartofi de plantat, numai 60 de persoane au fost mobilizate la această lucrare. Porumbul era semănat pe numai 20 de hectare din 250 ha c­­ e pre­văzut și cu toate acestea cele 15 semănători trase de cai nu erau folosite. Tovarăşul preşedinte Iri­­mie Pop, în Ioc să se ocupe de mobilizarea oamenilor şi de orga­nizarea muncii, s-a dus la munte să vadă păşunile, lucru ce îl puteau face foarte bine brigadierii zoo­tehnici direct interesaţi. La coo­perativa agricolă din Beica deşi există mijloace mecanice suficien­te, au fost insăminţate cu porumb doar 85 ha din 290. O maşină SPC-6, care ar putea semăna zil­nic cel puţin 22 de hectare şi două maşini 2­ SPC-2 nu lucrau din lipsă de teren pregătit. E drept că s-au luat măsuri ca două trac­toare să lucreze şi noaptea la dis­cuit, astfel că se va crea timp de lucru pentru maşinile de semănat. Acest lucru putea fi făcut şi în ur­mă cu o zi, două şi situaţia ar fi acum cu totul alta. La Lueriu şi Săcal, însămînţările sunt foarte mult rămase in urmă şi nici mă­car acum nu se lucrează cu toate forţele. In cooperativa agricolă din Lueriu, din 4 maşini 2-SPC-2 nu­mai două lucrau la semănatul po­rumbului pentru că două tractoa­re sunt şi acum ocupate la semă­natul trifoiului şi al ovăzului. Con­siliul de conducere aşteaptă să vi­nă tovarăşii de la Uniunea raiona­lă să le facă mobilizarea şi să or­ganizeze munca, dar şi atunci lu­crurile ies pe dos. Brigadierul Si­­mion Trifu, în loc să pună trac­toarele să lucreze in tarlaua indi­cată de un tovarăş de la uniunea raională, le-a împotmolit intr-o tarla plină de apă, probabil pentru a-l convinge că nu se poate lucra. Organizarea muncii lasă mult de dorit şi la cooperativa agricolă din Breaza. Aici, din 200 ha pre­văzute pentru sfeclă, au fost insă­­mînţate doar 90, iar din 450 ha prevăzute pentru porumb, au fost insăminţate numai 80. In ziua de 3 mai aici exista o parcelă de 37 ha pregătită pentru porumb şi s-ar fi putut lucra in condiţii foar­te bune cu maşina SPC-6 care are un randament mare, dar din lipsă de chibzuială au fost puse să lucre­ze două maşini 2-SPC-2. Pe alocuri am intilnit şi deficien­ţe care îi privesc pe mecanizatori. In general se constată că diminea­ţa lucrul începe destul de tîrziu, iar peste zi, unele tractoare vin la sediul brigăzii pentru alimentare. Sunt apoi şi defecţiuni mecanice din care cauză se pierd ore pre­ţioase. La Batoş, într-o singură zi, 5 tractoare au avut defecţiuni, la Milaş două tractoare sunt de ase­menea defecte, iar o maşină de se­mănat porumb este descompletată şi nu poate lucra. Nici in raionul Tg.-Mureş multe cooperative agricole nu stau pe roze în această campanie, fiind destul de Intîrziate cu semănatul sfeclei, cartofilor şi porumbului. La cooperativa agricolă din Ghin­da­, într-o zi ideală de lucru 3 tractoare erau în sediul brigăzii, iar unul era in grădinile membri­lor cooperatori. In această situaţie au mai rămas două tractoare pen­tru semănat porumb şi plantat cartofi. In ziua de 2 mai, după cum ne spune pontatorul brigăzii, tovarăşul Maja­ Gherghel, s-a lu­crat cu intermitențe la plantatul cartofilor pentru că nu au existat M. BALDEANU (Continuare In pag. a 3-a) PENTRU SLABA ORGANIZARE A MUNCII LA ÎNSÂMÎINĂRI, NU SUNT ACCEPTABILE Un utilaj produs în atelierul mecanic al Fabricii de conduc­toare din Tg.-Mureş: maşina de confecţionat trusă metalică, înainte de realizarea acestei maşini, acest conductor era a­­dus din alte întreprinderi. Ia­­tă-l la lucru (în fotografie) pe confecţionarul Mitică Petru. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! mim rose Organ al Comitetului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 105 (2.839) Vineri, 5 mai 1967 4 pagini 25 bani I --------------­ n­t­ali După cum am mai anunţat, Intre­prinderea de utilaje pentru indus­tria uşoară (I.U.I.U.) se extinde. Se construiesc, in acest scop, hale noi, care vor însuma, pînă la sfîrşitul anului, 18.000 mp. Aceas­tă fotografie, reprezentînd „de sus“ noile construcţii, ne-a fost trimisă de fotograful amator Art­hur Wittner. Nouă formă ded­eservire In aceste zile O.C.L. Produse in­dustriale introduce la magazinul de vinzare a mobilei din Tg.