Steaua Roşie, ianuarie 1969 (Anul 20, nr. 1-25)

1969-01-29 / nr. 23

Anul XXI. Nr. 23 (3.378) Miercuri, 29 ianuarie 1969 4 pagini, 80 bani ALEGERILE — îndemn spre noi realizări în toate domeniile construcţiei socialiste Jaloanele muncii creatoare a poporului O nouă confirmare a entu­ziasmului şi abnegaţiei cu care întregul popor înfăptuieşte o­­biectivele stabilite de Congre­sul al IX-lea al partidului, sar­cinile planului cincinal, sunt realizările aduse de ziarele de ieri la cunoştinţa opiniei pu­blice din ţara noastră de Co­municatul cu privire la îndepli­nirea planului de stat de dez­voltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 1968. Infăţişînd cu graiul sobru al cifrelor tabloul însufleţitor al rezultatelor rodniciei activităţii desfăşurate de clasa muncitoare, ţărănimea şi intelectualitatea noastră în cel de-al treilea an al cincinalului, comunicatul a­­testă cu pregnanţă dinamismul, ritmul susţinut de creştere a producţiei materiale, care au devenit una din trăsăturile e­­senţiale şi constante ale dezvol­tării economiei româneşti. El relevă, totodată, capacitatea creatoare a oamenilor muncii din ţara noastră de a obţine realizări economice cantitative şi calitative superioare, potrivit sarcinilor majore trasate pen­tru actuala etapă. Din cuprinsul comunicatului reţin atenţia o serie de cifre semnificative. Produsul social, întruchipare­a masei de bunuri — mijloace de producţie şi bu­nuri de consum, create în în­treaga sferă a producţiei mate­riale — a crescut în 1968 cu 7,5 la sută faţă de 1967, iar ve­nitul naţional, care reprezintă valoarea nou creată de munca productivă, a sporit cu 7 la sută. Producţia globală indus­trială a crescut cu 11,6 la sută faţă de 1967, ceea ce corespun­de unui spor de producţie în valoare de 24,9 miliarde lei. Cîteva comparaţii sunt sem­nificative în ce priveşte nivelul atins în dezvoltarea industrială­ a ţării. Producţia industrială a anului 1968 depăşeşte pe cea realizată în toată perioada pla­nului cincinal 1951—1955. Dacă aducem comparaţia la o perioa­dă mai apropiată, datele cu pri­vire la dezvoltarea unor ramuri de bază ale industriei sunt şi mai expresive: producţia de e­­nergie electrică şi termică este cu 71,8 la sută mai mare decit în 1965, producţia industriei chimice, a celulozei şi hîrtiei cu 74,5 la sută, a industriei con­strucţiilor de maşini cu 56,1 la sută, a industriei uşoare cu 39,7 la sută. O puternică influenţă poziti­vă asupra rezultatelor obţinute în îndeplinirea planului pe 1968 a avut ampla acţiune desfăşu­rată în industrie, din iniţiativa conducerii partidului, pentru perfecţionarea organizării pro­ducţiei şi a muncii, pentru creş­terea eficienţei activităţii eco­nomice.­ Această acţiune a sti­mulat capacitatea şi iniţiativa PLAN gL REALI­ZĂri creatoare a numeroase cadre tehnice şi economice din între­prinderi, a asigurat mobiliza­rea unor importante rezerve, a căror fructificare a contribuit la depăşirea cu 6,8 la sută a pro­ductivităţii muncii, la îndepli­nirea sarcinii de reducere a preţului de cost şi realizarea de beneficii suplimentare. Din capitolul referitor la in­­vestiţii-construcţii se desprinde că activitatea în acest domeniu­­s-a d­esfăşuratr­ân­e■condiţii mai bune decit în anii trecuţi. Vo­lumul de investiţii pe 1968 din fondurile centralizate ale statu­lui a însumat 58,1 miliarde de lei, fiind cu 11,1­ la sută mai mare decit în anul precedent. In total, anul trecut au fost da­te în exploatare 560 noi capa­cităţi de producţie şi obiective importante, precum şi alte o­­biective care sporesc potenţia­lul productiv în toate ramurile economiei. Au continuat în ritm susţinut lucrările pe marile şantiere, unde se construiesc o­­biective importante ale cincina­lului. Comunicatul consemnează că, în toate condiţiile nefavorabile determinate de seceta care a bîntuit