Steaua Roşie, mai 1968 (Anul 19, nr. 103-128)

1968-05-16 / nr. 115

TEAUA ROŞIE judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE, GENERALUL CHARLES DE GAULLE La Marea Adunare Naţională La invitaţia preşedintelui Ma­rii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat parte la şedinţa plenară de miercuri dimineaţa a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. Distinsul oaspete soseşte la Palatul Marii Adunări Naţionale împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Jean Louis Pons, şi cu persoanele oficiale din sui­ta sa-In întîmpinarea oaspeţilor la intrarea în holul Palatului M.A.N. se află preşedintele Ma­rii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheor­ghe Necula, György Kovács şi Mia Groza, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale. Oaspetele francez a fost con­dus apoi în salonul de onoare unde a fost salutat de conducă­torii de partid şi de stat ai Re­publicii Socialiste România : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­­ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghia­­nu, Florian Dănălache, Constan­tin Drăgan, János Fazekas, Leon­­te Răutu, Vasile Vîlcu, de mem­brii supleanţi ai Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., secre­tarii C.C. al P.C.R., vicepreşe­dinţii Consiliului de Miniştri. In sala de şedinţe, alături de deputaţi se află numeroşi invi­taţi — şefii misiunilor diploma­tice, conducători de instituţii cen­trale, ziarişti români şi străini. Intrarea în sală a celor doi con­ducători de state este salutată cu căldură de întreaga asistenţă. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, adre­­sîndu-se eminentului oaspete a spus: DOMNULE PREŞEDINTE AL REPUBLICII FRANCEZE, ONORATA MARE ADUNARE NAŢIONALA, îmi revine înalta cinste şi, tot­odată, plăcuta misiune de a adu­ce salutul cordial şi omagiile Ma­ii Adunări Naţionale a Republi­ci Socialiste România eminentu­­ui oaspete al ţării noastre, Dom­­nului Preşedinte al Republicii­ranceze, generalul Charles de Jaulle. Doresc să subliniez, Domnule preşedinte, că prezenţa dumnea­­oastră în această incintă în care au fost consacrate prin acte de tot principalele înfăptuiri din storia României moderne şi con­­emporane constituie un moment de adîncă semnificaţie pentru dezvoltarea relaţiilor de îndelun­gată şi strînsă prietenie dintre poporul român şi poporul fran­cez, dintre cele două ţări ale noastre. For suprem al puterii noastre de stat, Marea Adunare Naţio­nală, care, prin componenţa şi chemarea ei, întruchipează voin­ţa întregului popor român, înde­plineşte un rol important în am­pla operă de înflorire multilate­rală a patriei, căreia naţiunea ro­mână îi consacră întreaga sa e­­nergie şi capacitate creatoare. In virtutea atributelor cu care este investită, Marea Adunare Naţională a consfinţit politica ex­ternă a României, orientată spre dezvoltarea colaborării cu ţările socialiste, cu toate statele indife­rent de regimul lor social-politic, spre crearea unui climat de com­prehensiune şi încredere între popoare, de respectarea indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, a dreptului fiecărui popor de a decide el însuşi asupra propriului destin. Ne exprimăm convingerea că vizita dumneavoastră, Domnule Preşedinte, va duce la dezvolta­rea colaborării şi cooperării pe multiple planuri dintre România şi Franţa, spre binele popoarelor noastre, al destinderii şi înţelege­rii internaţionale, al consolidării securităţii europene şi apărării păcii în lume. Cu aceste senti­mente pe care le împărtăşeşte în­tregul popor dau cuvîntul Dom­nului Preşedinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Invitat la tribună, în aplauze­le deputaţilor şi invitaţilor, ia cuvîntul generalul Charles de Gaulle. După cuvîntarea generalului Charles de Gaulle, care a fost în­delung aplaudată, preşedintele Marii Adunări