Steaua Roşie, aprilie 1969 (Anul 20, nr. 76-101)
1969-04-01 / nr. 76
Anul XXI. Nr. 76 (3.431) Mărfi, 1 aprilie 1969 4 pagini, 30 bani (Fotó: PAVEL MAI,ARIK) Un puternic stimulent pentru sporirea eficienţei activităţii economice Zilele trecute s-a dat publicităţii o nouă hotărîre a Consiliului de Miniştri prin care, numai a. c., în întreprinderile industriei locale se trece la generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi ridicare a salariilor. In legătură cu condiţiile aplicării acestei hotărîri în întreprinderile judeţului Mureş, un redactor al ziarului nostru a avut o convorbire cu tovarăşul PAVEL CHIOREANU, economist, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Iată ce am aflat: — In industria judeţului nostru, întreprinderile industriei locale ocupă o pondere destul de importantă — circa 7 la sută. Cei 6500 salariaţi din acest domeniu realizează pentru piaţa internă şi cea externă o producţie anuală în valoare de 650 milioane de lei. Pot afirma că , muncitorii, inginerii, tehnicienii, toţi salariaţii industriei locale au primit cu o deosebită satisfacţie şi interes recenta hotărîre, conform căreia salariul va spori in medie cu 9 la sută. Aceasta înseamnă că în judeţul nostru, în următoarele 9 luni din acest an, salariile lucrătorilor din industria locală vor spori cu 5,7 milioane lei. Dacă avem în vedere şi majorarea salariilor mici efectuată în 1967, sporul de salarii va depăşi 13 la sută. — In ce etapă se află lucrările pregătitoare, care să asigure aplicarea la timp şi în cele mai bune condiţii a noului sistem de salarizare în industria locală? Pregătirea acestei importante acţiuni, cu un destul de mare volum de lucrări, a început încă la finele anului trecut. De un mare ajutor ne-a fost experienţa acumulată la întreprinderea „Republica“ din Reghin, care a experimentat noul sistem de salarizare încă din luna iunie 1968. Acţiunile şi studiile întreprinse de noi au vizat toate laturile activităţii întreprinderilor, îndeosebi revizuirea proceselor tehnologice, a documentaţiilor tehnice, a normelor de muncă anticipat, formatorii întreprinderilor au luat parte la instructaje organizate la Tg.. Mureş._ şi nr .Capitală ;In continuare, am trecut la elaborarea a circa 2.000 de studii de normare, am analizat în parte situaţia fiecărui muncitor, am stabilit vechimea şi continuitatea în muncă. . îndeosebi acest ultim aspect s-a dovedit deosebit de complicat, necesitînd un consum foarte mare de muncă, întrucit s-au constatat multe nereguli şi superficialitate în completarea datelor din cartea de muncă a salariaţilor. După ce s-au afişat listele cu continuitatea în muncă — întocmite pe baza documentelor existente — am primit un număr mare de reclamaţii care, ulterior, au fost soluţionate. In concluzie, pot arăta că in prezent toate lucrările pregătitoare privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare sunt încheiate. — Ce avantaje şi reglementări aduce noul sistem de salarizare în industria locală? — Ca şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale, şi în industria locală noul sistem de salarizare are o importanţă deosebită, întrucit el aşează pe baze realiste principiul cointeresării şi răspunderii materiale. Se realizează o mai strînsă corelare şi dependenţă între realizarea normelor şi a planului de producţie şi cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii prestate. Pină acum salariul de bază reprezenta numai circa 70 la sută din cîştigurile realizate, în unele locuri de muncă nici chiar atît. Pregătind din timp întregul volum de lucrări legate de aplicarea noului sistem de salarizare, în lunile care au trecut am avut prilejul să urmărim ce modificări ar interveni după aplicarea recentelor hotărîri. Am constatat că noile norme s-ar realiza în jurul lui 100 la sută, în timp ce salariul de bază ar reprezenta 95—97 la sută din totalul ristigului realizat Pentru lucrătorii din industria locală recenta hotărîre are .j (»„mar.e. irpppctantă, și ,prip prevederea care se referă la faptul că se pot acorda gratificaţii pentru lucrătorii cu vechime