în anul trecut, produc­ţia agricolă realizată a satisfă­cut necesităţile de consum ale populaţiei, ale industriei, şi al­te nevoi ale economiei naţiona­le. Comparativ cu media anuală (Continuare în pag. a 2-a) PROPUNERI DE CANDIDAŢI In ultimele zile, în oraşele şi satele judeţului nostru au con­tinuat, în entuziaste adunări ce­tăţeneşti, propunerile de can­didaţi ai Frontului Unităţii So­cialiste pentru alegerile de de­putaţi în consiliile populare ju­deţean, municipale, orăşeneşti şi comunale. Pînă la 27 ianua­rie s-au înregistrat, 218­ candi­daturi pentru Consiliul popular judeţean, 280 de candidaturi pentru consiliile populare ale municipiilor Tg.-Mureş şi Si­ghişoara, 253 candidaturi pen­tru consiliile populare orăşe­neşti, şi 4.284 candidaturi pen­tru consiliile populare comu­nale. La întrunirile pentru desem­narea candidaţilor au participat aproape 267.000 de cetăţeni. La discuţii au luat cuvîntul 16.357 de oameni ai muncii, care sus­­ţinînd candidaturile, au făcut bilanţul succeselor înregistrate în ultimii ani în industrie, în agricultură, învăţămînt şi cul­tură, în domeniul edilitar-gos­­podăresc, mulţi din ei venind cu sugestii şi propuneri pentru mai buna gospodărire a locali­tăţilor. In numeroase localităţi s-au desemnat candidaţii Frontului Unităţii Socialiste pentru toate circumscripţiile electorale. Pes­te o zi, două, această impor­tantă activitate, care reflectă profundul democratism al orin­­duirii noastre, se va încheia în întreg judeţul. ÎNSCRIERI în listele electorale In vederea alegerilor de la 2 martie, o activitate intensă se desfăşoară la consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comu­nale pentru întocmirea listelor electorale, înscriindu-se în liste toţi alegătorii cu drept de vot. Sunt înscrişi un mare număr de tineri care la 2 martie, vor vota pentru prima dată, aceste ale­geri constituind un mare eveni­ment in viaţa lor. In această privinţă, atît la oraşe cit şi la sate se organizează adunări în cadrul cărora activişti de partid şi de stat vorbesc tinerilor des­(Continuare în pag. a 2-a) DE LA ÎNTREPRINDEREA COMUNALĂ) De la întreprinderea co­munală din Tg.-Mureş ni se aduce la cunoştinţă că înce­­pind cu 1 februarie prin Tg.­­Mureş vor circula autobuze cu numerele 17 şi 18­­Astfel, autobuzele care pînă acum circulau cu nr. 12 (de cu­loare roşie), în orele de vîrf, între 5—8 şi 13—17, pe traseul dintre cartierul Tu­dor Vladimirescu şi Combi­nat, vor purta numărul 17. De asemenea, autobuzele cu numărul 12 (de culoare al­bastră), pe traseul Tudor Vladimirescu — Colentina, vor purta numărul 18. Cele cu nr. 12 (de culoare nea­gră), care fac curse între Aleea Carpaţi şi Tudor Vla­­dimirescu vor purta şi pe viitor acelaşi număr. Organ al Comitetului județean Mureş al P.CR, şi al Consiliului popular judeţean provizoriu . Evoluţia ei care au cunoscut Săr­­maşul de altădată şi i-au urmărit evoluţia în viaţa sa economică şi social-culturală ar fi poate tentaţi să scrie mult mai mult, mai cuprinzător despre această localitate, aşezată in larga cîm­pie transilvăneană■ Căci scriind despre Sărmaşu şi oamenii lui, ai putea începe cu satul mic de altădată sau cu tradiţiona­lul tirg săptămnîal la care ve­neau mii de oameni, cu dealu­rile domoale, căptuşite ici şi colo cu grădini şi pilcuri de pă­dure sau cu modul în care se făceau altădată sondajele in or­dineul mănos al pămîntului pentru a-i descoperi bogăţiile naturale. Ar relata despre jocu­rile şi cîntecele strămoşeşti păstrate din tată-n fiu sau eve­nimentele istorice la care săr­­măşenii cu părul nins de vreme au luat parte şi despre care ei povestesc cu atita pasiune. Incontestabil că ceea ce a avut Sărmaşul bun şi trainic altădată, a rămas. Insă pe fon­dul lucrurilor şi faptelor de ieri ale sărmăşenilor, în zilele noas­tre s-a petrecut ceva profund şi care a