Steaua Roşie, mai 1968 (Anul 19, nr. 103-128)
1968-05-16 / nr. 115
TEAUA ROŞIE judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE, GENERALUL CHARLES DE GAULLE La Marea Adunare Naţională La invitaţia preşedintelui Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat parte la şedinţa plenară de miercuri dimineaţa a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. Distinsul oaspete soseşte la Palatul Marii Adunări Naţionale împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Jean Louis Pons, şi cu persoanele oficiale din suita sa-In întîmpinarea oaspeţilor la intrarea în holul Palatului M.A.N. se află preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, György Kovács şi Mia Groza, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale. Oaspetele francez a fost condus apoi în salonul de onoare unde a fost salutat de conducătorii de partid şi de stat ai Republicii Socialiste România : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, János Fazekas, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, de membrii supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretarii C.C. al P.C.R., vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri. In sala de şedinţe, alături de deputaţi se află numeroşi invitaţi — şefii misiunilor diplomatice, conducători de instituţii centrale, ziarişti români şi străini. Intrarea în sală a celor doi conducători de state este salutată cu căldură de întreaga asistenţă. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, adresîndu-se eminentului oaspete a spus: DOMNULE PREŞEDINTE AL REPUBLICII FRANCEZE, ONORATA MARE ADUNARE NAŢIONALA, îmi revine înalta cinste şi, totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial şi omagiile Maii Adunări Naţionale a Republici Socialiste România eminentuui oaspete al ţării noastre, Domnului Preşedinte al Republiciiranceze, generalul Charles de Jaulle. Doresc să subliniez, Domnule preşedinte, că prezenţa dumneaoastră în această incintă în care au fost consacrate prin acte de tot principalele înfăptuiri din storia României moderne şi conemporane constituie un moment de adîncă semnificaţie pentru dezvoltarea relaţiilor de îndelungată şi strînsă prietenie dintre poporul român şi poporul francez, dintre cele două ţări ale noastre. For suprem al puterii noastre de stat, Marea Adunare Naţională, care, prin componenţa şi chemarea ei, întruchipează voinţa întregului popor român, îndeplineşte un rol important în ampla operă de înflorire multilaterală a patriei, căreia naţiunea română îi consacră întreaga sa energie şi capacitate creatoare. In virtutea atributelor cu care este investită, Marea Adunare Naţională a consfinţit politica externă a României, orientată spre dezvoltarea colaborării cu ţările socialiste, cu toate statele indiferent de regimul lor social-politic, spre crearea unui climat de comprehensiune şi încredere între popoare, de respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, a dreptului fiecărui popor de a decide el însuşi asupra propriului destin. Ne exprimăm convingerea că vizita dumneavoastră, Domnule Preşedinte, va duce la dezvoltarea colaborării şi cooperării pe multiple planuri dintre România şi Franţa, spre binele popoarelor noastre, al destinderii şi înţelegerii internaţionale, al consolidării securităţii europene şi apărării păcii în lume. Cu aceste sentimente pe care le împărtăşeşte întregul popor dau cuvîntul Domnului Preşedinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Invitat la tribună, în aplauzele deputaţilor şi invitaţilor, ia cuvîntul generalul Charles de Gaulle. După cuvîntarea generalului Charles de Gaulle, care a fost îndelung aplaudată, preşedintele Marii Adunări Naţionale a exprimat mulţumiri preşedintelui Republicii Franceze pentru participarea la lucrările sesiunii M.A.N. ★ Cuvîntarea preşedintelui de Gaulle la sesiunea Marii Adunări Naţionale a fost transmisă de staţiile de radio şi televiziune române şi franceze. (Agerpres) Miercuri dimineaţa, la Palatul Consiliului de Stat au început convorbirile între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri, din partea română au participat preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, şi Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul şi evoluţia relaţiilor multi vultilaterale dintre România şi Franţa, cu privire la perspectivele extinderii acestora în domenii diferite — economic, ştiinţific, cultural etc. De asemenea s-a convenit să se creeze o Comisie economică mixtă în vederea examinării posibilităţilor dezvoltării cooperării economice