îndelungată şi neîntreruptă în aceeaşi întreprindere. Această prevedere este deosebit de preţioasă întrucât fluctuaţia mare de cadre din industria locală a avut şi mai are o influenţă negativă asupra realizărilor din această ramură. De pildă, vechimea medie a muncitorilor din industria locală este de 3,5 ani, fapt ce s-a făcut simţit în producţie. Paralel cu aplicarea noului sistem de salarizare, colectivele întreprinderilor sunt chemate să-şi îmbunătăţească şi mai mult activitatea astfel ca fondurile alocate să fie acoperite printr-un spor de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, prin reducerea cheltuielilor de producţie. Ce s-a întreprins în acest sens in industria locală? (Continuare în pag. a 2-a ÎS V ' ar ■* .; Pe șantierul Fabricii de mașini de calculat. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! TEMA KORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN O lucrare de mare actualitate în agricultură: PLANTAREA POMILOR $10 BILEI DE SIE Fără îndoială că plantarea pomilor se recomandă și este bine să se facă toamna. Dacă în acest anotimp lucrarea nu s-a putut executa, atunci neapărat plantatul pomilor trebuie făcut primăvara cit mai timpuriu. , Pornind de la aceste considerente să vedem cum stau lucrurile în judeţul nostru. In total, pepinierele din Reghin şi Sîngeorgiu de Pădure, prin Agrosem, pun la dispoziţia agriculturii peste 180.000 de pomi, din care 89.000 sunt planificaţi a se planta de căte cooperativele agricole. Din aceştia , deşi Agrosem Tg.-Mureş a anunţat cu multe zile în urmă prin două telegrame fiecare C.A.P. cum şi de unde se pot ridica pomii, totuşi pină la data de 26 martie au fost ridicaţi abia 45.000. In unităţi ca: Dedrad, Gorneşti, chiar dacă nu au avut in plan a planta pomi în acest an, totuşi s-a ajuns la concluzia că sunt posibilităţi de extindere a livezii, ceea ce i-a determinat să ridice cu multe zile în urmă mari cantităţi de altoi. In alte cooperative agricole ca: Băla, Breaza, Căpuş, transportul pomilor de la pepiniere s-a terminat. Deşi timpul este înaintat, totuşi pină la 27 martie în cooperativele agricole din judeţul nostru plantatul s-a făcut doar prin completări de goluri şi foarte puţin un U.U.. »o«, t-t..• de lucruri este determinată în mare măsură şi de încetineala cu care se hotărăsc unele cooperativii agricole să-şi procure materialul săditor. Asemenea aspecte am găsit chiar şi la unităţi fruntaşe cum este C.A.P. Acăţari. La data efectuării raidului-anchetă — 25 martie — cooperativa terminase de plantat pomii pe 5 ha, dar nu avea asigurat altoi pentru alte 5 ha. încet se lucrează şi la cooperativa agricolă din Sărmaş. După ce s-au terminat de completat golurile în plantaţia de nuci, nu s-au luat măsuri corespunzătoare pentru a se asigura condiţii de sădire a pomilor pe cele 8 ha — pe cit se prevede a se extinde livrarea în acest an. Marţi nu aveau încă aduşi pomii necesari de la pepiniera din Reghin. Intr-o asemenea situaţie se află şi alte cooperative ca cele din Neaua care din 6.500 pomi a ridicat doar 2.000 sau Ripa care are rezervaţi la pepiniere 4.500, Livezeni 2.000, Iara de Mureş 5.000, Cipău 1.250, Ghindari 1.500 etc. Raidul anchetă a mai scos în evidenţă faptul că deşi multe secţii de tractoare sunt dotate cu burghie speciale pentru săpatul gropilor pentru pomi, totuşi acestea stau nefolosite la Sărmaş, Crăciuneşti etc. In perioada actuală, paralel cu plantarea pomilor sunt în curs de desfăşurare şi lucrările de pregătire în vederea înfiinţării de noi plantaţii de viţă de vie. Asemenea plantaţii sunt prevăzute a se face in 14 cooperative agricole din judeţul nostru pe o suprafaţă de 57 ha teren desfundat din toamna anului trecut. Aprovizionarea cu viţe se face destul de operativ. Unele cooperative solicită de la Agrosem chiar să le suplimenteze repartiţiile. Că interesul pentru extinderea viţei este mare, reiese şi din următorul exemplu. Cooperativa agricolă Corneşti-Mureş are de plantat viţă în acest an pe 15 hectare. Din toamnă au fost desfundate 18 ha şi s-a făcut aprovizionarea cu 75.000 viţe. Intrucît pe 2 ha erau multe izvoare, din timp pe 500 m s-au făcut drenaje. In prezent, aici se lucrează la pichetatul terenului, la săpatul gropilor. Raidul-anchetă a scos în evidenţa captul ca deşi perioada optimă de plantare a viţei se apropie, totuşi picheţatul şi săpatul gropilor au început în puţine unităţi agricole. De asemenea, unele C.A.P. nu se grăbesc să-şi ridice viţa solicitată, ea puţind fi ridicată în orice zi de la Agrosem Tg.