avut şi va avea în con­tinuare o influenţă covîrşitoare asupra tuturor locuitorilor. Imaginea de ieri şi de azi a Sărmaşului este conturată la­pidar in muzeul sătesc, folosit adesea ca material didactco­­intuitiv pentru elevii şcolilor. Există în muzeu o fotografie, făcută de cineva cu decenii în urmă, care redă imaginea cen­trului localităţii intr-o zi de tirg. Acum, pe acelaşi loc, exis­tă un parc înconjurat de o cen­tură de clădiri cu arhitectonică modernă, cinematograful cu 300 de locuri şi dispensarul u­­nei circumscripţii sanitare, ma­gazine comerciale şi unităţi de alimentaţie publică, şcoli şi că­min cultural, complexul coope­rativei meşteşugăreşti cu o di­versitate de servicii, un spital, o brutărie, clădiri construite în anii noştri şi în care se desfă­şoară activităţi economice şi de interes social­ cultural. Din ace­iaşi centură de clădiri fac par­te şi cîteva blocuri. Arhitectura modernă a Sărmaşului, cu un pronunţat caracter urban se îngemănează armonios cu cea caracteristică satului: in­­crustaţii în ieftin şi piatră, ar­cade la pridvoare şi porţi etc. Din centrul Sărmaşului, aido­ma unor spiţe de roată de car, se prelungesc în mai multe părţi străzi cu trotuare din be­ton, străjuite de arbori orna­mentali, drumuri de asfalt ori pietruite ce leagă centrul co­­munei de satele Balda, Vişinei, Larga, Moruţ, Titiana, Sărmă­­şel-Sat şi Sărmăşel­ Gară. Evoluţia Sărmaşului spre ur­­banizare nu este conturată nu­mai in arhitectura numeroase­lor clădiri construite în anii socialismului din fonduri de stat, nu numai în sutele de ca­se din cărămidă şi acoperite cu țiglă, ridicate de sărmăşeni în C. CROITORU (Continuare în pag. a 3-a) și spre urbanizare ASTFEL SE PREZINTĂ LICEUL DIN COMUNA I I I I­I In pagina a 3-a: Tribuna experienţei Înaintate Informarea şi formarea oamenilor ^ muncii — elemente hotărîtoare I în ridicarea conştiinţei socialiste I I I ★ Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie In zilele de 27 şi 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consi­liului Uniunii Naţionale a Coopera­tivelor Agricole de producţie. La şedinţa de marţi au luat par­te tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mi­­zil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C­.R. şi ai guvernului. La lucrările plenarei au partici­pat, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, preşedinţii uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole, directorii direcţiilor agricole judeţene, con­ducătorii institutelor de cercetări din agricultură şi ai unor staţiuni experimentale, preşedinţii unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale şi din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii: Marin Argint, preşedin­tele Uniunii judeţene a C.A.P. Il­fov, Ion Popa, preşedintele C.A.P. Bălcaciu, judeţul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secretar al comite­tului judeţean Botoşani al P.C.R., Pavel Rizo, preşedintele C.A.P. Valea lui Mihai, judeţul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul Direcţiei agricole judeţene Braşov, Gheor­ghe Postolache, preşedintele C.A.P. Tifeşti, judeţul Vrancea, ing. Con­stantin Timirgaziu, directorul Sta­ţiunii experimentale agricole Se­­cuieni, judeţul Neamţ, Serghei Melniciuc, preşedintele C.A.P. In­dependenţa, judeţul Galaţi, ing. Alexandru Galoş, preşedintele U­­niunii judeţene a­ C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloş prim-secretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, di­rectorul I.M.A. Castelu, judeţul Constanţa, Stelian Mălnăşan, secre­tarul Comitetului de partid din C.A.P. Drâgueşti, judeţul Mehe­dinţi, Toader Miron, preşedintele C.A.P. Cosmeşti, judeţul Iaşi, An­­ghel Mircea, preşedintele C.A.P. Grindu, judeţul Ialomiţa, ing. Ion Oprea, preşedintele Uniunii jude­ţene a C.A.P. Timiş, Gheorghe