Steaua Roşie, octombrie 1967 (Anul 18, nr. 231-256)

1967-10-14 / nr. 242

Proiectul Principiilor de baza cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi siste­matizarea localităţilor rurale Document de mare importanţă pentru dezvoltarea orînduirii şi înflorirea naţiunii noastre socialiste Acţiuni de mare amploare pentru dezvoltarea economi­că şi social-politică a patriei ENE IUSTIN preşedinte locţiitor al Tribunalului regional Am luat cunoştinţă cu profundă satisfac­ţie de proiectul Prin­cipiilor de bază cu privire la îmbunătă­ţirea organizării ad­ministrativ-teritoriale a României şi siste­matizarea localităţilor rurale, adoptat de Ple­nara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a.c. Măsurile preconi­zate de conducerea partidului constituie acţiuni de mare am­ploare şi importanţă menite să dinamizeze şi să accelereze dez­voltarea economică, social-politică şi cultu­rală a patriei şi, pe a­­ceastă bază, creşterea continuă a nivelului de civilizaţie al po­porului. După cum cunoaş­tem, în ultimii ani, în­făptuind cu consec­venţă politica şi hotă­­rîrile partidului şi sta­tului, poporul nostru a făcut paşi uriaşi pe calea civilizaţiei şi bu­năstării sale. Trebuie să arătăm însă că for­mele de organizare administrat­iv-teritoria­­lă nu au ţinut pas cu progresul social-eco­nomic şi cultural, ele rămînind în urmă şi constituind chiar un factor de frînare ce a­­fectează iniţiativa lo­cală, generînd un climat favorabil para­lelismului şi verigilor intermediare inutile. Ca jurist, consider proiectul Principiilor de bază cu privire la îmbunătăţirea organi­zării administrativ-te­ritoriale a României ca măsuri deosebit de importante. Ele sunt în concordanţă depli­nă cu stadiul actual de dezvoltare a socie­tăţii noastre socialiste şi a perspectivelor ce i se deschid potrivit programului stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comu­nist Român. In noua etapă de dezvoltare a patriei noastre, sporeşte con­siderabil rolul şi atri­buţiile statului în dez­voltarea societăţii. A­­plicarea în viaţă a măsurilor cuprinse în proiect, va crea un ca­dru favorabil pentru o activitate de stat mult mai eficientă, pentru valorificarea la maximum a resur­selor locale, pentru înflorirea economică, socială şi culturală a oraşelor şi comunelor noastre. După cum reiese din proiect, perfecţio­narea organizării ad­ministrativ-teritoriale are la bază apropierea conducerii centrale de unităţile de bază, crearea de unităţi ad­ministrative care să permită rezolvarea o­ (Continuare in pag. a 2-a) , in deplină concordanţă cu cerinţele actuale, cu realităţile vieţii RADU ŞTEFAN secretarul Comitetului executiv al Sfatului popular regional Am studiat cu mul­tă atenţie proiectul Principiilor de bază, adoptate de Plenara Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român din 5—6 octombrie 1967, cu pri­vire la îmbunătăţirea organizării adminis­trativ-teritoriale a Ro­mâniei şi sistematiza­rea localităţilor rura­le. Acest document de mare importanţă în dezvoltarea în conti­nuare a statului nos­tru constituie o nouă dovadă a grijii condu­cerii superioare de partid, pentru a adop­ta totdeauna măsurile cerute de realităţile vieţii, în conformitate cu învăţătura marxist­­leninistă, pe baza ce­rinţelor obiective ale dezvoltării societăţii noastre socialiste. Modul în care aces­te principii au fost e­­laborate şi faptul că înainte de definitiva­rea lor sunt supuse dezbaterii publice, sunt noi măr­turii ale de­mocratismu­lui socialist, care