Steaua Roşie, iulie 1969 (Anul 20, nr. 153-179)
1969-07-22 / nr. 171
Anul XXI. Nr.171 (3.126) Marți, 22 iulie 1969 ipagini. 30 bani I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! TEJjUji ROŞIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT ÎN JUDEŢUL ARGEŞ Primirea entuziastă făcută tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ÎN CURSUL ZILEI DE LUNI, TOVĂRĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER, ÎMPREUNA CU TOVĂRĂŞII MANEA MANESCU ŞI DUMITRU POPESCU AU FACUT O VIZITA DE LUCRU ÎN JUDEŢUL ARGEŞ. VIZITA A PRILEJUIT ÎNTÂLNIRI CU OAMENII MUNCII DIN INDUSTRIE ŞI AGRICULTURĂ, CU CADRE DE CONDUCERE DIN ECONOMIE, CU ACTIVIŞTI DE PARTID ŞI DE STAT. PREZENŢA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT PE MELEAGURILE ARGEŞENE A FOST SALUTATĂ CU CĂLDURĂ ŞI ENTUZIASM DE ZECI ŞI ZECI DE MII DE CETĂŢENI, CARE ŞI-AU MANIFESTAT, ŞI CU ACEST PRILEJ, ÎNCREDEREA ŞI ATAŞAMENTUL DEPLIN FAŢĂ DE POLITICA MARXIST-LENINISTA A PARTIDULUI NOSTRU, HOTÂRÎRE DE A NU PRECUPEŢI NICI UN EFORT PENTRU ÎNFĂPTUIREA EI. OAMENII MUNCII ARGEŞENI AU REAFIRMAT ENTUZIASMUL CU CARE INTÎMPINA CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI, EVENIMENT DE SEAMA ÎN VIAŢA PARTIDULUI ŞI STATULUI NOSTRU, A HOTARIRII MASELOR LARGI DE A ÎNDEPLINI MARILE SARCINI PE CARE PARTIDUL LE PUNE ÎN FAŢA CELOR CE MUNCESC. VIZITA ÎN JUDEŢUL ARGEŞ SE ADAUGĂ ŞIRULUI DE PUTERNICE MANIFESTĂRI A UNITĂŢII ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR ÎN JURUL PARTIDULUI COMUNIST, A COMITETULUI SAU CENTRAL ÎN FRUNTE CU TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU. Argeşul sub semnul profundelor transformări socialiste Au trecut numai cîteva zile ... încă nu s-a stins în suflete ecoul manifestaţiilor entuziaste cu care cetăţenii judeţelor Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bihor şi Arad l-au primit pe conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt încă vii în amintirea tuturor gesturile încărcate de emoţie, marea deliraie ce-l însoţeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul general al Comitetului Central al Partidului. Şi iată conducătorii partidului şi statului nostru s-au întâlnit din nou cu cetăţenii într-o vizită intrată în tradiţia vieţii publice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetăţenilor judeţului Argeş. Pe apa Argeşului, în locurile din preajma ei s-ar putea spune că istoria este o realitate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte pentru neatîrnare şi s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite să ducă la luminarea celor mulţi. Argeşul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri ce scriu file memorabile în istoria contemporană a României. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geografia economică a acestei zone consemna existenţa numai a cîtorva mine rudimentare de cărbuni, a Fabricii „Textila“ — Găvana şi a cîtorva ateliere, astăzi chiar şi o sumară prezentare a noilor unităţi ale industriei noastre socialiste ar ocupa un spaţiu impresionant. Materializarea politicii de dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu al patriei, marile combinate industriale construite sau în curs de construcţie au dat o nouă înfăţişare oraşelor şi satelor argeşene. Politica partidului de industrializare socialistă îşi găseşte aici o expresie din cele mai grăitoare, a metamorfozat radical viaţa acestor meleaguri minunate, punînd în valoare avuţiile şi energia nesecată a oamenilor săi. In Argeş a răsărit o impresionantă pădure de sonde, care avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă petrolieră a ţării. Aici s-a înălţat una din cele mai mari şi mai moderne hidrocentrale, care împreună cu alte şase uzine formează o puternică bază energetică a ţării. De aici a pornit la drum, în august 1968, primul autoturism românesc şi tot aici, acum, în aceste zile, harnicii constructori ridică noi citadele ale industriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani, producţia chimică a crescut de aproape trei ori faţă de anul 1965, cea de energie electrică o dată şi jumătate, iar industria constructoare de maşini cu 76 la sută. In 1968, întreprinderile industriale din judeţ au realizat o producţie globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decit aceea a anului 1950. Aici, în judeţul Argeş se află