Steaua Roşie, octombrie 1967 (Anul 18, nr. 231-256)
1967-10-14 / nr. 242
Proiectul Principiilor de baza cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizarea localităţilor rurale Document de mare importanţă pentru dezvoltarea orînduirii şi înflorirea naţiunii noastre socialiste Acţiuni de mare amploare pentru dezvoltarea economică şi social-politică a patriei ENE IUSTIN preşedinte locţiitor al Tribunalului regional Am luat cunoştinţă cu profundă satisfacţie de proiectul Principiilor de bază cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizarea localităţilor rurale, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a.c. Măsurile preconizate de conducerea partidului constituie acţiuni de mare amploare şi importanţă menite să dinamizeze şi să accelereze dezvoltarea economică, social-politică şi culturală a patriei şi, pe această bază, creşterea continuă a nivelului de civilizaţie al poporului. După cum cunoaştem, în ultimii ani, înfăptuind cu consecvenţă politica şi hotărîrile partidului şi statului, poporul nostru a făcut paşi uriaşi pe calea civilizaţiei şi bunăstării sale. Trebuie să arătăm însă că formele de organizare administrativ-teritorială nu au ţinut pas cu progresul social-economic şi cultural, ele rămînind în urmă şi constituind chiar un factor de frînare ce afectează iniţiativa locală, generînd un climat favorabil paralelismului şi verigilor intermediare inutile. Ca jurist, consider proiectul Principiilor de bază cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României ca măsuri deosebit de importante. Ele sunt în concordanţă deplină cu stadiul actual de dezvoltare a societăţii noastre socialiste şi a perspectivelor ce i se deschid potrivit programului stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. In noua etapă de dezvoltare a patriei noastre, sporeşte considerabil rolul şi atribuţiile statului în dezvoltarea societăţii. Aplicarea în viaţă a măsurilor cuprinse în proiect, va crea un cadru favorabil pentru o activitate de stat mult mai eficientă, pentru valorificarea la maximum a resurselor locale, pentru înflorirea economică, socială şi culturală a oraşelor şi comunelor noastre. După cum reiese din proiect, perfecţionarea organizării administrativ-teritoriale are la bază apropierea conducerii centrale de unităţile de bază, crearea de unităţi administrative care să permită rezolvarea o (Continuare in pag. a 2-a) , in deplină concordanţă cu cerinţele actuale, cu realităţile vieţii RADU ŞTEFAN secretarul Comitetului executiv al Sfatului popular regional Am studiat cu multă atenţie proiectul Principiilor de bază, adoptate de Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 5—6 octombrie 1967, cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizarea localităţilor rurale. Acest document de mare importanţă în dezvoltarea în continuare a statului nostru constituie o nouă dovadă a grijii conducerii superioare de partid, pentru a adopta totdeauna măsurile cerute de realităţile vieţii, în conformitate cu învăţătura marxistleninistă, pe baza cerinţelor obiective ale dezvoltării societăţii noastre socialiste. Modul în care aceste principii au fost elaborate şi faptul că înainte de definitivarea lor sunt supuse dezbaterii publice, sunt noi mărturii ale democratismului socialist, care caracterizează viaţa noastră de partid şi de stat, asigurîndu-se în felul acesta contribuţia fiecărui cetăţean la perfecţionarea măsurilor preconizate. Am deplina convingere că îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizarea localităţilor rurale asigură condiţii corespunzătoare pentru dezvoltarea rapidă a tuturor forţelor şi capacităţilor creatoare şi pentru folosirea în întregime a potenţialului material şi uman în scopul desăvîrşirii construcţiei socialiste. Salut cu căldură măsura de a se organiza teritoriul ţării pe judeţe, în acest fel apropiindu-se conducerea centrală de unităţile administrative de bază , oraşe şi comune. Prin crearea de unităţi administrative locale puternice, eliminarea verigilor intermediare și a paralelis (Continuare în pag. a 2-a) întreg poporul nostru a primit cu interes şi satisfacţie proiectul Principiilor de bază cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizarea localităţilor rurale, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 5-6 octombrie şi pus în dezbatere publică. Oamenii muncii de la oraşe şi sate văd în acest proiect un document de o deosebită importanţă, prevederile lui avînd menirea de a duce la continua dezvoltare a orînduirii şi înflorirea naţiunii noastre socialiste. Acest document reprezintă o expresie elocventă a spiritului ştiinţific, novator, a gîndirii vii, creatoare, ale partidului, a capacităţii de a elabora politica sa pe baza studierii aprofundate a cerinţelor vieţii, a realităţilor concrete din ţara noastră, in fiecare etapă de dezvoltare. Prin politica ştiinţifică a Partidului Comunist Român, în anii construcţiei socialiste au avut loc adinei transformări economice, social-politice şi culturale în viaţa oraşelor şi satelor patriei. Toate regiunile ţării au cunoscut op puternică dezvoltare industrială, pe harta patriei au apărut noi oraşe şi centre economice. Cerinţele rapidului progres social economic şi cultural au demonstrat că actualele forme de organizare administrativ-teritorială nu mai corespund noii etape de desăvîrşire a construcţiei socialiste. După cum se arată in proiectul Principiilor de bază „Intre organele centrale şi unităţile de bază administrativteritoriale — comuna şi oraşul — unde se traduc în viaţă directivele partidului şi statului, se impun verigi intermediare, care creează paralelisme, suprapuneri şi îngreunează conducerea întregii activităţi politice, economice şi social-culiurare a ţării. Totodată, aceasta a dus la creşterea nejustificată a aparatului administrativ şi cheltuirea exagerată de fonduri pentru întreţinerea lui". De asemenea, prin existenţa verigilor intermediare, rolul comunelor şi al unor oraşe a fost diminuat, ca urmare a preluării de către organele raionale a unor atribuţii, pe care nu le-au putut îndeplini în bune condiţii. Toate acestea, precum şi complexitatea tot mai mare a vieţii economice, sociale şi culturale, volumul şi diversitatea crescîndă a problemelor construcţiei socialiste, fac necesară perfecţionarea organizării administrative a ţării noastre. îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării va crea posibilităţi optime pentru aplicarea măsurilor privind perfecţionarea conducerii economiei menită a duce la accelerarea progresului economic, baza dezvoltării ascendente a întregii societăţi. Principiile privind îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale pornesc de la o analiză ştiinţifică, minuţioasă a tuturor factorilor naturali, economici, demografici, sociali şi tehnici din ţara noastră. Unul din principiile de bază ale perfecţionării organizării administrativ-teritoriale este apropierea conducerii centrale de unităţile administrativ-teritoriale de bază. In acest scop, conform proiectului, se va trece la organizarea administrativă PE JUDEŢE, ca organe teritorial-administrative pe care să se sprijine direct în înfăptuirea politicii lor Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri. Unităţile de bază ale organizării administrativ teritoria(Continuare in pag. a 2-a) _________Limbato, 14 Maghiară $1 al Sfatului popular regional VEDERE DIN MIERCUREA CIUC Conducătorii de partid şi de stat au asistat la exerciţii şi aplicaţii militare In zilele de 12 şi 13 octombrie a. c., tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu Mizil, Ilie Verdeţ, Vasile Patilineţ, împreună cu ministrul forţelor armate, general colonel Ion Ioniţă, au asistat la exerciţii şi aplicaţii tactice cu trageri de luptă, executate de trupe ale diferitelor genuri de arme. Au participat, de asemenea, tovarăşii Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, Ion Stănescu, preşedintele Consiliului Securităţii statului, adjuncţii ministrului forţelor armate, generali şi ofiţeri superiori, reprezentanţi ai organelor locale. Conducătorilor de partid şi de stat le-a fost prezentată tehnica de luptă aflată in dotarea forţelor noastre armate, precum şi realizările activităţii de cercetare şi de inovaţii depuse de cadrele tehnice şi inginereşti din armată. După terminarea exerciţiilor şi aplicaţiilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe participanţi, relevînd calităţile organizatorice şi de conducere ale comandanţilor, măiestria şi iscusinţa trupelor în îndeplinirea misiunilor, calităţile tehnicii şi armamentului şi a urat tuturor soldaţilor, ofiţerilor şi generalilor noi succese în perfecţionarea măiestriei lor militare. Pretutindeni, prin localităţile pe unde au trecut, conducătorilor de partid şi de stat li s-a făcut o primire caldă şi entuziastă din partea populaţiei. TOAMNA LA BAZA NAUTICA DIN TG.