Roşu, prim-vicepreşedinte al Uniu­nii Naţionale a Cooperativelor A­­gricole de producţie, Silviu Strasser preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, preşedintele C.A.P. Buzescu, jud. Teleorman, Ioana Marinaş, secre­tar al Comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, judeţul Vîlcea, Laurenţiu Schop, preşedintele C.A.P. Alţînea, judeţul Sibiu, Ion Ruşinaru, preşedintele Băncii A­­gricole, Ion Apostolescu, preşedin­tele Uniunii judeţene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Ilaj, prim-secre­tar al Comitetului judeţean Mara­mureş al P.C.R., Milică Giura, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Mureş, Nicolae Ştefan, şe­ful Departamentului pentru valori­ficarea legumelor şi fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.G.R., Maria Zidaru, preşedinta C.A.P. Păuleşti, judeţul Satu Mare, Nicolae Giosan, preşedintele Con­siliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetu­lui de partid din C.A.P. Crovu, jud. Dîmboviţa. Plenara a analizat pe larg acti­vitatea desfăşurată de uniunile co­operatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obţinute în întărirea e­­conomică şi organizatorică a co­operativelor, aportul agriculturii cooperatiste la dezvoltarea econo­miei naţionale. Alături de succese­le obţinute în dezvoltarea agricul­turii socialiste şi în creşterea ve­niturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat r­eajunsurile care mai există în unele sectoare ale acti­vităţii Uniunii Naţionale a Coope­rativelor agricole de producţie. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea şi perfecţionarea activităţii Uniunii Naţionale şi a uniunilor judeţene în îndrumarea şi sprijinirea co­operativelor agricole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru dezvoltarea în continuare a pro­ducţiei şi veniturilor. Vorbitorii au făcut propuneri pentru realizarea integrală şi în cele mai bune condiţiuni a sarci­nilor ce revin sectorului agricol cooperatist din planul de stat pe anul 1969. Primit cu vii şi îndelungi aplau­ze a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In cea de-a doua parte a şedin­ţei din 28 ianuarie a. c. plenara a adoptat regulamentul privind apli­carea normelor statutare de orga­nizare şi retribuire a muncii în cooperativele agricole de produc­ţie­ . . . Plenara a adoptat o hotărâre pri­vind îmbunătăţirea activităţii de îndrumare a cooperativelor agrico­le şi asigurarea condiţiilor pentru realizarea sarcinilor de plan pe a­­nul 1969. Uniunile, se arată în hotărîre, vor îndruma cooperativele agricole ca adunările generale să analizeze temeinic şi multilateral resursele de care dispun pentru sporirea producţiei vegetale şi animale şi să asigure punerea lor deplină în va­loare. Mobilizarea cooperatorilor — se spune în continuare în hotărîre — pentru executarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor agricole, pregătirea temeinică şi desfăşura­rea în condiţii optime a campanii­lor de însămînţări, întreţinerea culturilor şi recoltarea produselor vor constitui obiectivul central al muncii uniunilor, consiliilor de conducere şi a tuturor cadrelor din cooperative. In domeniul îmbunătăţirilor fun­ciare, hotărîrea prevede concentra­rea mijloacelor băneşti şi materia­le ca şi a măsurilor organizatorice în vederea extinderii irigaţiilor, folosirii eficiente a terenurilor a­­menajate, precum şi pentru exe­cutarea de noi îndiguiri, desecări şi pentru combaterea eroziunii so­lului. O deosebită atenţie, se arată în hotărîre, trebuie acordată dezvoltă­rii sectorului zootehnic atît în ce priveşte realizarea efectivelor la toate speciile, a unor nuclee puter­nice de animale matcă, sporirea productivităţii acestora, asigurarea bazei furajere, cît şi a producţiei­­marfă de carne, lapte, lină şi ouă. Uniunile, se arată în hotărîre, trebuie să-şi