-Mu­reş (strada Gheorghe Doja) o nouă formă de deservire a populaţiei. La magazin există un specialist care poate fi consultat de cumpă­rători în legătură­­cu modul de­ a­­ranjare a mobilei în Camere, care la solicitare se deplasează la do­miciliu. De asemenea, poate fi so­licitat și pentru a da sfaturi în legătură cu completarea camerelor cu mobilier și cu obiecte de orna­ment. EROISMUL OSTAŞILOR ROMÂNI ÎN LUPTA PENTRU INDEPENDENŢA ŞI SUVERANITATEA ROMÂNIEI încă de la subjugarea ţărilor române de către Imperiul otoman, poporul român s-a ridicat la lup­tă împotriva cotropitorilor pentru a-şi recîştiga neatîrnarea. Docu­mentele rămase de-a lungul seco­lelor sînt o mărturie a dorinţei maselor populare, a forţelor înain­tate ale societăţii, de a lupta îm­potriva invadatorilor de orice fel şi de a se elibera de sub jugul lor. Luptele maselor populare, sub conducerea unor domni ca Mircea cel Bătrîn, Ştefan cel Mare, Ion Vodă cel Viteaz, Vlad Ţepeş, Di­­mitrie Cantemir şi mulţi alţii, de a scutura greul jug otoman, au constituit paşi spre victoria depli­nă din a doua jumătate a veacu­lui trecut. Războiul de indepen­denţă (1877—1878) reprezintă un moment înălţător în această luptă multiseculară, dovedindu-se că nepieritoarele fapte de eroism nu au fost zadarnice. Războiul de independenţă a de­venit un război popular şi masele populare ţărăneşti şi orăşeneşti au avut în vremea operaţiunilor mili­tare, atît pe front cit şi în spatele frontului, o comportare cu adevă­rat patriotică. Armata română în colaborare cu armata rusă, sprijinite de vo­luntarii bulgari şi populaţia loca­lă din Peninsula Balcanică, au ob­ţinut victorii hotărîtoare în lupta împotriva oştilor otomane. Eroismul de­­ care au dat dova­dă dorobanţii şi roşiorii, călăraşii şi vînătorii, o armată de ţărani şi muncitori, la Nicopole şi Vidin, la Plevna şi Smîrdan, la Griviţa şi Rahova, a devenit legendar, fapt ce a determinat pe unii corespon­denţi de presă şi observatori mili­tari străini să afirme că „Armata română merită a fi pusă lîngă ori­ce altă armată a Europei şi orici­ne poate fi mîndru de soldaţii şi ofiţerii ei, care au dat probe atît de strălucite de vitejie“. Luptînd cu mari greutăţi, osta­şul român şi-a manifestat în vre­mea războiului de independenţă dragostea faţă de patrie şi ura sa împotriva duşmanului secular. Gornistul Furtună suna atacul pe suişul Griviţei deşi îi curgea sîn­­gele gîrlă pe frunte. Grigore Ioan a Lucăi înfruntă fără şovăială ar­mata otomană pentru a smulge steagul cu semiluna înfipt de vea­curi în grumazul poporului ro­mân. Eroi au fost călăraşul Vasile al lui Tudor, căprarul Radu Stan, locotenentul Chivu Stănescu, că­pitanul Nicolae Walter Mărăcinea­­nu, maiorul George Sonţu, sublo­cotenentul Dumitru Lemnea, eroi ştiuţi, însemnaţi în cărţile istoriei noastre naţionale, dar şi alţi mii şi mii de anonimi, oameni simpli, săraci şi umiliţi, care atunci cînd a sunat trîmbiţa războiului s-au dus să se ia de piept cu turcii, a­­ducîndu-şi din plin contribuţia de sînge, murind senini pentru inde­pendenţa României, convinşi fiind că luptă pentru interesul poporu­lui. Obţinute prin jertfele şi sacrifi­ciile maselor populare, roadele a­­­cestei victorii au fost culese în­deosebi de clasa dominantă, în frunte cu monarhia, care au folo­sit independenţa în interesele lor înguste de clasă, pentru a-şi în­tări poziţiile lor economice şi po­litice. Ele au veştejit mugurii in­dependenţei şi ţara în anii care au urmat a fost aservită, atît din punct de vedere economic cît şi politic, trusturilor capitaliste in­ternaţionale, care au frînat dez­voltarea şi prosperitatea României. In vechiul regim — cum plastic observa un istoric — eroii de la Plevna şi Smîrdan, de la Griviţa şi Rahova, care au reuşit să se în­toarcă de pe cîmpurile de luptă, cît şi urmaşii acestora, nu s-au bucurat de jertfele semănate pe cîmpiile din sudul Dunării. Ei