Steaua Roşie, ianuarie 1969 (Anul 20, nr. 1-25)
1969-01-29 / nr. 23
Anul XXI. Nr. 23 (3.378) Miercuri, 29 ianuarie 1969 4 pagini, 80 bani ALEGERILE — îndemn spre noi realizări în toate domeniile construcţiei socialiste Jaloanele muncii creatoare a poporului O nouă confirmare a entuziasmului şi abnegaţiei cu care întregul popor înfăptuieşte obiectivele stabilite de Congresul al IX-lea al partidului, sarcinile planului cincinal, sunt realizările aduse de ziarele de ieri la cunoştinţa opiniei publice din ţara noastră de Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 1968. Infăţişînd cu graiul sobru al cifrelor tabloul însufleţitor al rezultatelor rodniciei activităţii desfăşurate de clasa muncitoare, ţărănimea şi intelectualitatea noastră în cel de-al treilea an al cincinalului, comunicatul atestă cu pregnanţă dinamismul, ritmul susţinut de creştere a producţiei materiale, care au devenit una din trăsăturile esenţiale şi constante ale dezvoltării economiei româneşti. El relevă, totodată, capacitatea creatoare a oamenilor muncii din ţara noastră de a obţine realizări economice cantitative şi calitative superioare, potrivit sarcinilor majore trasate pentru actuala etapă. Din cuprinsul comunicatului reţin atenţia o serie de cifre semnificative. Produsul social, întruchiparea masei de bunuri — mijloace de producţie şi bunuri de consum, create în întreaga sferă a producţiei materiale — a crescut în 1968 cu 7,5 la sută faţă de 1967, iar venitul naţional, care reprezintă valoarea nou creată de munca productivă, a sporit cu 7 la sută. Producţia globală industrială a crescut cu 11,6 la sută faţă de 1967, ceea ce corespunde unui spor de producţie în valoare de 24,9 miliarde lei. Cîteva comparaţii sunt semnificative în ce priveşte nivelul atins în dezvoltarea industrială a ţării. Producţia industrială a anului 1968 depăşeşte pe cea realizată în toată perioada planului cincinal 1951—1955. Dacă aducem comparaţia la o perioadă mai apropiată, datele cu privire la dezvoltarea unor ramuri de bază ale industriei sunt şi mai expresive: producţia de energie electrică şi termică este cu 71,8 la sută mai mare decit în 1965, producţia industriei chimice, a celulozei şi hîrtiei cu 74,5 la sută, a industriei construcţiilor de maşini cu 56,1 la sută, a industriei uşoare cu 39,7 la sută. O puternică influenţă pozitivă asupra rezultatelor obţinute în îndeplinirea planului pe 1968 a avut ampla acţiune desfăşurată în industrie, din iniţiativa conducerii partidului, pentru perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, pentru creşterea eficienţei activităţii economice. Această acţiune a stimulat capacitatea şi iniţiativa PLAN gL REALIZĂri creatoare a numeroase cadre tehnice şi economice din întreprinderi, a asigurat mobilizarea unor importante rezerve, a căror fructificare a contribuit la depăşirea cu 6,8 la sută a productivităţii muncii, la îndeplinirea sarcinii de reducere a preţului de cost şi realizarea de beneficii suplimentare. Din capitolul referitor la investiţii-construcţii se desprinde că activitatea în acest domenius-a desfăşuratrâne■condiţii mai bune decit în anii trecuţi. Volumul de investiţii pe 1968 din fondurile centralizate ale statului a însumat 58,1 miliarde de lei, fiind cu 11,1 la sută mai mare decit în anul precedent. In total, anul trecut au fost date în exploatare 560 noi capacităţi de producţie şi obiective importante, precum şi alte obiective care sporesc potenţialul productiv în toate ramurile economiei. Au continuat în ritm susţinut lucrările pe marile şantiere, unde se construiesc obiective importante ale cincinalului. Comunicatul consemnează că, în toate condiţiile nefavorabile determinate de seceta care a bîntuit în anul trecut, producţia agricolă realizată a satisfăcut necesităţile de consum ale populaţiei, ale industriei, şi alte nevoi ale economiei naţionale. Comparativ cu media anuală (Continuare în pag. a 2-a) PROPUNERI DE CANDIDAŢI In ultimele zile, în oraşele şi satele judeţului nostru au continuat, în entuziaste adunări cetăţeneşti, propunerile de candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste pentru alegerile de deputaţi în consiliile populare judeţean, municipale, orăşeneşti şi comunale. Pînă la 27 ianuarie s-au înregistrat, 218 candidaturi pentru Consiliul popular judeţean, 280 de candidaturi pentru consiliile populare ale municipiilor Tg.