Naţionale a ex­primat mulţumiri preşedintelui Republicii Franceze pentru par­ticiparea la lucrările sesiunii M.A.N. ★ Cuvîntarea preşedintelui de Gaulle la sesiunea Marii Adu­nări Naţionale a fost transmisă de staţiile de radio şi televiziune române şi franceze. (Agerpres) Miercuri dimineaţa, la Palatul Consiliului de Stat au început convorbirile între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Repu­blicii Franceze, generalul Char­les de Gaulle. La convorbiri, din partea ro­mână au participat preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, George Maco­­vescu,­ prim-adjunct al ministru­lui afacerilor externe, şi Con­stantin Flrtan, ambasadorul Ro­mâniei la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, mi­nistrul afacerilor externe, şi Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă cal­dă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul şi evoluţia relaţiilor mul­t­­­i v­u­l­tilaterale dintre România şi Franţa, cu privire la perspecti­vele extinderii acestora în do­menii diferite — economic, ştiinţific, cultural etc. De ase­menea s-a convenit să se creeze o Comisie economică mixtă în vederea examinării posibilităţi­lor dezvoltării cooperării eco­nomice între cele două ţări. (Agerpres) CONVORBIRI OFICIALE Cuvîntarea preşedintelui Republicii Franceze, Charles de Gaulle Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor depu­taţi, Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Naţio­nală a dumneavoastră pune pu­ternic în lumină elementele fun­damentale ale relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre, în si­tuaţia în plină mişcare în care se află astăzi, pe de o parte Eu­ropa noastră, şi pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza re­laţiilor franco-române, oricare a fost mersul istoriei, a stat tot­deauna sentimentul unei comu­nităţi profunde de interese şi o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceasta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici şi slavi, noi, francezii, sîntem, de la izvoare, apărătorii Occidentului, iar voi sînteţi „România"! Deci, nimic mai firesc decît legăturile spiritului inimii­­ şi acţiunii statornicite demult în­tre cele două popoare ale noas­tre, legături în virtutea cărora vechile dv. principate au căutat şi au obţinut odinioară ajutorul Franţei regale pentru a-şi apăra fiinţa materială şi spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate şi fraternitate care au inspirat marea revoluţie, şi în sfîrşit pentru a se elibera şi a se uni în timpul lui Alexan­dru Cuza, au găsit sprijin la gu­vernul lui Napoleon al III-lea. Aceleaşi legături au determinat ţara dv. ca în primul război mondial să lupte alături de Re­publica Franceză şi, cu preţul unor grele încercări, să ia parte la victoria comună; apoi, ea şi-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viaţa Eu­ropei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. As­tăzi, aceleaşi legături determină România şi Franţa să se regă­sească alături pentru a remedia consecinţele perturbărilor sufe­rite de continentul nostru din cauza războiului dezlănţuit de Reich, pentru a remedia diviza­rea Europei, înfăptuită la Yalta, şi pentru a pune­­capăt sistemu­lui celor două blocuri. Desigur, condiţiile în care ce­le două ţări se află plasate în interiorul şi în afara lor sunt nu­ se poate de diferite. De aici existenţa, la dv. şi la noi, a unor orînduiri politice şi economice care, în momentul de faţă, nu se aseamănă. Dar, în pofida a­­cestei diversităţi, aceleaşi obiec­tive însufleţesc cele două po­poare ale noastre şi, îmbinîn­­du-se cu o simpatie firească şi multiseculară, le determină să acţioneze în comun. In primul rînd, noi români şi francezi, dorim să fim noi înşi­ne, adică, potrivit cuvintelor lui Eminescu: „Statul naţional, şi nu statul cosmopolit". Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu alţii relaţiile privile­giate pe care ni le pot recoman­da vecinătatea geografică, eve­nimentele istorice şi datele eco­nomice, sau să subscriem la anumite angajamente internaţio­nale care privesc progresul sau securitatea lumii sau să sperăm că într-o bună zi, în virtutea u­­nui consimţămînt general, ome­nirea va ajunge să se organizeze astfel încît tuturor să le fie asi­gurate dreptatea şi pacea. A­­ceasta, însă, cu condiţia ca des­tinul nostru, calea noastră, poli­tica noastră să ne aparţină. A­­ceasta, nu numai din motivul elementar că ne place să fim stăpîni în casa noastră, dar de asemenea pentru că credem că naţiunile sînt acelea, care, fiecare cu sufletul şi trupul său propriu, constituie, la urma urmei, ele­mentele ireductibile şi resortu­rile indispensabile ale vieţii uni­versale. Credem aceasta în primul rînd în ce priveşte Europa noastră. Care a fost, de fapt, cauza ini­ţială a cumplitelor sfîşieri sufe­rite de ea, dacă nu pasivitatea de care prea multe state, pen­tru că se îndoiau de ele însele, au dat dovadă mult timp şi fie­care în parte, faţă de cel care pretindea să o domine? Cum s-ar putea întîmpla ca ea să fie mîine aruncată într-o nouă ca­tastrofă altminteri decit prin­­tr-un conflict care, datorită unei ruşinoase dispariţii a suverani­­tăţilor naţionale, ar izbucni în­tre două mari puteri ce se în­fruntă de-a lungul unei linii si­tuată, totuşi, în afara propriilor lor frontiere şi care despică con­tinentul nostru? Ce se poate fa­ce ca să dispară situaţia amenin­ţătoare şi stearpă în care siste­mul blocurilor opuse menţine astăzi Europa, dacă naţiunile Apusului, Centrului şi Răsăritu­lui său nu sunt dispuse să prac­tice între ele destinderea, înţe­legerea şi cooperarea care, nu­mai ele, îi vor permite să-şi so­luţioneze propriile probleme, îndeosebi problema germană, să-şi organizeze securitatea, să-şi dezvolte în mod complet resur­sele şi capacităţile sale? Este de la sine înțeles că o schimbare (Continuare în pag. a 4-a) PAG­INIA A 3-EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ORGA­NIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COOPERAŢIEI MEŞ­TEŞUGĂREŞTI, prezentată de tovarăşul Gheorghe Vasilichi RAPORTUL COMISIEI ECONOMICO-FINANCIARE ŞI AL COMISIEI JURIDICE LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COO­PERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI, prezentat de deputatul Tudor Drăganu FXP­UNERE LA PROIECTUL DE LEGE CU PRIVIRE LA EXERCITAREA MESERIILOR DE CĂTRE MEŞTEŞU­GARI IN ATELIERE PROPRII, prezentată de tovarăşul Petre Blajovici CUVÎNTUL DEPUTATULUI NICOLAE VEREŞ IFOFA CU PRIVIRE LA EXERCITAREA MESERIILOR DE CĂTRE MEŞTEŞUGARI ÎN ATELIERE PROPRII Proletari din toate ţările, uniți-vă! Constituiri de comitete de direcţie In întreprinderile şi organiza­ţiile economice de stat din judeţ au loc în aceste zile adunări ge­nerale ale salariaţilor pentru con­stituirea comitetelor de direcţie. Ieri au avut loc astfel de adunări în mai multe unităţi economice printre care : COMBINATUL DE ÎNGRAŞĂ­MINTE AZOTOASE DIN TG. MUREŞ.­­ Comitetul de direcţie constituit ieri se înscrie pe coor­donatele îmbunătăţirii activităţii economice. Ca organ colectiv de conducere, creat în condiţiile a­­cordării unor atribuţii mai largi combinatului, asigură un cadru propice desfăşurării iniţiativei creatoare a tuturor lucrătorilor, atragerii celor mai buni specia­lişti la conducerea activităţii eco­nomice a combinatului. O dovadă grăitoare a democra­tismului profund al acestui or­gan de conducere este că, din cei 13 membri, pe lîngă preşedintele sindicatului, mai fac parte încă trei reprezentanţi ai lucrătorilor din combinat, muncitori de înaltă calificare, maiştri, aleşi prin voin­ţa masei de salariaţi. Ladislau Miklós, operator chimist, Lajos Csupor, mecanic umecist. Ioan Talfan, maistru chimist, sunt