-Mureş. In asemenea situaţie sunt cooperativele agricole din: Acăţari cu 50.000 viţe, Pănet 29.000, Urnei 15.000, Mitreşli şi Valea Largă cu cite 14.000, Gogan 18.000, Glodeni 17.800, Cucerdea şi Şincai cu cite 7.000, Ceuaş cu 8.400 ele. Se impune deci ca specialiştii mai ales, consiliile de conducere din aceste cooperative agricole să depună mai mult interes pentru procurarea materialului săditor, precum şi urgentarea lucrărilor pregătitoare pentru ca plantatul viţei de vie să fie făcut în perioada optimă. REMUS CÂMPEAN Cuptor modern de calcinat La întreprinderea „Republica" din Reghin se dezvoltă şi modernizează turnătoria de oţel. Din fonduri de mică mecanizare, ce întrec trei milioane de lei, s-a extins spaţiul de producţie, s-au executat două maşini moderne de presat modele din ceară etc. Recent, s-a terminat execuţia şi a intrat în probele tehnologice încă un cuptor de calcinat cu vatră mobilă. Noile lucrări ce se realizează la Cea mai populară colecţie beletristică din ţara noastră, cu o reputată tradiţie, „Biblioteca pentru toţi“, aniversează în noua sa formă 500 de numere — o dată cu apariţia volumelor „Visuri în vuietul vremii“ şi „Floarea din prăpastie“ de Al. Philippide. Noua serie a „Bibliotecii pentru toţi", a cărei apariţie a început in luna ianuarie 1960, aflată la jumătatea drumului ei spre numărul 1.000, continuă cele mai bune tradiţii ale vechii „Biblioteci pentru toţi“ (apărută in 1895). In cei 9 ani de apariţie în forma sa nouă, colecţia a atins — prin cele 500 de numere ale sale — tirajul turnătoriu de oţel, în mare parte terminate, fac posibilă reorganizarea întregului flux tehnologic, mecanizarea mai multor lucrări, reducerea manoperei şi în mod deosebit a efortului fizic la operaţia de presat modele. Astfel, se creează condiţii pentru creşterea simţitoare a productivităţii muncii şi de sporire a producţiei de piese turnate din oţel, de la 400 de tone la 600 de tone anual, general de peste 35 de milioane de exemplare. Unele titluri, de pildă, (Eminescu — Poezii) au apărut într-un tiraj de 490.000 exemplare, G. Coşbuc (Poezii, 3 ediţii) 335.000 ex„ Liviu Rebreanu (Ion, 3 ediţii) 260.000 de exemplare, Ion Creangă (Amintiri, Poveşti, Povestiri — 2 ediţii) 210.000 exemplare, George Călinescu (Enigma Otiliei — 2 ediţii) 160.000 exemplare, Lucian Blaga (Poezii) 105.000 exemplare, Octavian Goga (Poezii — 2 ediţii) 180.000 exemplare, Flori din poezia populară, 2 ediţii, 130.000 exemplare, IL Sienkiewicz (Potopul) 152.000 de exemplare. „Biblioteca pentru toţi“ la nr. 500 La export Produsele executate de colectivul Fabricii de confecţii „Tîrnava“ din Sighişoara devin tot mai solicitate de la an la an, atît pe plan intern cit şi peste hotare. Dacă în primul trimestru al anului 1968 fabrica nu exportase nici un produs, in perioada de la 1 ianuarie 1969 şi pină în prezent, produsele fabricii „Tîrnava“ au fost expediate cu diferite destinaţii în străinătate. Astfel, peste 200.000 de cămăşi confecţionate din diferite articole (Gelu, Liviu, Martinela etc.), au fost exportate in U.R.S.S., R.F.G., Suedia şi Olanda, iar 3.500 de pijamale au fost expediate cu destinația Austria. In felul acesta planul de export pentru trimestrul I a fost depăşit cu peste 30.000 lei. SEPTIMIA DIMA Reparaţii de obiecte electronice Producerea şi desfacerea unei game tot mai largi de obiecte electronice — televizoare, aparate de radio şi altele — a impus de la sine lărgirea continuă a prestărilor de servicii în ateliere şi la domiciliu. Cooperativa „Metalul" din Tg.