-MUREȘ \s\ In raionul Tîrgu-Mureş Perioada optimii pe surigile, pe etnii terminarea seminalului griului ? Unităţile agricole din raionul Tg.-Mureş au obţinut în această săptămînă rezultate mai bune în executarea muncilor agricole de toamnă. Recoltarea sfeclei de zahăr se desfăşoară din plin în majoritatea C.A.P. Pe raion, această lucrare s-a efectuat în ultimele două zile pe aproape 400 de hectare. Cele mai bune rezultate la recoltarea sfeclei de zahăr le-au obţinut C.A.P. Pănet, Crăciuneşti, Acăţari etc. In unităţile din Căluşeri, Săbed, Trei Sate, Vălenii, Ghindari, cu toate că sunt condiţii asemănătoare,recoltarea sfeclei de zahăr s-a făcut de pe suprafeţe mici (între 5—40 de ha). Cit priveşte recoltarea cartofilor, lucrarea se apropie de sfîrşit în majoritatea unităţilor. Din constatările de pe teren rezultă că în multe unităţi din raion culesul porumbului şi semănatul griului se desfăşoară în ritm nesatisfăcător. Din cele 16.250 ha s-au semănat doar 8.655 ha cu grîu. Folosind fiecare oră bună de lucru ca şi întreaga capacitate a maşinilor şi tractoarelor, multe unităţi cum sunt cele din Glodeni, Miercurea-Niraj, Acăţari au reuşit în ultima vreme să realizeze un ritm comeminzător la semănat. In C.A.P. Ghindari nu s-au folosit şi nu se folosesc nici pe departe condiţiile favorabile create în urma ploilor căzute şi nici mijloacele de care dispune unitatea. Acesta este principalul motiv pentru care la Ghindari s-a însămînţat pînă în ziua de 13 octombrie abia 40 la sută din suprafaţa prevăzută. C.A.P. Chendu, Veţca, Păsăreni, Sovata se află şi ele printre unităţile rămase în urmă cu această lucrare. La Chendu, de pildă, din cele 365 de ha au fost semănate cu grîu numai 175 de ha. In ritm nesatisfăcător se desfășoară lucrările și la C.A.P. Sîntioana. Aici, din cauză că nu s-a dat SIMION POPA (Continuare In pag. a 2-a) tM—————BBSfWfMi BPI Copii mici la bănci mari! In ziarul „Steaua roşie" din 22 septembrie a. c. a apărut fotografia unei clase, unde, după cum scrie sub fotografie, „Cuminţi şi curioşi, cei mai mici elevi ascultă cu atenţie cuvintele tovarăşei învăţătoare“. Este vorba deci de clasa întîi. Cînd m-am uitat însă mai atent la fotografie, ce am văzut? Pupitrele băncilor ajung fiecărui copil aproape pînă la bărbie, cu alte cuvinte aceşti copii mici sunt aşezaţi în bănci mari. Acest lucru înseamnă încălcarea regulilor medicale, după care copilul trebuie să stea comod în bancă, cu picioarele bine rezemate iar cartea, caietul să fie la 30—35 cm distanţă de ochi. Nerespectarea acestor reguli poate provoca tulburări de vedere cu repercusiuni nefavorabile asupra acuităţii vizuale în întreaga viaţă. O bancă prea mare, necorespunzătoare poate duce de asemenea la deformarea coloanei vertebrale, precum şi la tulburări trofice ale picioarelor — piciorul care atîrnă, are o circulaţie a sîngelui defectuoasă. Interesîndu-mă şi în alte şcoli, am mai găsit cazuri regretabile similare. Mi - a vorbit de diferite greutăţi în remedierea si- I tuaţiei, însă socotesc că , fiind vorba de copiii noş- I tri, nici un argument nu | poate fi acceptat. Aceasta | cu atît mai mult cu cit, aşa | cum se produc bănci mari, | se pot produce şi bănci de dimensiuni mai reduse, pentru şcolarii mici. Problema se poate rezolva, dacă i se acordă atenţia cuvenită. dr. DENGELEGI TIBERIU IV Is Is POPASURI La cota In „amonte“ pe firul văii, trenuleţul forestier ne purtase timp de peste două ore. După nenumărate viraje şi opinteli, mica locomotivă oprise cu un zdrăngănit de fiare vechi cele 6—7 vagoane ale garniturii. E punctul terminus prin unde a putut răzbi spre inima munţilor trenul ce va purta la vale, spre fabrici, bogăţia munţilor noştri, binecunoscută sub pseudonimul: „aurul