caracte­rizează viaţa noastră de partid şi de stat, asigurîn­­du-se în felul acesta contri­­­buţia fiecărui cetăţean la perfecţionarea mă­surilor preconizate. Am deplina convin­gere că îmbunătăţirea organizării adminis­trativ-teritoriale a Ro­mâniei şi sistematiza­rea localităţilor rurale asigură condiţii cores­punzătoare pentru dezvoltarea rapidă a tuturor forţelor şi ca­pacităţilor creatoare şi pentru folosirea în în­tregime a potenţialu­lui material şi uman în scopul desăvîrşirii construcţiei socialiste. Salut cu căldură măsura de a se orga­niza teritoriul ţării pe judeţe, în acest fel a­­propiindu-se condu­cerea centrală de uni­tăţile administrative de bază , oraşe şi co­mune. Prin crearea de uni­tăţi administrative lo­cale puternice, elimi­narea verigilor inter­mediare și a paralelis­ (Continuare în pag. a 2-a) întreg poporul nostru a pri­mit cu interes şi satisfacţie proiectul Principiilor de bază cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teri­toriale a României şi sistema­tizarea localităţilor rurale, a­­doptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 5-6 octombrie şi pus în dezbatere publică. Oa­menii muncii de la oraşe şi sate văd în acest proiect un document de o deosebită im­portanţă, prevederile lui avînd menirea de a duce la conti­nua dezvoltare a orînduirii şi înflorirea naţiunii noastre so­cialiste. Acest document re­prezintă o expresie elocventă a spiritului ştiinţific, novator, a gîndirii vii, creatoare, ale partidului, a capacităţii de a elabora politica sa pe baza studierii aprofundate a cerin­ţelor vieţii, a realităţilor con­crete din ţara noastră, in fie­care etapă de dezvoltare. Prin politica ştiinţifică a Partidului Comunist Român, în anii construcţiei socialiste au avut loc adinei transfor­mări economice, social-politi­­ce şi culturale în viaţa oraşe­lor şi satelor patriei. Toate re­giunile ţării au cunoscut o­­p puternică dezvoltare indus­trială, pe harta patriei au a­­părut noi oraşe şi centre eco­nomice. Cerinţele rapidului progres social economic şi cul­tural au demonstrat că actua­lele forme de organizare ad­­ministrativ-teritorială nu mai corespund noii etape de desă­­vîrşire a construcţiei socia­liste. După cum se arată in proiectul Principiilor de bază „Intre organele centrale şi u­­nităţile de bază administrativ­­teritoriale — comuna şi oraşul — unde se traduc în viaţă di­rectivele partidului şi statu­lui, se impun verigi interme­diare, care creează paralelis­me, suprapuneri şi îngreunea­ză conducerea întregii activi­tăţi politice, economice şi so­­cial-culiurare a ţării. Totoda­tă, aceasta a dus la creşterea nejustificată a aparatului ad­ministrativ şi cheltuirea exa­gerată de fonduri pentru în­treţinerea lui". De asemenea, prin existenţa verigilor intermediare, rolul comunelor şi al unor oraşe a fost diminuat, ca urmare a preluării de către organele raionale a unor atribuţii, pe care nu le-au putut îndeplini în bune condiţii. Toate acestea, precum şi complexitatea tot mai mare a vieţii economice, sociale şi culturale, volumul şi diversi­tatea crescîndă a problemelor construcţiei socialiste, fac nece­sară perfecţionarea organiză­rii administrative a ţării noas­tre. îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţă­rii va crea posibilităţi optime pentru aplicarea măsurilor privind perfecţionarea condu­cerii economiei menită a duce la accelerarea progresului eco­nomic, baza dezvoltării ascen­dente a întregii societăţi. Principiile privind îmbună­tăţirea organizării