industria de autoturisme româneşti. Tot aici se realizează 87 la sută din producţia de tananţi, aproape 40 la sută din aceea de negru de fum şi peste o cincime din producţia de plăci fibrolemnoase. Este de ajuns să amintim Rafinăria din Piteşti, Fabrica de motoare electrice, Fabrica de stofe „Argeşana“, o fabrică de bere, una de preparate din carne, şi înţelegem amploarea procesului de industrializare socialistă pe plaiurile argeşene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator şi atunci cînd ne referim la agricultura judeţului Argeş. Aici îşi desfăşoară activitatea 6 întreprinderi agricole de stat, 5 întreprinderi de mecanizare a agriculturii şi 123 de cooperative agricole de producţie. In clipa de faţă, pe ogoarele argeşene lucrează aproape 2.000 de tractoare, aproape 900 de combine şi peste 1.100 de semănători mecanice. Avuţia obştească a cooperativelor a crescut, faţă de 1965, cu 30 la sută. Sutele de şcoli noi, un institut de învăţământ superior, căminele culturale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puternică a vieţii spirituale din plină efervescenţă pe meleagurile Argeşului, realităţi ale acestui proces de intensă evoluţie pe toate planurile cu care cetăţenii judeţului se mîndresc pe bună dreptate. Intr-o astfel de atmosferă de bilanţ al muncii creatoare, prilejuită de intensele pregătiri pentru cel de-al X-lea Congres al partidului şi pentru a XXV-a aniversare a eliberării patriei, i-au întîmpinat argeşenii pe conducătorii partidului şi statului nostru, care au vizitat ieri judeţul. Soare pe plaiuri — soare în priviri încă de la primire s-au vădit din plin atmosfera sărbătorească, entuziasmul, însufleţirea cu care populaţia judeţului a întîmpinat vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Mii de oameni s-au adunat la ora dimineţii în satul Glimbocata, al comunei Leordeni, punctul de intrare în judeţ. Pe chipurile tuturor se citeşte bucuria de a primi vizita conducătorilor partidului şi statului. Se aud urări de bun venit, se aclamă în cinstea Partidului Comunist Român, a politicii sale înţelepte. „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu, Ceauşescu“ — scandează cei de faţă, vîrstnici şi tineri, femei şi bărbaţi. In ochii tuturor luceşte emoţia, toate privirile se îndreaptă spre oaspeţi. Sînt momente de mare entuziasm. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popescu sunt întîmpinaţi de Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, de conducători ai organelor locale de partid şi de stat. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid dă glas „sentimentelor de aleasă preţuire, dragoste şi stimă cu care locuitorii judeţului Argeş întimpină astăzi pe oaspeţii lor“. El se referă apoi la realizările obţinute în însufleţită întrecere socialistă în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, în industrie şi agricultură, în dezvoltarea social-culturală, subliniind că vizita de lucru a conducătorilor de partid şi de stat va constitui pentru toţi oamenii muncii din judeţ un prilej de a strînge şi mai mult rîndurile în jurul partidului, de a-şi exprima hotărîrea lor nestrămutată de a contribui cu şi mai mult succes la înfăptuirea politicii interne şi internaţionale a partidului. In aplauzele şi uralele entuziaste ale celor prezenţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresează tuturor locuitorilor judeţului un cald salut în numele C.C. al P.C.R., al guvernului şi al Consiliului de Stat şi le urează noi succese în munca de ridicare a acestui judeţ pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice aplauze şi ovaţii. Răsună urale pentru partid, pentru Comitetul Central, pentru conducătorul său iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In văzduhul limpede al dimineţii se aud vocile celor care intonează un imn de slavă partidului. Sunt corurile reunite ale unor cămine culturale. Se scandează din nou în cinstea partidului, a conducătorilor săi. Coloana de maşini, însoţită de douăsprezece autoturisme „Dacia“, recent ieşite de pe banda de montaj, se îndreaptă apoi spre Tcpcî , venit unul din cele mai tinere oraşe ale judeţului. Localitatea îşi întîmpină oaspetele în haine sărbătoreşti. Peste tot sunt prezente semne ale hărniciei şi priceperii oamenilor de pe aceste, locuri. Locuitorii săi, adunaţi în centrul oraşului, fac