verde“. De aici o luăm la pas mai departe, mai sus pe linia sinuoasă a văii. însoţitorul meu, Mihály bácsi, a început să devină mai vorb preţ ca în tren. II privesc şi simt că în acest om cu tîmple argintii şi vorbă domoală, chibzuită, se petrece ceva asemănător unui reviriment, unei „renaşteri". îmi spune că prin aceste locuri a bătut cărările, cunoscute sau mai dosnice, cu nedespărţitul tovarăş, arma, timp de peste 30 de ani. A fost pădurar. De-abia acum găsesc o asemănare între semeţia acestui om, ce se apropie mai degrabă de a şaptezecea toamnă, şi falnicii brazi ce ne împresoară la 1.000 şi ceva... ca şi la dreapta. Văzîndu-l i urcă poteca, sprinten ca tinerel, înalt — parcă mai fi decit cînd îl cunoscusem gară — cu obrajii nimeni, nie ageră, braţe şi picioalungi şi puternice, mi-am ivit convingerea că, într-aăr, oamenii aceştia, foresii şi pădurarii, împrumută a din ţinuta falnică a braţ, din tenacitatea şi rezista stejarilor, din agerimea printeneala faunei Carpaţinoştri. Şi în timp ce povestă ducea în sus, pe nişte d irtături“ numai de el ştiude-mi ieşise sufletul la gu- Eram pe punctul de a-i pune o „haltă de ajustare“, se întoarse spre mine: - Doar nu-i vrea, domnule, te superi amu pe minei ; obişnuit cu potecile astea, :iată de om am umblat tot ele. Acum, de cînd îs în sie, vin încoace mai in fie* zi. Na, că iară te-am luat mrba. Dumneatale îi fi obodat pină-n virf mai e pui o luă din nou înainte în lași pas măsurat, ritmic, de că atunci o pornise din vale. Ajungem la linia unui funicular pe firul căruia cărucioare coboară lin sub povara buștenilor. Răzbate pînă la noi „melodia" tractoarelor şi ferăstraielor urcate aici spre a face munca omului mai rodnică, mai uşoară. Sînt semnele, convenţionale de altfel, ale prefacerilor mari, ale progresului de la ţapină la tractor, de la joagăr la ferăstrăul mecanic, de la ignoranţă şi mizerie la un trai omenesc. Mihály bácsi îmi spune că aici unde ne aflăm, şi chiar mai sus, nu-i chip de ajuns altfel decit pe jos sau cu ... funicularul. In acest parchet oamenii şi utilajele au răzbit pe căi întortocheate şi nu cu puţine greutăţi. La început unii au folosit chiar cuvîntul: inaccesibil. Dar asta numai la început. Azi oamenii îi spun simplu — capra. De ce? Răspuns n-am găsit deși „botezul“ a avut loc în momentul cînd creasta, aflată la peste 1.000 m, pe care se află actuala cabană, a devenit accesibilă. M. BARDASANU (Continuare in pag a 2-a) . N IV COLOCVIUL „Constantin Brâncuşi“ 9 Vineri dimineaţa au început la Ateneul Român lucrările Colocviului „Constantin Brâncuşi“, organizat de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunea Artiştilor Plastici, în colaborare cu Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă (A.I.C.A.). Colocviul reuneşte numeroşi specialişti din ţară şi de peste hotare, care vor dezbate, timp de trei zile, noile interpretări şi explicaţii pe care opera sa le ridică prin originile ei folclorice, prin formele inedite şi cu înalte semnificaţii, prin variatele fnluenţe pe care le-a exercitat in arta mondială, precum şi alte probleme legate de viaţa şi creaţia „înnoitorului sculpturii mondiale" — cum este denumit Brâncuşi de numeroşi critici şi istorici de autoritate. Marele interes pentru această reuniune este relevat de prezenţa la colocviu a numeroşi specialişti reputaţi din domeniile criticii, teoriei şi istoriei artei, sosiţi din mai multe ţări ale Europei şi Americii. Sunt prezenţi, de asemenea, ataşaţi culturali şi de presă ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, ziarişti români şi corespondenţi ai presei de peste hotare. Şedinţa a fost deschisă, în numele comisiei de organizare a colocviului, de acad. Ion Jalea, preşedintele Uniunii artiştilor plastici. In continuare, Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, a evocat puternica şi originala personalitate a omului şi artistului Brâncuşi. A luat apoi cuvîntul dl. Jacques Lassaigne, preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă. Criticul de artă Dan Hăulică a prezentat apoi o comunicare despre opera lui Brâncuşi. După şedinţa de deschidere a colocviului, orchestra simfonică a radioteleviziunii a prezentat un concert omagial. (Agerpres)