administra­­tiv-teritoriale pornesc de la o analiză ştiinţifică, minuţioasă a tuturor factorilor naturali, economici, demografici, so­ciali şi tehnici din ţara noas­tră. Unul din principiile de bază ale perfecţionării organi­zării administrativ-teritoriale este apropierea conducerii centrale de unităţile adminis­trativ-teritoriale de bază. In acest scop, conform proiectu­lui, se va trece la organizarea administrativă PE JUDEŢE, ca organe teritorial-adminis­trative pe care să se sprijine direct în înfăptuirea politicii lor Comitetul Central al Par­tidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri. Unităţile de bază ale orga­nizării administrativ teritoria­(Continuare in pag. a 2-a) _________Limbato, 14 Maghiară $1 al Sfatului popular regional VEDERE DIN MIERCUREA CIUC Conducătorii de partid şi de stat au asistat la exerciţii şi aplicaţii militare In zilele de 12 şi 13 octom­brie a. c., tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu Mizil, Ilie Verdeţ, Vasile Patilineţ, împreună cu ministrul forţelor armate, general colonel Ion Io­­niţă, au asistat la exerciţii şi aplicaţii tactice cu trageri de luptă, executate de trupe ale diferitelor genuri de arme. Au participat, de asemenea, tovarăşii Cornel Onescu, mi­nistrul afacerilor interne, Con­stantin Scarlat, ministrul in­dustriei chimice, Mihai Mari­­nescu, ministrul industriei con­strucţiilor de maşini, Ion Mari­­nescu, ministrul industriei me­talurgice, Ion Stănescu, preşe­dintele Consiliului Securităţii statului, adjuncţii ministrului forţelor armate, generali şi ofi­ţeri superiori, reprezentanţi ai organelor locale. Conducătorilor de partid şi de stat le-a fost prezentată tehnica de luptă aflată in dota­rea forţelor noastre armate, precum şi realizările activităţii de cercetare şi de inovaţii de­puse de cadrele tehnice şi ingi­nereşti din armată. După terminarea exerciţiilor şi aplicaţiilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe parti­cipanţi, relevînd calităţile or­ganizatorice şi de conducere a­­le comandanţilor, măiestria şi iscusinţa trupelor în îndeplini­rea misiunilor, calităţile tehni­cii şi armamentului şi a urat tuturor soldaţilor, ofiţerilor şi generalilor noi succese în per­fecţionarea măiestriei lor mili­tare. Pretutindeni, prin localităţi­le pe unde au trecut, conducă­torilor de partid şi de stat li s-a făcut o primire caldă şi en­tuziastă din partea populaţiei. TOAMNA LA BAZA NAUTICA DIN TG.-MUREȘ \s\ In raionul Tîrgu-Mureş Perioada optimi­i pe surigile, pe etnii terminarea seminalului griului ? Unităţile agricole din raionul Tg.-Mureş au obţinut în aceas­tă săptămînă rezultate m­ai bune în executarea muncilor agricole de toamnă. Recolta­rea sfeclei de zahăr se desfă­şoară din plin în majoritatea C.A.P. Pe raion, această lucra­re s-a efectuat în ultimele două zile pe aproape 400 de hectare. Cele mai bune rezultate la re­coltarea sfeclei de zahăr le-au obţinut C.A.P. Pănet, Crăciu­­neşti, Acăţari etc. In unităţile din Căluşeri, Săbed, Trei Sate, Vălenii, Ghindari, cu toate că sunt condiţii asemănătoare,­­re­coltarea sfeclei de zahăr s-a făcut de pe suprafeţe mici (între 5—40 de ha). Cit pri­veşte recoltarea cartofilor, lu­crarea se apropie de sfîrşit în majoritatea unităţilor. Din constatările de pe teren rezultă că în multe unităţi din raion culesul porumbului şi semănatul griului se desfăşoară în ritm nesatisfăcător. Din ce­le 16.250 ha s-au semănat doar 8.655 ha cu grîu. Folosind fie­care oră bună de lucru ca­­ şi întreaga capacitate a maşinilor