oaspeţilor o entuziastă primire. Apropierea coloanei oficiale declanşează un torent de urale. Se face un scurt popas. Primarul oraşului, Ion Radu, adresează oaspeţilor un cald cuvînt de bun venit. Un grup de tinere oferă buchete mari de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mulţumeşte în cîteva cuvinte pentru frumoasa primire. Din nou, valuri de urale salută prezenţa oaspeţilor iubiţi. Conducătorii de partid şi de stat răspund aclamaţiilor. Se vizitează o expoziţie înfăţişind simbolic preocupările locuitorilor acestui tînăr oraş. Se văd aici costume populare, cusături de gherghef, covoare din lină, obiecte din ceramică, produse tradiţionale de artizanat lucrate şi azi cu măiestrie moştenită din străbuni de harnicii lucrători ai cooperativei din localitate, care valorifică şi perpetuează neasemuitele tradiţii ale artei populare, adăugîndu-i noi creaţii care întregesc şi se încadrează organic şi armonios în tumultosul proces al industriali-' zării. O a doua parte a expoziţiei oglindeşte munca neobosită a cooperatorilor agricoli din Topoloveni, strădaniile lor de a smulge pămîntului roade cît mai bogate. Este un prim contact cu activitatea oamenilor muncii de pe ogoarele judeţului. Următorul are loc în mijlocul cooperatorilor de la Văleni-podgoria. Locuitorii acestei comune au ţinut şi ei să-i întîmpine sărbătoreşte pe oaspeţi. Ei îşi manifestă acum adeziunea deplină, unanimă faţă de politica internă şi externă a Partidului Comunist Român. Mulţimea aflată în faţa sediului cooperativei aplaudă entuziast. Zeci de mîini întind buchete de flori, mamele îşi înalţă copiii spre conducătorul partidului, ca simbol al veşnicei continuităţi a acestui popor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde cu căldură acestei manifestări, îi îmbrăţişează pe cei mai tineri reprezentanţi ai noilor generaţii, viitorul patriei. Răsună urale de bun venit. Sunt de faţă Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, şi Gh. Petrescu, prim-vicepreşedinte al U.N.C.A.P. Oaspeţii sunt invitaţi în sediul cooperativei. Preşedintele ei, Gheorghe Neacşu, informează pe secretarul general al partidului despre succesele obţinute de cooperatori, despre planurile pe care şi le-au făcut pentru viitorii ani. Cooperativa, arată el, a fost înfiinţată în anul 1950. In clipa de faţă, averea obştească se ridică la 5.300.000 lei. S-au obţinut serioase realizări mai cu seamă în domeniul viticulturii şi pomicultura. întreaga producţie, subliniază preşedintele cooperativei, este valorificată pe bază de contract. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer cer relaţii amănunţite cu privire la modul cum sunt folosite braţele de muncă, la gradul de mecanizare a lucrărilor şi la extinderea suprafeţelor irigate. Se remarcă şi se apreciază pozitiv faptul că realizările cooperatorilor în unele sectoare sunt egale cu cele ale lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat învecinate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de metodele de lucru ale consiliului de conducere al cooperativei, arătînd că o chezăşie r. bunul”'. mers al muncii este conlucrarea, dezbaterea în comun a tuturor problemelor pe care activitatea concretă de fiecare zi le ridică. Cooperatorii din Văleni-podgoria sunt felicitaţi pentru frumoasele rezultate obţinute, pentru hărnicia lor şi le urează noi succese. La ieşirea din sediu asistăm la o nouă şi emoţionantă manifestaţie, încă o dată, braţele oaspeţilor sunt încărcate de flori. „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşi“, „Trăiască cel mai iubit fiu al poporului român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“ — se aude din mulţime. Nu departe de comuna Văleni se află staţiunea experimentală hortiviticolă din Ştefăneşti. Şi aici, ca de altfel pe întreg traseul, locuitorii comunei au ieşit cu mic, cu mare să salute trecerea conducătorilor de partid. Steaguri tricolore şi roşii flutură în vînt. O mare de urale întîmpină pe conducătorii iubiţi. Mai departe, întîlnim o vie nesfîrşită, plantată pe dealuri odinioară sterpe. Mai mult de 5.000 de hectare au fost înnobilate prin strădaniile lucrătorilor din această staţiune. Podgoria şi-a cîştigat în scurt timp un renume de care, cei ce muncesc aici, sînt, pe bună dreptate, mîndri. Coloana se opreşte. Oaspeţii au prilejul să admire, de aici, o dată cu dealurile care aşteaptă momentul solemn al culesului viitor, panorama Piteştiului industrial. In depărtare străluceşte flacăra veşnică de la Combinatul petrochimic. Se vizitează podgoria. Directorul staţiunii, Constantin Budan, informează că anul trecut s-au obţinut aici 7.000 de kilograme de struguri la hectar. Cercetătorii staţiunii au ajuns însă la concluzia că există posibilitatea ca producţia să crească cu 50 la sută. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de lucrările de irigare şi recomandă urgentarea lor. Recomandă, de asemenea, studierea tuturor posibilităţilor existente pentru valorificarea superioară a producţiei de struguri. In continuare se face o vizită la Complexul de vinificaţie. Inginerul Teodor Giosanu prezintă, în faţa unui plan, secţiile complexului de la rampa de recepţie, trecînd prin depozitul cu o capacitate de 800 de vagoane anual, pînă la sala de ambalare. Oaspeţii sînt conduşi apoi prin toate aceste obiective. La ieşirea din complex, sute de cetăţeni manifestează îndelung, exprimîndu-şi ataşamentul faţă de politica Partidului nostru Comunist, adeziunea fierbinte faţă de ţelurile sale majore, unitatea de nezdruncinat în jurul Comitetului Central al Partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. O expresie elocventă a politicii creatoare a partidului: citadela industrială a Piteştilor » Oraşul de pe malurile Argeşului trăieşte o zi de sărbătoare. Mii şi mii de cetăţeni, femei, bărbaţi copii s-au pregătit să-i întîmpine pe oaspeţi. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi la sosire de Alexandru Popescu, prim-secretar al Comitetului municipal Piteşti al P.C.R., primarul municipiului, care, în numele celor peste 100.000 de locuitori ai oraşului le urează un călduros „bine aţi venit“. Se aud uralele celor ce se află de faţă, se scandează numele secretarului general al Comitetului Central al Partidului. La locul primirii, mîndria cetăţenilor Piteştiului, autoturisme „Dacia-1100“. In faţa fiecăruia copii în costume naţionale oferă buchete de flori oaspeţilor dragi care îi îmbrăţişează. Primarul oraşului prezintă apoi o expoziţie improvizată ce îşi propune să prezinte succint realizările industriei piteștene. In prim plan, darul pe care colectivul uzinei de autoturisme îl face în aceste zile celor două mari sărbători, a XXV-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist și cel de-al X-lea Congres al partidului, autoturismul cu numărul 10.000. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer îi felicită călduros pe constructori. Mai departe se trece prin faţa unor mici standuri unde Fabrica de motoare electrice, Combinatul petrochimic, Combinatul de industrializare a lemnului, Uzinele textile, Fabrica de stofe „Argeşana“, Fabrica de încălţăminte, Fabrica de pîine, Fabrica de bere, întreprinderea de industrie locală „Progresul“ şi cooperativa meşteşugărească prezintă mostre ale produselor lor. Oaspeţii se interesează de calitatea şi preţul acestor produse, de cantităţile care se livrează comerţului pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei. Se vizitează apoi Fabrica de motoare electrice, unitate economică cu rol de pion avansat în industria electrotehnică românească. In secţiile ei, înzestrate cu utilaje de cea mai înaltă tehnicitate, se produc sute de mii de motoare, care vor pune în mişcare tot atîtea frigidere, aspiratoare, maşini de cusut, maşini de spălat rufe etc. Prin cea mai nouă secţie a întreprinderii — cea de motoare asincrone în carcasă de aluminiu — tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi sunt însoţiţi de Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi de directorul uzinei, Octavian Abrudan, care dau ample explicaţii în legătură cu noile creaţii ale constructorilor de maşini de aici şi cu caracteristicile tehnice ale unor produse. Se apreciază faptul că, deşi tînără, uzina a reuşit în scurt timp să acopere în întregime necesarul de motoare pentru fabricaţia în ţara noastră a numeroase bunuri de uz casnic şi industrial. O serie de produse ale uzinei sunt exportate în Iugoslavia, Polonia, Uniunea Sovietică și în alte țări. Este impresionantă revărsarea de entuziasm cu care colectivul (Continuare in pag a. 2-a) A In pagina a 3-a: SPORT • Mari posibilităţi pentru intensificarea ritmului la seceriş • Combinele