între cele două ţări. (Agerpres) CONVORBIRI OFICIALE Cuvîntarea preşedintelui Republicii Franceze, Charles de Gaulle Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Naţională a dumneavoastră pune puternic în lumină elementele fundamentale ale relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre, în situaţia în plină mişcare în care se află astăzi, pe de o parte Europa noastră, şi pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza relaţiilor franco-române, oricare a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei comunităţi profunde de interese şi o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceasta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici şi slavi, noi, francezii, sîntem, de la izvoare, apărătorii Occidentului, iar voi sînteţi „România"! Deci, nimic mai firesc decît legăturile spiritului inimii şi acţiunii statornicite demult între cele două popoare ale noastre, legături în virtutea cărora vechile dv. principate au căutat şi au obţinut odinioară ajutorul Franţei regale pentru a-şi apăra fiinţa materială şi spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate şi fraternitate care au inspirat marea revoluţie, şi în sfîrşit pentru a se elibera şi a se uni în timpul lui Alexandru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III-lea. Aceleaşi legături au determinat ţara dv. ca în primul război mondial să lupte alături de Republica Franceză şi, cu preţul unor grele încercări, să ia parte la victoria comună; apoi, ea şi-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viaţa Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleaşi legături determină România şi Franţa să se regăsească alături pentru a remedia consecinţele perturbărilor suferite de continentul nostru din cauza războiului dezlănţuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăptuită la Yalta, şi pentru a punecapăt sistemului celor două blocuri. Desigur, condiţiile în care cele două ţări se află plasate în interiorul şi în afara lor sunt nu se poate de diferite. De aici existenţa, la dv. şi la noi, a unor orînduiri politice şi economice care, în momentul de faţă, nu se aseamănă. Dar, în pofida acestei diversităţi, aceleaşi obiective însufleţesc cele două popoare ale noastre şi, îmbinîndu-se cu o simpatie firească şi multiseculară, le determină să acţioneze în comun. In primul rînd, noi români şi francezi, dorim să fim noi înşine, adică, potrivit cuvintelor lui Eminescu: „Statul naţional, şi nu statul cosmopolit". Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu alţii relaţiile privilegiate pe care ni le pot recomanda vecinătatea geografică, evenimentele istorice şi datele economice, sau să subscriem la anumite angajamente internaţionale care privesc progresul sau securitatea lumii sau să sperăm că într-o bună zi, în virtutea unui consimţămînt general, omenirea va ajunge să se organizeze astfel încît tuturor să le fie asigurate dreptatea şi pacea. Aceasta, însă, cu condiţia ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparţină. Aceasta, nu numai din motivul elementar că ne place să fim stăpîni în casa noastră, dar de asemenea pentru că credem că naţiunile sînt acelea, care, fiecare cu sufletul şi trupul său propriu, constituie, la urma urmei, elementele ireductibile şi resorturile indispensabile ale vieţii universale. Credem aceasta în primul rînd în ce priveşte Europa noastră. Care a fost, de fapt, cauza iniţială a cumplitelor sfîşieri suferite de ea, dacă nu pasivitatea de care prea multe state, pentru că se îndoiau de ele însele, au dat dovadă mult timp şi fiecare în parte, faţă de cel care pretindea să o domine? Cum s-ar putea întîmpla ca ea să fie mîine aruncată într-o nouă catastrofă altminteri decit printr-un conflict care, datorită unei ruşinoase dispariţii a suveranităţilor naţionale, ar izbucni între două mari puteri ce se înfruntă de-a lungul unei linii situată, totuşi, în afara propriilor lor frontiere şi care despică continentul nostru? Ce se poate face ca să dispară situaţia ameninţătoare şi stearpă în care sistemul blocurilor opuse menţine astăzi Europa, dacă naţiunile Apusului, Centrului şi Răsăritului său nu sunt dispuse să practice între ele destinderea, înţelegerea şi cooperarea care, numai ele, îi vor permite să-şi soluţioneze propriile probleme, îndeosebi problema germană, să-şi organizeze securitatea, să-şi dezvolte în mod complet resursele şi capacităţile sale? Este de la sine înțeles că o schimbare (Continuare în pag. a 4-a) PAGINIA A 3-EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI, prezentată