-Mureş (Atelierul de reparaţii televizoare, radio şi picup) a mai înfiinţat în judeţ un traseu pe care, o dată pe săptămînă, lucrătorii atelierului se vor deplasa pentru repararea sau colectarea aparatelor amintite. Traseul cuprinde următoarele localităţi: Ernei — Icland — Cărăuşeri — Hodoşa — Dămieni — Mătrici — Eremit şi Cîmpul Cetăţii. In curînd, în comunele Band, Riciu şi Miercurea Nirajului, cooperativa „Metalul“ va înfiinţa puncte de reparaţie pentru obiecte electronice. Ele vor funcţiona o dată pe săptămînă. Deservirea populaţiei în aceste puncte se va face de către lucrătorii atelierului din Tg.-Mureș. CU PLANUL TRIMESTRIAL DEPĂŞIT Prin folosirea integrală a capacităţilor de producţie, pe baza asigurării unei mai bune întreţineri şi funcţionări a instalaţiilor şi utilajelor, Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş, a îndeplinit planul trimestrului I cu 3 zile înainte de termen, la indicatorii producţia globală şi producţia marfă. Pină la sfîrşitul trimestrului, lucrătorii combinatului au dat peste plan circa 600 tone de amoniac, 1.100 tone de azotat de amoniu şi o producţie globală suplimentară de 3.800.000 lei. * Organizind mai bine producţia, prin asigurarea unei aprovizionări ritmice cu materie primă, îndeosebi la hala metalurgică şi îmbunătăţirea colaborării in producţie cu celelalte întreprinderi, lucrătorii de la „Prodcomplex“ au îndeplinit planul producţiei marfă cu trei zile înainte de termen. Volumul producţiei obținute peste pian, tivrată şi destinată livrării, în acest trimestru, se ridică la circa 1.000.000 de lei. — T*/ Buna deservire a populaţiei — în atenţia organizaţiilor U.T.C. ' . ‘! ’ - ■' Din iniţiativa Comisiei politicoideologice a Comitetului judeţean U.T.C. Mureş a avut loc o masă rotundă pe tema bunei deserviri a populaţiei, de către cooperativa „Igiena“. S-au dezbătut probleme legate de etica comportamentului faţă de clienţi, despre participarea tineretului din organizaţia U.T.C. — „Igiena“ la realizarea sarcinilor de plan, despre promovarea tineretului pe treptele calificării profesionale. Participanţii , din partea consiliului de conducere a cooperativei, a comitetului U.T.C. — Igiena, au dat răspunsuri la problemele ridicate, de invitaţi — reprezentanţi ai celorlalte organizaţii U.T.C. din municipiul Tg.-Mureş. Discuţiile au avut un caracter constructiv; ele s-au purtat în limitele principialităţii — întreaga „masă rotundă" dovedindu-se un bun început de drum pentru seria manifestărilor ce figurează în planul tematic al Comisiei politicoideologice a Comitetului judeţean U.T.C. Mureş — axate pe tema bunei deserviri a populației. N. O. SAVENI Pagina a 3-a : SPORT Specializare în reţeaua cooperaţiei de consum Formele de desfacere a mărfurilor prin cooperaţia de consum se diversifică an de an. Astfel, în prezent se organizează o specializare a reţelei comerciale in mediul rural mai ales în centrele muncitoreşti, pe traseele turistice şi în comune dezvoltate. Se practică pe scară tot mai largă formele de autoservire, expunerea deschisă a mărfurilor prin expoziţii cu vînzare. Pentru acest an în mediul rural vor funcţiona un număr de 19 unităţi independente specializate pe diferite mărfuri şi 48 de raioane cu forme avansate de vînzare. La R. U. M. Reghin UTILAJE NOI întreprinderea de reparat utilaje şi mecanisme din Reghin execută în ultimul timp şi o serie de maşini şi instalaţii noi, destinate sectoarelor de exploatare şi unităţilor de prelucrare a lemnului. Anul acesta întreprinderea şi-a propus prin planul tehnic realizarea a incă o serie de tipuri de utilaje noi. Printr-un efort susţinut s-a întocmit documentaţia de execuţie pentru aproape toate poziţiile planului tehnic şi s-au lansat in producţie principalele maşini şi instalaţii. Astfel, acum sunt în curs de execuţie o presă pentru încheiat funduri de scaune, un uscător cu tamburi pentru aşchii, un sortator automat de buşteni şi altele. De curînd s-a terminat montajul unui circular dublu de tivit cherestea răşinoase, a unui uscător pentru furnir şi placaj şi a unui descărcător hidraulic de buşteni. Intr-un stadiu avansat de execuție se află și un funicular pasager de 2 tone și un tractor cu șasiu articulat. 1