cu­treierau satele şi oraşele ţării goi, sarbezi, rupţi de foame, întinzînd la oameni o mină tremurîndă. A­­ceşti eroi au fost aruncaţi în tem­niţele regimului burghezo-moşie­­resc sau împuşcaţi în vremea răs­coalelor din 1888 şi 1907 pentru că au cerut pîine şi pămînt. Tradiţiile luptei patriotice şi revoluţionare ale poporului nostru au fost continuate sub conducerea clasei muncitoare, căreia „i-a re­venit misiunea istorică de a duce mai departe lupta revoluţionară a poporului — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu — de a elibera întreaga societate de exploatare şi asuprire, de a inaugura epoca dreptăţii sociale“. Ele au fost ridi­cate pe o treaptă superioară o da­tă cu crearea P.C.R., cînd flacăra luptelor pentru libertate şi inde­pendenţă a fost luată în mîini de comunişti, , care vor conduce la victorie deplină lupta poporului pentru eliberarea de orice exploa­tare şi asuprire, pentru lichidarea dependenţei faţă de capitalul străin, pentru o independenţă rea­lă, înfăptuirea victorioasă a insu­recţiei naţionale antifasciste din August 1944, iniţiată, organizată asist. univ. MIHAI ROGOŞCA (Continuare in pag. a 3-a) DIN SUMARUL PAGINII EXTERNE, TRIBUNALUL „BERTRAND RUSSEL“ ACUZA ŞI DE­MASCA PE AGRESORI CONGRESUL DE DREPT PENAL INTERNAŢIONAL SITUAŢIA PRESEI DIN GRECIA DUPĂ LOVITURA DE STAT MILITARĂ Se apropie sezonul turistic. Care este stadiul pregătirilor? Deşi primăvara a­­cestui an s-a dovedit deosebit de capricioa­să, zilele călduroase se apropie. Va începe se­zonul turistic. Zilnic, drumurile regiunii noastre, potecile din munţi vor­ fi inundate de turişti din ţară şi din străinătate, dor­nici de a lua cunoş­tinţă de numeroasele monumente istorice, de artă şi ale naturii, de frumuseţile regiunii. Desigur, pentru buna desfăşurare a turismu­lui, se cer rezolvate o serie de probleme, se cer create condiţiile necesare. Care este stadiul pregătirilor pentru sezonul tu­ristic în raionul To­­pliţa? La această între­bare ne răspunde to­varăşul CONSTANTIN VODĂ, vicepreşedinte al Comitetului execu­tiv al Sfatului popu­lar raional. Anul acesta fiind declarat „Anul turistic internaţional 1967", şi raionul nostru va fi vizitat de un mare nu­măr de turişti. De alt­fel, in fiecare an, in­diferent­­de anotimp, raional m­ostraxare -zeci de mii­­de­ vizitatori -datorită şi vestitei staţiuni balneoclimate­rice Borsec. Pentru a­­cest an, mai mult ca oricînd, am luat o se­rie de măsuri menite să asigure buna des­făşurare a turismului. — Concret? — In primul rînd, ne preocupă îmbună­tăţirea circulaţiei ru­tiere. Pentru orienta­rea şi dirijarea circu­laţiei rutiere, am con­fecţionat 150 de table indicatoare. Amena­jămi şi locuri de par­care, două la Borsec şi 3 la Topliţa. Coo­peraţia meşteşugăreas­că a primit sarcina de a asigura acordarea ajutorului tehnic, în­treţinere şi reparaţii auto. In localităţile de-a lungul traseelor turistice se lucrează intens la retragerea gardurilor şi amenaja­rea trotuarelor pentru pietoni. In acest sens, o echipă­­ de la secţia de drumuri din cadrul statului raional îndru­mă aceste lucrări, pen­tru a se executa la timp şi uniform.­­ Fără doar şi poate, prin moderni­zarea şoselei, Valea Mureşului va deveni una din cele mai fru­moase trasee turistice, care va atrage un ma­re număr de vizita­tori. Nu credeţi că lucrările de moderni­zare se desfăşoară în ritm nesatisfăcător? — Da. Se desfăşoa­ră destul de lent. Şi acest lucru datorită faptului că şantierul nu dispune de sufi­ciente maşini şi nici de tehnicieni. Noi am luat totuşi măsurile cuvenite pentru ca lu­crările să se execute în aşa fel încît să nu se împiedice circula­ţia. Ar fi bine ca cei însărcinaţi cu moder­nizarea acestei şosele să organizeze în aşa fel munca încît lucră­rile să se termine în­­tr-un timp cît mai scurt posibil. — Deşi pînă la înce­perea sezonului turis­tic modernizarea şose­lei nu se va termina, totuşi turiştii vor veni. Cum vă pregătiţi pen­tru ca aceştia să poată vizita tot ce este inte­resant, să poată fi bi­ne cazaţi şi, bineînţe­les, deserviţi? — In afară de sta­ţiunea balneoclimate- P. POPŞOR (Continuare în pag. a 3-a) Premieră pe ţară la Teatrul de stat din Tîrgu-Mureş „Formidabilul Ghedeon“ de Sütő András Astă-seară, in sala mare a Pala­tului culturii din Tg.