-Mureş şi Sighişoara, 253 candidaturi pentru consiliile populare orăşeneşti, şi 4.284 candidaturi pentru consiliile populare comunale. La întrunirile pentru desemnarea candidaţilor au participat aproape 267.000 de cetăţeni. La discuţii au luat cuvîntul 16.357 de oameni ai muncii, care susţinînd candidaturile, au făcut bilanţul succeselor înregistrate în ultimii ani în industrie, în agricultură, învăţămînt şi cultură, în domeniul edilitar-gospodăresc, mulţi din ei venind cu sugestii şi propuneri pentru mai buna gospodărire a localităţilor. In numeroase localităţi s-au desemnat candidaţii Frontului Unităţii Socialiste pentru toate circumscripţiile electorale. Peste o zi, două, această importantă activitate, care reflectă profundul democratism al orinduirii noastre, se va încheia în întreg judeţul. ÎNSCRIERI în listele electorale In vederea alegerilor de la 2 martie, o activitate intensă se desfăşoară la consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale pentru întocmirea listelor electorale, înscriindu-se în liste toţi alegătorii cu drept de vot. Sunt înscrişi un mare număr de tineri care la 2 martie, vor vota pentru prima dată, aceste alegeri constituind un mare eveniment in viaţa lor. In această privinţă, atît la oraşe cit şi la sate se organizează adunări în cadrul cărora activişti de partid şi de stat vorbesc tinerilor des(Continuare în pag. a 2-a) DE LA ÎNTREPRINDEREA COMUNALĂ) De la întreprinderea comunală din Tg.-Mureş ni se aduce la cunoştinţă că începind cu 1 februarie prin Tg.Mureş vor circula autobuze cu numerele 17 şi 18Astfel, autobuzele care pînă acum circulau cu nr. 12 (de culoare roşie), în orele de vîrf, între 5—8 şi 13—17, pe traseul dintre cartierul Tudor Vladimirescu şi Combinat, vor purta numărul 17. De asemenea, autobuzele cu numărul 12 (de culoare albastră), pe traseul Tudor Vladimirescu — Colentina, vor purta numărul 18. Cele cu nr. 12 (de culoare neagră), care fac curse între Aleea Carpaţi şi Tudor Vladimirescu vor purta şi pe viitor acelaşi număr. Organ al Comitetului județean Mureş al P.CR, şi al Consiliului popular judeţean provizoriu . Evoluţia ei care au cunoscut Sărmaşul de altădată şi i-au urmărit evoluţia în viaţa sa economică şi social-culturală ar fi poate tentaţi să scrie mult mai mult, mai cuprinzător despre această localitate, aşezată in larga cîmpie transilvăneană■ Căci scriind despre Sărmaşu şi oamenii lui, ai putea începe cu satul mic de altădată sau cu tradiţionalul tirg săptămnîal la care veneau mii de oameni, cu dealurile domoale, căptuşite ici şi colo cu grădini şi pilcuri de pădure sau cu modul în care se făceau altădată sondajele in ordineul mănos al pămîntului pentru a-i descoperi bogăţiile naturale. Ar relata despre jocurile şi cîntecele strămoşeşti păstrate din tată-n fiu sau evenimentele istorice la care sărmăşenii cu părul nins de vreme au luat parte şi despre care ei povestesc cu atita pasiune. Incontestabil că ceea ce a avut Sărmaşul bun şi trainic altădată, a rămas. Insă pe fondul lucrurilor şi faptelor de ieri ale sărmăşenilor, în zilele noastre s-a petrecut ceva profund şi care a avut şi va avea în continuare o influenţă covîrşitoare asupra tuturor locuitorilor. Imaginea de ieri şi de azi a Sărmaşului este conturată lapidar in muzeul sătesc, folosit adesea ca material didactcointuitiv pentru elevii şcolilor. Există în muzeu o fotografie, făcută de cineva cu decenii în urmă, care redă imaginea centrului localităţii intr-o zi de tirg. Acum, pe acelaşi loc, există un parc înconjurat de o centură de clădiri cu arhitectonică modernă, cinematograful cu 300 de locuri şi dispensarul unei circumscripţii sanitare, magazine comerciale şi unităţi de alimentaţie publică, şcoli şi cămin cultural, complexul cooperativei meşteşugăreşti cu o diversitate de servicii, un spital, o brutărie, clădiri construite în anii noştri şi în care se desfăşoară activităţi economice şi de interes social cultural. Din aceiaşi centură de clădiri fac parte şi cîteva blocuri. Arhitectura modernă a Sărmaşului, cu un pronunţat caracter urban se îngemănează armonios cu cea caracteristică satului: incrustaţii în ieftin şi piatră, arcade la pridvoare şi porţi etc. Din centrul Sărmaşului, aidoma unor spiţe de roată de car, se prelungesc în mai multe părţi străzi cu trotuare din beton, străjuite de arbori ornamentali, drumuri de asfalt ori pietruite ce leagă centrul comunei de satele Balda, Vişinei, Larga, Moruţ, Titiana, Sărmăşel-Sat şi Sărmăşel Gară. Evoluţia Sărmaşului spre urbanizare nu este conturată numai in arhitectura numeroaselor clădiri construite în anii socialismului din fonduri de stat, nu numai în sutele de case din cărămidă şi acoperite cu țiglă, ridicate de sărmăşeni în C. CROITORU (Continuare în pag. a 3-a) și spre urbanizare ASTFEL SE PREZINTĂ LICEUL DIN COMUNA I I I II In pagina a 3-a: Tribuna experienţei Înaintate Informarea şi formarea