din­tre cei mai buni lucrători, sti­maţi şi apreciaţi pentru contribu­ţia lor la mersul activităţii com­binatului. Comitetul de direcţie constituit în şedinţă de lucru, şi-a luat „din mers” atribuţiile. Numeroşi vor­bitori, relevînd succesele obţinute de combinat pe patru luni în în­deplinirea tuturor indicatorilor de plan, au făcut o analiză compe­tentă, cu simţ de răspundere a sarcinilor ce le revin pe viitor. Ei au subliniat că pentru realizarea sarcinilor de plan este necesar ca lucrătorii din combinat, în frunte cu Comitetul de direcţie să ia măsurile cele mai eficiente, pentru asigurarea punerii în funcţiune a obiectivelor etapei a doua, verificarea amănunţită a utilajelor înainte de începerea probelor tehnologice, asigurîndu­­se funcţionarea ireproşabilă şi a­­tingerea parametrilor proiectaţi în timpul cel mai scurt. Modul fructuos de dezbatere a activităţii combinatului încă de la şedinţa de constituire arată că salariaţii, comitetul de direcţie au înţeles răspunderea crescîndă ce le revine. Aşa cum este conceput sub aspectul structurii, al atribuţiilor şi modului de organizare, Comi­tetul de direcţie al combinatului se profilează ca un organ modern de conducere capabil să rezolve la un nivel calitativ superior toa­te sarcinile ce-i revin. ÎNTREPRINDEREA „ELEC­TRO MUREŞ“.— Felul în care a decurs constituirea comitetului de direcţie, precum şi dezbaterile purtate au demonstrat responsa­bilitatea colectivului de munci­tori, tehnicieni şi ingineri pentru bunul mers al activităţii între­prinderii. In informarea prezentată cu a­­cest prilej de tov. ing. Dinu Ioan, directorul întreprinderii, s-a sub­liniat faptul că, în primele patru luni ale anului curent, sarcinile de plan au fost îndeplinite la principalii indicatori. Din mate­rialul expus şi relatările partici­panţilor la discuţii, pe lîngă bi­lanţul realizărilor, au fost relie­fate şi o serie de aspecte care încă frânează desfăşurarea activi­tăţii de producţie în unele sec­toare de activitate. Ca urmare, mai multe sortimente obligatorii au rămas nerealizate, se mai re­simte încă destul de frecvent lip­sa unor materiale, s-a considerat nesatisfăcător ritmul de lucru în primele decade ale lunilor. Tot­­­­odată, s-au făcut valoroase pro­puneri pentru : îmbunătăţirea ac­tivităţii în cadrul sectoarelor de pregătire a fabricaţiei, întărirea disciplinei, reducerea cheltuielilor neeconomicoase, crearea unui de­calaj între secţiile primare şi ce­le de montaj şi multe altele. In încheiere tov. Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului de partid municipal Tg.-Mureş, pre­şedinte al Comitetului execuţiv­­al Consiliului popular municipal provizoriu, relevînd profunzimea problemelor dezbătute şi impor­tanţa propunerilor făcute, a dat preţioase indicaţii comitetului de direcţie, pentru o mai bună or­ganizare a producţiei şi a muncii pentru ca el să devină un organ dinamic al gîndirii colective, apt să rezolve operativ şi cu maxi­mum de competenţă problemele curente şi de perspectivă ale în­treprinderii. Lucrarile sesiunii marii Adunări lunie Miercuri au continuat lu­crările Sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. In şedinţa de după-amiază a continuat dezbaterea pro­iectului de lege privind orga­nizarea şi funcţionarea coo­peraţiei meşteşugăreşti. La discuţia generală au mai luat cuvîntul deputaţii Vasile Daru, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Timiş, şi Dumitru Simulescu, vicepreşedinte al Uniunii Cen­trale a Cooperativelor Meşte­şugăreşti. Proiectul de lege a fost dis­cutat apoi pe articole şi su­pus în întregime votului de­putaţilor. Marea Adunare Na­ţională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. Şedinţa plenară a luat apoi sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voi­tec, preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, a anunţat că în conformitate cu principiul sesiunilor deschis­?, lucrările sesiunii vor continua în co­misiile permanente, urmînd ca reluarea lucrărilor în şe­dinţe plenare să fie anunţată din timp, prin presă.