şi tractoarelor, multe unităţi cum sunt cele din Glodeni, Miercurea-Niraj, Acăţari au reuşit în­ ultima vreme să rea­lizeze un ritm com­e­minzător la semănat. In C.A.P. Ghindari nu s-au folosit şi nu se folosesc nici pe departe condiţiile favo­rabile create în urma ploilor căzute şi nici mijloacele de ca­re dispune unitatea. Acesta este principalul motiv pentru care la Ghindari s-a însămîn­­ţat pînă în ziua de 13 octom­brie abia 40 la sută din supra­faţa prevăzută. C.A.P. Chendu, Veţca, Păsăreni, Sovata se află şi ele printre unităţile rămase în urmă cu această lucrare. La Chendu, de pildă, din cele 365 de ha au fost semănate cu grîu numai 175 de ha. In ritm nesatisfăcător se desfășoară lucrările și la C.A.P. Sîntioana. Aici, din cauză că nu s-a dat SIMION POPA (Continuare In pag. a 2-a) tM—————BBSfWfMi BP­I ­ Copii mici la bănci mari! In ziarul „Steaua roşie" din 22 septembrie a. c. a apărut fotografia unei cla­se, unde, după cum scrie sub fotografie, „Cuminţi şi curioşi, cei mai mici elevi ascultă cu atenţie cuvintele tovarăşei învăţătoare“. Este vorba deci de clasa întîi. Cînd m-am uitat însă mai atent la fotografie, ce am văzut? Pupitrele băncilor ajung fiecărui copil aproa­pe pînă la bărbie, cu alte cuvinte aceşti copii mici sunt aşezaţi în bănci mari. Acest lucru înseamnă încăl­carea regulilor medicale, după care copilul trebuie să stea comod în bancă, cu picioarele bine rezemate iar cartea, caietul să fie la 30—35 cm distanţă de ochi. Nerespectarea acestor re­guli poate provoca tulbu­rări de vedere cu repercu­siuni nefavorabile asupra acuităţii vizuale în întrea­ga viaţă. O bancă prea ma­re, necorespunzătoare poa­te duce de asemenea la de­formarea coloanei vertebra­le, precum şi la tulburări trofice ale picioarelor — piciorul care atîrnă, are o circulaţie a sîngelui defec­tuoasă. Interesîndu-mă şi în al­te şcoli, am mai găsit ca­zuri regretabile similare. Mi - a vorbit de diferite greutăţi în remedierea si- I tuaţiei, însă socotesc că , fiind vorba de copiii noş- I tri, nici un argument nu | poate fi acceptat. Aceasta | cu atît mai mult cu cit, aşa | cum se produc bănci mari, | se pot produce şi bănci de dimensiuni mai reduse, pentru şcolarii mici. Pro­blema se poate rezolva, da­că i se acordă atenţia cu­venită. dr. DENGELEGI TIBERIU IV Is Is­ ­ POPASURI La cota In „amonte“ pe firul văii, trenuleţul forestier ne purtase timp de peste două ore. După nenumărate viraje şi opinteli, mica locomotivă oprise cu un zdrăngănit de fiare vechi cele 6—7 vagoane ale garniturii. E punctul terminus prin unde a putut răzbi spre inima munţi­lor trenul ce va purta la vale, spre fabrici, bogăţia munţilor noştri, binecunoscută sub pseu­donimul: „aurul verde“. De aici o luăm la pas mai departe, mai sus pe linia si­nuoasă a văii. însoţitorul meu, Mihály bácsi, a început să de­vină mai vorb preţ ca în tren. II privesc şi simt că în acest om cu tîmple argintii şi vorbă domoală,­ chibzuită, se petrece ceva asemănător unui reviri­ment, unei „renaşteri". îmi spune că prin aceste locuri a bătut cărările, cunoscute sau mai dosnice, cu nedespărţitul tovarăş, arma, timp de peste 30 de ani. A fost pădurar. De-abia acum găsesc o ase­mănare între semeţia acestui om, ce se apropie mai degrabă de a şaptezecea toamnă, şi fal­nicii brazi ce ne împresoară la 1.000 şi ceva... ca şi la dreapta. Văzîndu-l i urcă poteca, sprinten ca tinerel, înalt — parcă mai fi decit cînd îl cunoscusem gară — cu obrajii nimeni, nie ageră, braţe şi picioa­­lungi şi puternice, mi-am