oamenilor ^ muncii — elemente hotărîtoare I în ridicarea conştiinţei socialiste I I I ★ Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie In zilele de 27 şi 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de producţie. La şedinţa de marţi au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului. La lucrările plenarei au participat, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, preşedinţii uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole, directorii direcţiilor agricole judeţene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură şi ai unor staţiuni experimentale, preşedinţii unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale şi din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii: Marin Argint, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, preşedintele C.A.P. Bălcaciu, judeţul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secretar al comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., Pavel Rizo, preşedintele C.A.P. Valea lui Mihai, judeţul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul Direcţiei agricole judeţene Braşov, Gheorghe Postolache, preşedintele C.A.P. Tifeşti, judeţul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul Staţiunii experimentale agricole Secuieni, judeţul Neamţ, Serghei Melniciuc, preşedintele C.A.P. Independenţa, judeţul Galaţi, ing. Alexandru Galoş, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloş prim-secretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, directorul I.M.A. Castelu, judeţul Constanţa, Stelian Mălnăşan, secretarul Comitetului de partid din C.A.P. Drâgueşti, judeţul Mehedinţi, Toader Miron, preşedintele C.A.P. Cosmeşti, judeţul Iaşi, Anghel Mircea, preşedintele C.A.P. Grindu, judeţul Ialomiţa, ing. Ion Oprea, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Timiş, Gheorghe Roşu, prim-vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de producţie, Silviu Strasser preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, preşedintele C.A.P. Buzescu, jud. Teleorman, Ioana Marinaş, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, judeţul Vîlcea, Laurenţiu Schop, preşedintele C.A.P. Alţînea, judeţul Sibiu, Ion Ruşinaru, preşedintele Băncii Agricole, Ion Apostolescu, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Ilaj, prim-secretar al Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R., Milică Giura, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Mureş, Nicolae Ştefan, şeful Departamentului pentru valorificarea legumelor şi fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.G.R., Maria Zidaru, preşedinta C.A.P. Păuleşti, judeţul Satu Mare, Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Crovu, jud. Dîmboviţa. Plenara a analizat pe larg activitatea desfăşurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obţinute în întărirea economică şi organizatorică a cooperativelor, aportul agriculturii cooperatiste la dezvoltarea economiei naţionale. Alături de succesele obţinute în dezvoltarea agriculturii socialiste şi în creşterea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat reajunsurile care mai există în unele sectoare ale activităţii Uniunii Naţionale a Cooperativelor agricole de producţie. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea şi perfecţionarea activităţii Uniunii Naţionale şi a uniunilor judeţene în îndrumarea şi sprijinirea cooperativelor agricole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru dezvoltarea în continuare a producţiei şi veniturilor. Vorbitorii au făcut propuneri pentru realizarea integrală şi în cele mai bune condiţiuni a sarcinilor ce revin sectorului agricol cooperatist din planul de stat pe anul 1969. Primit cu vii şi îndelungi aplauze a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In cea de-a doua parte a şedinţei din 28 ianuarie a. c. plenara a adoptat regulamentul privind aplicarea normelor statutare de organizare şi retribuire a muncii în cooperativele agricole de producţie . . . Plenara a adoptat o hotărâre privind îmbunătăţirea activităţii de îndrumare a cooperativelor agricole şi asigurarea condiţiilor pentru realizarea sarcinilor de plan pe anul 1969. Uniunile, se arată în hotărîre, vor îndruma cooperativele agricole ca adunările generale să analizeze temeinic şi multilateral resursele de care dispun pentru sporirea producţiei vegetale şi animale şi să asigure punerea lor deplină în valoare. Mobilizarea cooperatorilor — se spune în continuare în hotărîre — pentru executarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor agricole, pregătirea temeinică şi desfăşurarea în condiţii optime a campaniilor