-Mureş, Tea­trul de stat din localitate (secţia maghiară) prezintă în premieră pe ţară comedia dramaturgului tîrgumureşean Sütő András — „Formidabilul Ghedeon“. Inspirată din lumea satelor noastre —­ temă predilectă atît în proza cît şi în dramaturgia lui Sütő András — premiera de astăzi este de fapt o satiră la adresa tu­turor birocraţilor şi înfumuraţilor care, uitind a se autoperfecţiona, sînt depăşiţi de timp. Limbajul colorat, ca şi situaţiile deosebite în care sunt puşi să ac­ţioneze eroii, fac din „Formidabi­lul Ghedeon“, o comedie savuroa­să, plină de vervă şi optimism, ce captează spectatorii de la prima şi pînă la ultima replică. Nivelul calitativ al spectacolu­lui este recomandat şi de o distri­buţie aleasă din care reţinem pe Márton János de la Teatrul ma­ghiar de stat din Cluj, Köszegy Margit şi Lohinszky Loránd, ar­tişti emeriţi, Tarr László, Gyar­­mathy István, Tamás Ferenc, Men­­de Gabi, Ferenczi István, Tóth Tamás, Varga József sau Kakucs Agnes. Regia spectacolului este semna­tă de Harag György iar scenogra­fia de Florica Mălureanu. Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la adoptarea sistemului monetar naţional al României, joi la amiază a avut loc în aula Insti­tutului de Ştiinţe Economice „V. I. Lenin“ din Capitală o adu­nare festivă, organizată de Mi­nisterul Finanţelor şi Banca Na­ţională a Republicii Socialiste Ro­mânia. In cuvintul de deschidere, to­varăşul Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a arătat că aniversarea Centenarului monedei naţionale a României constituie un prilej de aducere aminte şi preţuire a unuia din momentele economice şi politice importante ale proce­sului de făurire a statului român. Crearea in 1867 a sistemului mo­netar naţional a corespuns cerin­ţelor procesului de creştere a for­ţelor de producţie şi a relaţiilor de schimb ale perioadei respec­tive. In prezent, sistemul bănesc al României îşi aduce contribuţia la opera de desăvârşire a construc­ţiei socialiste, a cărei caracteristi­că este dezvoltarea puternică, continuu ascendentă a economiei naţionale. Ministrul finanţelor, Aurel Vi­­joli, a prezentat apoi expunerea „100 de ani de la înfiinţarea sis­temului monetar al României“. Guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, acad. Vasile Malinschi, a ţinut a­­poi expunerea intitulată „Leul — mijloc de ridicare a edificiului socialist în patria noastră“. La sfîrşitul adunării, prof. Gheorghe Zâne, membru cores­pondent al Academiei, a vorbit despre doctrina românească a monedei naţionale. (Agerpres) De aproape doi ani, trei silozuri de ciment stau pe un teren vi­ran, lîngă calea ferată din vecinătatea Combinatului chimic din Tîr­­năveni. Ele aparţin Trustului regional de construcţii. Această între­prindere le-a „depozitat“ in locul amintit, fără, probabil, să se mai intereseze de ele. Trustul motivează că C.F.R. nu admite montarea silozurilor pe terenul unde se află. C.F.R. susţine că împotrivirea sa se bazează pe anumite norme privind amplasarea unor obiective lin­gă calea ferată. Disputele dintre cele două unităţi au loc cam de multă vreme. Nu cunoaştem modul în care se poartă. Am „cunos­cut“ însă cele trei silozuri împodobite cu flori de rugină pe care le-am fotografiat, cu scopul de a le aduce imaginea în faţa serviciu­lui mecanizare din cadrul T.R.C.M. Dacă un reprezentant al T.R.C.M. se va deplasa la Tîrnăveni pentru a constata starea în care se află cele trei silozuri îi propunem să mai cerceteze ceva: modul în care constructorii de pe şantierul din oraşul de pe Tirnava-Mică descarcă cărămida din vagoanele C.F.R., în apropierea silozurilor. Insistăm asupra acestui lucru, deoa­rece nu cunoaştem cine plătește numărul foarte mare de cărămizi care sunt zdrobite în timpul descărcării lor. : .":­­*

Next