să nu fie plimbate în timpul zilei • Mai multă operativitate la depanarea defecţiunilor • Grâul secerat manual să fie operativ transportat şi treierat Sarcina cea mai importantă care stă în faţa oamenilor muncii din agricultură este strîngerea recoltei de grîu şi de alte cereale păioase, transportul şi depozitarea lor. In judeţul nostru recolta s-a strîns de pe suprafeţe foarte mici, cu toate că timpul este foarte înaintat. Pînă la data de 20 iulie s-a recoltat orzul de pe 6.175 ha şi grîul de pe 897 ha. Fără îndoială că în acest an se lucrează în condiţii cu totul deosebite, că datorită excesului de apă au apărut o serie de greutăţi care trebuie învinse. Reuşita campaniei este legată de felul cum fiecare inginer va şti să organizeze munca. O mare importanţă în această situaţie prezintă concentrarea forţelor pe parcelele unde combinele au cea mai mare productivitate şi unde şi producţia este bună. Important este să se asigure de lucru combinelor cite o zi întreagă, evitînd deplasările în cursul zilei, aceasta urmînd să se facă seara după timpul de lucru. Condiţiile de lucru din acest an şi starea cerealelor impun multă operativitate din partea I.M.A. şi I.A.S. în depanarea defecţiunilor ce se ivesc la utilajele folosite, asigurînd tot timpul în cîmp asistenţa tehnică necesară. Trebuie să ţinem cont că starea lanurilor şi gradul de coacere foarte diferite, impun ca de mai multe ori în timpul zilei să fie controlate modul de funcţionare a combinelor şi în special dacă nu se pierd boabe, la fel toba combinei se impune să fie reglată în cursul zilei. Refacerea planurilor operative se impune peste tot şi trebuie să se aibă tot timpul în vedere mărirea la maximum a productivităţii în special a combinelor. Pentru aceasta este necesar să li se rezerve cele mai bune lanuri, iar forţa manuală trebuie organizată pentru recoltarea lanurilor în pante neaccesibile combinelor fără pierderi, în lanurile culcate unde combinele ar produce pagube mari şi au productivitate scăzută şi mai ales în lanurile îmburuienate. Consiliilor de conducere li se cere să antreneze în munca de recoltare pe toţi membrii cooperativelor agricole. Pierderile avute de aproape toate unităţile anul trecut la grîul recoltat manual, pierderi care se pot repeta şi anul acesta, impun ca griul recoltat manual să fie clădit in pari. Insă lucru şi mai important este ca după 4—5 zile de la recoltat să înceapă transportul şi treieratul cerealelor. Altfel, pierderile anilor trecuţi se vor repeta, iar răspunderea va cădea în sarcina celor care şi-au organizat defectuos munca. Pentru strîngerea la timp şi depozitarea cerealelor nu trebuie precupeţit nici un efort. In acest scop, paralel cu recoltatul, trebuie asigurat transportul şi depozitarea. Condiţiile anului acesta de umiditate şi impuritate ridicate, impun condiţionarea boabelor înainte de depozitare Mare atenţie trebuie acordată în fiecare unitate recoltării, condiţionării şi depozitării cerealelor provenite de pe loturile semincere, care trebuie să ne asigure sămînţa pentru această toamnă. Concomitent cu recoltatul cerealelor trebuie acordată o atenţie deosebită strîngerii paielor şi plevei, care în condiţiile judeţului nostru au întrebuinţări multiple. Acţiunea de balotat trebuie să urmeze imediat după combine, urmată de adunatul şi transportul la sire a baloţilor. In această vară unităţile agricole urmează să însămînţeze în mirişte culturi duble pe 15.000 ha. Pentru a nu se întirzia lucrarea, imediat după eliberarea terenului se va stabili destinaţia lui, iar acolo unde urmează culturi duble seva pregăti şi însămînţa cît mai repede posibil. La fel, terenurile ce urmează să fie însămînţate anul acesta cu cereale de toamnă trebuie fertilizate, arate, grupate sau discuite, condiţie de mare importanţă pentru producţia anului ce vine, aceasta şi pentru prevenirea neajunsurilor din toamna trecută cind începutul campaniei de însămînţări ne-a prins cu o suprafaţă foarte mică arată şi pregătită. Ing. IOAN OLTEANU director adjunct la Direcţia agricolă judeţeană II PRIMII PAŞI PE PE LUNA Aşadar, visul milenar al omului s-a împlinit: „Marea Liniştii“ de pe suprafaţa satelitului nostru natural a fost ieri martora unui eveniment epocal: doi pămînteni, NEIL ARMSTRONG şi EDWIN ALDRIN au făcut PRIMII PAŞI PE LUNA. Amănunte în pagina a 4-a.