de însămînţări, întreţinerea culturilor şi recoltarea produselor vor constitui obiectivul central al muncii uniunilor, consiliilor de conducere şi a tuturor cadrelor din cooperative. In domeniul îmbunătăţirilor funciare, hotărîrea prevede concentrarea mijloacelor băneşti şi materiale ca şi a măsurilor organizatorice în vederea extinderii irigaţiilor, folosirii eficiente a terenurilor amenajate, precum şi pentru executarea de noi îndiguiri, desecări şi pentru combaterea eroziunii solului. O deosebită atenţie, se arată în hotărîre, trebuie acordată dezvoltării sectorului zootehnic atît în ce priveşte realizarea efectivelor la toate speciile, a unor nuclee puternice de animale matcă, sporirea productivităţii acestora, asigurarea bazei furajere, cît şi a producţieimarfă de carne, lapte, lină şi ouă. Uniunile, se arată în hotărîre, trebuie să-şi îndrepte atenţia în direcţia respectării cu stricteţe a prevederilor statutului. Ele au datoria să asigure participarea largă şi activă a cooperatorilor la conducerea treburilor obşteşti, la creşterea continuă a rolului adunărilor generale, la elaborarea celor mai eficiente măsuri pentru creşterea producţiei şi întărirea economică a cooperativelor. Uniunile vor asigura întărirea muncii şi conducerii colective în cooperativele agricole, astfel incit consiliile de conducere şi celelalte organe alese, toţi membrii cooperatori să respecte cu stricteţe hotărârile adunărilor generale şi să lupte pentru înfăptuirea lor. Una din sarcinile importante ale cooperativelor, se arată în hotărîre, este întărirea rolului brigăzilor şi echipelor, forme de organizare a muncii care şi-au dovedit eficienţa în activitatea C.A.P. Retribuirea muncii trebuie să se facă în cadrul prevederilor statutare pe bază de zile-muncă şi retribuire suplimentară. In domeniul investiţiilor —se spune în hotărîre — se va urmări concentrarea fondurilor spre obiective productive, care să asigure realizarea unor producţii sporite şi în termene cît mai scurte. Uniunea Naţională şi uniunile judeţene trebuie să îndrume şi să sprijine în mai mare măsură cooperativele agricole în realizarea integrală şi ritmică a obligaţiilor contractuale privind livrarea produselor agricole. O preocupare de prim ordin a uniunilor o va constitui activitatea pentru perfecţionarea sistemului de pregătire a cadrelor de conducere — preşedinţi, brigadieri, a contabililor, precum şi pentru ridicarea pregătirii profesionale a cooperatorilor. La ultimul punct al ordinii de zi, Plenara a adoptat bugetul pe anul 1969 al Casei de pensii a U.N.C.A.P. Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie a adresat o chemare către întreaga ţărănime cooperatistă, către uniunile judeţene ale cooperativelor agricole, către toate cadrele din agricultura cooperatistă pentru realizarea şi depăşirea planului pe anul 1969. In cuvîntul de închidere a lucrărilor plenarei, tovarăşul Vasile Vilcu a exprimat în numele tuturor participanţilor hotărîrea de a îmbunătăţi continuu activitatea economică şi organizatorică a unităţilor cooperatiste din agricultură, de a mobiliza întreaga ţărănime cooperatistă pentru a întîmpina cu rezultate cît mai bune cea de-a 25-a aniversare a eliberării patriei şi cel de-al X-lea Congres al Partidului. (Agerpres) Secţii pentru deservirea populaţiei La Luduş, în cadrul cooperativei de consum, s-au înfiinţat noi secţii pentru deservirea populaţiei din mediul rural. Intre cele mai recent deschise se numără cea pentru reparaţii radio şi televizoare prin deplasarea în comune, una pentru lucrări de instalaţii electrice, vulcanizare, confecţii de mături din sorg, reparaţii încălţăminte şi altele. Numărul secţiilor de prestaţii către populaţie se cifrează la peste 50. Mihaela Mihai şi Ştefan Bănică pe discuri Electrecord Casa de discuri „Electrecord“ a înregistrat melodii de muzică uşoară şi de dans, în interpretarea soliştilor vocali Mihaela Mihai şi Ştefan Bănică. Mihaela Mihai este prezentă cu melodiile: „Intoarce-te la familia ta“, „N-ai vrut să crezi“, „Iţi mulţumesc“, „Acum". Ştefan Bănică interpretează: „Gioconda se mărită", „Zică lumea“, „Mai dă-mi un telefon“ şi „Astă-seară mă fac praf“. Discurile au fost puse în vînzare la librării şi în magazinele specializate. Vremea Ieri, la ora 8 dimineaţa, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de minus 21 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se încălzeşte uşor şi treptat, cerul puţin noros. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 10 şi minus 16 grade, maximele între minus 8 şi minus 2 grade. Pe văi ceaţă locală cu depunere de chiciură. Vînt slab din vest şi sud-vest.