ivit convingerea că, într-a­­ăr, oamenii aceştia, fores­ii şi pădurarii, împrumută a din ţinuta falnică a bra­­ţ, din tenacitatea şi rezis­ta stejarilor, din agerimea printeneala faunei Carpaţi­­noştri. Şi în timp ce poves­tă ducea în sus, pe nişte d irtături“ numai de el ştiu­­de-mi ieşise sufletul la gu- Eram pe punctul de a-i pune o „haltă de ajustare“,­­ se întoarse spre mine: - Doar nu-i vrea, domnule, te superi amu pe minei ; obişnuit cu potecile astea, :iată de om am umblat tot ele. Acum, de cînd îs în sie, vin încoace mai in fie­­* zi. Na, că iară te-am luat mrba. Dumneatale îi fi obo­­dat pină-n virf mai e pu­i o luă din nou înainte în lași pas măsurat, ritmic, de că atunci o pornise din vale. Ajungem la linia unui funi­cular pe firul căruia cărucioare coboară lin sub povara buște­nilor. Răzbate pînă la noi „me­lodia" tractoarelor şi ferăstra­­ielor urcate aici spre a face munca omului mai rodnică, mai uşoară. Sînt semnele, con­venţionale de altfel, ale prefa­cerilor mari, ale progresului de la ţapină la tractor, de la joa­­găr la ferăstrăul mecanic, de la ignoranţă şi mizerie la un trai omenesc. Mihály bácsi îmi spune că aici unde ne aflăm, şi chiar mai sus, nu-i chip de ajuns altfel decit pe jos sau cu ... funicularul. In acest parchet oamenii şi utilajele au răzbit pe căi întortocheate şi nu cu puţine greutăţi. La înce­put unii au folosit chiar cu­­vîntul: inaccesibil. Dar asta numai la început. Azi oamenii îi spun simplu — capra. De ce? Răspuns n-am găsit deși „botezul“ a avut loc în mo­mentul cînd creasta, aflată la peste 1.000 m, pe care se află actuala cabană, a devenit acce­sibilă. M. BARDASANU (Continuare in pag a 2-a) . N IV COLOCVIUL „Constantin Brâncuşi“ 9 Vineri dimineaţa au început la Ateneul Român lucrările Colocviului „Constantin Brân­­cuşi“, organizat de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunea Artiştilor Plastici, în colaborare cu Asociaţia In­ternaţională a Criticilor de Ar­tă (A.I.C.A.). Colocviul reuneş­te numeroşi specialişti din ţară şi de peste hotare, care vor dezbate, timp de trei zile, noile interpretări şi explicaţii pe ca­re opera sa le ridică prin ori­ginile ei folclorice, prin forme­le inedite şi cu înalte semnifi­caţii, prin variatele fnluenţe pe care le-a exercitat in arta mondială, precum şi alte pro­bleme legate de viaţa şi crea­ţia „înnoitorului sculpturii mondiale" — cum este denu­mit Brâncuşi de numeroşi cri­tici şi istorici de autoritate. Marele interes pentru aceas­tă reuniune este relevat de prezenţa la colocviu a numeroşi specialişti reputaţi din dome­niile criticii, teoriei şi istoriei artei, sosiţi din mai multe ţări ale Europei şi Americii. Sunt prezenţi, de asemenea, ataşaţi culturali şi de presă ai misiuni­lor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, ziarişti români şi corespondenţi ai presei de pes­te hotare. Şedinţa a fost deschisă, în numele comisiei de organizare a colocviului, de acad. Ion Ja­lea, preşedintele Uniunii artiş­tilor plastici. In continuare, Pompiliu Ma­­covei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, a evocat puternica şi originala personalitate a omului şi artis­tului Brâncuşi. A luat apoi cuvîntul dl. Jac­ques Lassaigne, preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Cri­ticilor de Artă. Criticul de artă Dan Hăulică a prezentat apoi o comunicare despre opera lui Brâncuşi. După şedinţa de deschidere a colocviului, orchestra simfo­nică a radioteleviziunii a pre­zentat un concert omagial. (Agerpres)

Next