îndrepte atenţia în direcţia respectării cu stricteţe a prevederilor statutului. Ele au da­toria să asigure participarea largă şi activă a cooperatorilor la condu­cerea treburilor obşteşti, la creş­terea continuă a rolului adunărilor generale, la elaborarea celor mai eficiente măsuri pentru creşterea producţiei şi întărirea economică a cooperativelor. Uniunile vor asi­gura întărirea muncii şi conduce­rii colective în cooperativele agri­cole, astfel incit consiliile de con­ducere şi celelalte organe alese, toţi membrii cooperatori să res­pecte cu stricteţe hotărârile adună­rilor generale şi să lupte pentru înfăptuirea lor. Una din sarcinile importante ale cooperativelor, se arată în hotărî­re, este întărirea rolului brigăzi­lor şi echipelor, forme de organi­zare a muncii care şi-au dovedit eficienţa în activitatea C.A.P. Re­tribuirea muncii trebuie să se fa­că în cadrul prevederilor statutare pe bază de zile-muncă şi retribuire suplimentară. In domeniul investiţiilor —­­se spune în hotărîre — se va urmări concentrarea fondurilor spre obiec­tive productive, care să asigure realizarea unor producţii sporite şi în termene cît mai scurte. Uniunea Naţională şi uniunile judeţene trebuie să îndrume şi să sprijine în mai mare măsură coo­perativele agricole în realizarea integrală şi ritmică a obligaţiilor contractuale privind livrarea pro­duselor agricole. O preocupare de prim ordin a uniunilor o va constitui activitatea pentru perfecţionarea sistemului de pregătire a cadrelor de condu­cere — preşedinţi, brigadieri, a contabililor, precum şi pentru ri­dicarea pregătirii profesionale a cooperatorilor. La ultimul punct al ordinii de zi, Plenara a adoptat bugetul pe anul 1969 al Casei de pensii a U.N.C.A.P. Plenara Consiliului Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie a adresat o chemare către întreaga ţărănime cooperatis­tă, către uniunile judeţene ale cooperativelor agricole, către toa­te cadrele din agricultura coope­ratistă pentru realizarea şi depăşi­rea planului pe anul 1969. In cuvîntul de închidere a lu­crărilor plenarei, tovarăşul Vasile Vilcu a exprimat în numele tutu­ror participanţilor hotărîrea de a îmbunătăţi continuu activitatea e­­conomică şi organizatorică a uni­tăţilor cooperatiste din agricultură, de a mobiliza întreaga ţărănime cooperatistă pentru a întîmpina cu rezultate cît mai bune cea de-a 25-a aniversare a eliberării patriei şi cel de-al X-lea Congres al Par­tidului. (Agerpres) Secţii pentru deservirea populaţiei La Luduş, în cadrul cooperativei de consum, s-au înfiinţat noi secţii pentru deservirea populaţiei din mediul rural. Intre cele mai recent deschise se numără cea pentru reparaţii radio şi televizoare prin deplasarea în comune, una pentru lucrări de instalaţii electrice, vulcanizare, confecţii de mături din sorg, reparaţii încălţăminte şi altele. Numărul secţiilor de prestaţii către populaţie se cifrează la peste 50. Mihaela Mihai şi Ştefan Bănică pe discuri Electrecord Casa de discuri „Electrecord“ a înregistrat melodii de mu­zică uşoară şi de dans, în interpretarea soliştilor vocali Mihaela Mihai şi Ştefan Bănică. Mihaela Mihai este prezentă cu melodiile: „Intoarce-te la familia ta“, „N-ai vrut să crezi“, „Iţi mulţumesc“, „Acum". Ştefan Bănică interpretează: „Gioconda se mărită", „Zică lumea“, „Mai dă-mi un telefon“ şi „Astă-seară mă fac praf“. Discurile au fost puse în vînzare la librării şi în magazinele specializate. Vremea Ieri, la ora 8 dimineaţa, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de minus 21 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se încălzeşte uşor şi treptat, cerul puţin noros. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 10 şi minus 16 grade, maximele între minus 8 şi minus 2 grade. Pe văi ceaţă locală cu depunere de chiciură. Vînt slab din vest şi sud-vest.

Next