de tovarăşul Gheorghe Vasilichi RAPORTUL COMISIEI ECONOMICO-FINANCIARE ŞI AL COMISIEI JURIDICE LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI, prezentat de deputatul Tudor Drăganu FXPUNERE LA PROIECTUL DE LEGE CU PRIVIRE LA EXERCITAREA MESERIILOR DE CĂTRE MEŞTEŞUGARI IN ATELIERE PROPRII, prezentată de tovarăşul Petre Blajovici CUVÎNTUL DEPUTATULUI NICOLAE VEREŞ IFOFA CU PRIVIRE LA EXERCITAREA MESERIILOR DE CĂTRE MEŞTEŞUGARI ÎN ATELIERE PROPRII Proletari din toate ţările, uniți-vă! Constituiri de comitete de direcţie In întreprinderile şi organizaţiile economice de stat din judeţ au loc în aceste zile adunări generale ale salariaţilor pentru constituirea comitetelor de direcţie. Ieri au avut loc astfel de adunări în mai multe unităţi economice printre care : COMBINATUL DE ÎNGRAŞĂMINTE AZOTOASE DIN TG. MUREŞ. Comitetul de direcţie constituit ieri se înscrie pe coordonatele îmbunătăţirii activităţii economice. Ca organ colectiv de conducere, creat în condiţiile acordării unor atribuţii mai largi combinatului, asigură un cadru propice desfăşurării iniţiativei creatoare a tuturor lucrătorilor, atragerii celor mai buni specialişti la conducerea activităţii economice a combinatului. O dovadă grăitoare a democratismului profund al acestui organ de conducere este că, din cei 13 membri, pe lîngă preşedintele sindicatului, mai fac parte încă trei reprezentanţi ai lucrătorilor din combinat, muncitori de înaltă calificare, maiştri, aleşi prin voinţa masei de salariaţi. Ladislau Miklós, operator chimist, Lajos Csupor, mecanic umecist. Ioan Talfan, maistru chimist, sunt dintre cei mai buni lucrători, stimaţi şi apreciaţi pentru contribuţia lor la mersul activităţii combinatului. Comitetul de direcţie constituit în şedinţă de lucru, şi-a luat „din mers” atribuţiile. Numeroşi vorbitori, relevînd succesele obţinute de combinat pe patru luni în îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan, au făcut o analiză competentă, cu simţ de răspundere a sarcinilor ce le revin pe viitor. Ei au subliniat că pentru realizarea sarcinilor de plan este necesar ca lucrătorii din combinat, în frunte cu Comitetul de direcţie să ia măsurile cele mai eficiente, pentru asigurarea punerii în funcţiune a obiectivelor etapei a doua, verificarea amănunţită a utilajelor înainte de începerea probelor tehnologice, asigurînduse funcţionarea ireproşabilă şi atingerea parametrilor proiectaţi în timpul cel mai scurt. Modul fructuos de dezbatere a activităţii combinatului încă de la şedinţa de constituire arată că salariaţii, comitetul de direcţie au înţeles răspunderea crescîndă ce le revine. Aşa cum este conceput sub aspectul structurii, al atribuţiilor şi modului de organizare, Comitetul de direcţie al combinatului se profilează ca un organ modern de conducere capabil să rezolve la un nivel calitativ superior toate sarcinile ce-i revin. ÎNTREPRINDEREA „ELECTRO MUREŞ“.— Felul în care a decurs constituirea comitetului de direcţie, precum şi dezbaterile purtate au demonstrat responsabilitatea colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri pentru bunul mers al activităţii întreprinderii. In informarea prezentată cu acest prilej de tov. ing. Dinu Ioan, directorul întreprinderii, s-a subliniat faptul că, în primele patru luni ale anului curent, sarcinile de plan au fost îndeplinite la principalii indicatori. Din materialul expus şi relatările participanţilor la discuţii, pe lîngă bilanţul realizărilor, au fost reliefate şi o serie de aspecte care încă frânează desfăşurarea activităţii de producţie în unele sectoare de activitate. Ca urmare, mai multe sortimente obligatorii au rămas nerealizate, se mai resimte încă destul de frecvent lipsa unor materiale, s-a considerat nesatisfăcător ritmul de lucru în primele decade ale lunilor. Totodată, s-au făcut valoroase propuneri pentru : îmbunătăţirea activităţii în cadrul sectoarelor de pregătire a fabricaţiei, întărirea disciplinei, reducerea cheltuielilor neeconomicoase, crearea unui decalaj între secţiile primare şi cele de montaj şi multe altele. In încheiere tov. Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului de partid municipal Tg.