­ ­Agerpres) TOATE EFORTURtU PtN'RU PRtVfNWU St COMBAΣS£A_EFECT« OR StCiftl!­miMiimi, ” ^ ■ ■■im iii iiiwriiwjuiui ^ ' 'V­ •. Ieri, pe întregul cuprins al judeţului nostru s-a difuzat o foaie volantă consacrată prevenirii şi combaterii efectelor se­cetei. Editată de Secţia de propagandă a Comitetului jude­ţean Mureş al P.C.R. şi de Direcţia agricolă judeţeană, în limbile română şi maghiară, ea face parte din şirul de măsuri stabilite de organele locale de partid şi de stat pentru apli­carea, punct cu punct, a măsurilor prevăzute de recenta Ho­­tărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi al Consi­liului de Miniştri. De la început, merită de semnalat un fapt concludent: grija pentru conţinutul materialelor, forma de prezentare ga­zetărească, aspectul grafic. Articolele surprind probleme de importanţă majoră în toate aspectele lor, temeinic dezbătute. In general, sunt publicate materiale scurte, interesante, va­riate ca genuri gazetăreşti pentru a trezi interes în rindurile cititorilor din agricultură. In articolul de fond, semnat de tovarăşul Marcel Mogo­­şiu, membru al Biroului Comitetului judeţean de partid, di­rectorul Direcţiei agricole judeţene, se arată că acţiunile de prevenire şi combatere a secetei constituie o îndatorire pa­triotică, se subliniază sarcinile ce revin ţărănimii pentru în­făptuirea măsurilor stabilite. Articolul rov. ing. Viorel Paşca, de la Direcţia agricolă judeţeană, este axat pe problemele le­gate de asigurarea folosirii din plin, ziua şi noaptea, a fiecă­rui agregat. Interviul nostru, „Dacă nu vine ploaia, o aducem noi“, consemnează o interesantă convorbire cu tov. Liviu Co­­man, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Bo­ ■ gata. La rubrica viaţa de partid este inserat articolul: „Munca politică bogată, cu largă sferă de cuprindere“. Realizat sub formă de anchetă, acesta se ocupă de acţiunile întreprinse de organizaţiile de partid pentru realizarea măsurilor stabilite în recenta hotărîre: muncă politică la domiciliul cetăţenilor, convorbiri colective, conferinţe, simpozioane, editarea unor numere speciale ale gazetelor de perete şn.m.d. In articolele „Sistem modern de irigaţii“, „Şi cu găleata se poate“, „Aportul elevilor“ şi altele, sunt popularizate suc­cesele obţinute în diferite localităţi ale judeţului nostru. Des­pre programul de lucru concret al comandamentului jude­ţean, cu sarcini şi termene de execuţie precise, se vorbeşte în materialul „Măsuri concrete, eficiente". Foaia volantă critică cu tărie neajunsurile ce se manifes­tă în organizarea muncii, folosirea la întreaga lor capacitate a utilajelor, realizarea integrală a indicatorilor de plan etc. Aici merită a fi amintite articolele: „Udaţi plantaţiile tinere de pomi!“, „O picătură nu umple lacul. Dar mai multe?“, „Slaba organizare şi defecţiunile, frîne r­epermise", „Ciudăţe­niile aprovizionării văzute de ... un medicinist“. In una din ştiri se arată că, spre bucuria noastră, în ziua de 14 mai ploaia nu ne-a mai ocolit. „Cantitatea de apă căzută a contribuit la înviorarea culturilor, la acoperirea, în parte, a lipsei de umiditate. Rezerva de apă din sol este to­tuşi mică, nu satisface, în întregime, nevoia de dezvoltare a culturilor agricole. Această ploaie nu trebuie să ne facă să renunţăm la măsurile preconizate. Deci să depunem toate eforturile pentru prevenirea şi combaterea efectelor secetei!“. împărtăşind experienţa pozitivă, luînd atitudine hotărită faţă de lipsuri, foaia volantă va contribui, fără îndoială, la realizarea prevederilor recentei Hotărîri a Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri. AUREL LUPU D­istiaîsr­e p3i»ob« ij»*«•**» tir-'U*

Next