-Mureş, preşedinte al Comitetului execuţival Consiliului popular municipal provizoriu, relevînd profunzimea problemelor dezbătute şi importanţa propunerilor făcute, a dat preţioase indicaţii comitetului de direcţie, pentru o mai bună organizare a producţiei şi a muncii pentru ca el să devină un organ dinamic al gîndirii colective, apt să rezolve operativ şi cu maximum de competenţă problemele curente şi de perspectivă ale întreprinderii. Lucrarile sesiunii marii Adunări lunie Miercuri au continuat lucrările Sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. In şedinţa de după-amiază a continuat dezbaterea proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. La discuţia generală au mai luat cuvîntul deputaţii Vasile Daru, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Timiş, şi Dumitru Simulescu, vicepreşedinte al Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe articole şi supus în întregime votului deputaţilor. Marea Adunare Naţională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti. Şedinţa plenară a luat apoi sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că în conformitate cu principiul sesiunilor deschis?, lucrările sesiunii vor continua în comisiile permanente, urmînd ca reluarea lucrărilor în şedinţe plenare să fie anunţată din timp, prin presă. Agerpres) TOATE EFORTURtU PtN'RU PRtVfNWU St COMBAΣS£A_EFECT« OR StCiftl!miMiimi, ” ^ ■ ■■im iii iiiwriiwjuiui ^ ' 'V •. Ieri, pe întregul cuprins al judeţului nostru s-a difuzat o foaie volantă consacrată prevenirii şi combaterii efectelor secetei. Editată de Secţia de propagandă a Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi de Direcţia agricolă judeţeană, în limbile română şi maghiară, ea face parte din şirul de măsuri stabilite de organele locale de partid şi de stat pentru aplicarea, punct cu punct, a măsurilor prevăzute de recenta Hotărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi al Consiliului de Miniştri. De la început, merită de semnalat un fapt concludent: grija pentru conţinutul materialelor, forma de prezentare gazetărească, aspectul grafic. Articolele surprind probleme de importanţă majoră în toate aspectele lor, temeinic dezbătute. In general, sunt publicate materiale scurte, interesante, variate ca genuri gazetăreşti pentru a trezi interes în rindurile cititorilor din agricultură. In articolul de fond, semnat de tovarăşul Marcel Mogoşiu, membru al Biroului Comitetului judeţean de partid, directorul Direcţiei agricole judeţene, se arată că acţiunile de prevenire şi combatere a secetei constituie o îndatorire patriotică, se subliniază sarcinile ce revin ţărănimii pentru înfăptuirea măsurilor stabilite. Articolul rov. ing. Viorel Paşca, de la Direcţia agricolă judeţeană, este axat pe problemele legate de asigurarea folosirii din plin, ziua şi noaptea, a fiecărui agregat. Interviul nostru, „Dacă nu vine ploaia, o aducem noi“, consemnează o interesantă convorbire cu tov. Liviu Coman, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Bo ■ gata. La rubrica viaţa de partid este inserat articolul: „Munca politică bogată, cu largă sferă de cuprindere“. Realizat sub formă de anchetă, acesta se ocupă de acţiunile întreprinse de organizaţiile de partid pentru realizarea măsurilor stabilite în recenta hotărîre: muncă politică la domiciliul cetăţenilor, convorbiri colective, conferinţe, simpozioane, editarea unor numere speciale ale gazetelor de perete şn.m.d. In articolele „Sistem modern de irigaţii“, „Şi cu găleata se poate“, „Aportul elevilor“ şi altele, sunt popularizate succesele obţinute în diferite localităţi ale judeţului nostru. Despre programul de lucru concret al comandamentului judeţean, cu sarcini şi termene de execuţie precise, se vorbeşte în materialul „Măsuri concrete, eficiente". Foaia volantă critică cu tărie neajunsurile ce se manifestă în organizarea muncii, folosirea la întreaga lor capacitate a utilajelor, realizarea integrală a indicatorilor de plan etc. Aici merită a fi amintite articolele: „Udaţi plantaţiile tinere de pomi!“, „O picătură nu umple lacul. Dar mai multe?“, „Slaba organizare şi defecţiunile, frîne repermise", „Ciudăţeniile aprovizionării văzute de ... un medicinist“. In una din ştiri se arată că, spre bucuria noastră, în ziua de 14 mai ploaia nu ne-a mai ocolit. „Cantitatea de apă căzută a contribuit la înviorarea culturilor, la acoperirea, în parte, a lipsei de umiditate. Rezerva de apă din sol este totuşi mică, nu satisface, în întregime, nevoia de dezvoltare a culturilor agricole. Această ploaie nu trebuie să ne facă să renunţăm la măsurile preconizate. Deci să depunem toate eforturile pentru prevenirea şi combaterea efectelor secetei!“. împărtăşind experienţa pozitivă, luînd atitudine hotărită faţă de lipsuri, foaia volantă va contribui, fără îndoială, la realizarea prevederilor recentei Hotărîri a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri. AUREL LUPU Distiaîsre p3i»ob« ij»*«•**» tir-'U*