Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)
1969-10-10 / nr. 240
IN Is I%* N I\ IN IN I S NI * INISI s\ Is N I S* V IN IN \S Is Is PRETEXTE Mi s-a părut intr-o zi, nu de mult, că am văzut undeva in oraș un soclu de statuie pe care un proprietar grijuliu își înscrisese cu litere mari de catran blazonul feudal ca o însemnare cu fierul roșu pe spinarea aplecată a unui șerb fugit. A fost poate doar o părere, treceam cu autobuzul pe o strada in pantă uşoară, era cald şi aerul vibra deasupra zidurilor, fierbinte. Oricum in toamna aceasta, cu zile uneori atît de frumoase, numai ghidul unui sacrilegiu, tatuaj barbar pe albeaţa calcarului sau a marmurei, mi s-a ivit înspăimîntător şi crud. Era semnalul reînvierii simţului aceluia care, necontrolat, transformă arta într-o proprietate, a cuiva, atunci cind ea trebuie să fie a tuturor: puterea colecţionarului fanatic care ar dori să aibă numai el, pentru bucuria ochilor şi inimii sale, o Galatee oprită in cingătoare, o pinză cernită de vreme în grosul tviorii cu semnele buricelor degetelor unui artist a cărui ţarină se aşterne, pulbere fină acum peste pasta, zgrunţuroasă, a nebunului care sfirtecă chipul vestit al unei madone indecente pentru a feri lumea de păcat, a hoţului care, asemenea lui Arsene Lupin, centermenulspărgător, îngrămădeşte intr subterană comorile lumii. Un egoism adică, o defecţiune morală nepotrivită şi pe care, dacă într-o gradaţie diversă o posedăm cu toţii, e bine totuşi să ♦»♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ Statui cu număr de inventar încercăm a » vindeca printr.o dăruire cuiva, unei munci, unui copil, unui obiect aşa cum im eroul unui prozator american începea să înveţe a iubi un nor, un copac, o stîncă, pentru a se putea perfecţiona in greaua artă a iubirii. Număr de inventar: înşiruire in rînduri de obiecte asemenea, ale aceluiaşi, ale cuiva. De ce să fie nevoie de tine, umţind o mobilă veche dintr-un muzeu, o piatră găsită in prundişul unui rin, cioplită de 30 de mii de ani de un om, o bancă sau un dulap într-o clasă? Cineva a dorit să vă deosebească de alte obiecte asemenea marcate de cifre de vopsea sau plăcuţe şi şuruburi probabil temindu-se că va veni vremea cînd va trebui să vă aleagă din grămezi, să vă găsească în alte oraşe duse acolo de vînturi, furate de furi păcătoşi sau pierdute în evenimente înghesuite, întâmplări grozave închipuite de acest inventator al numărului, al seriei, al ordinii şi proprietăţii, de care se teme şi de care se apară astfel. O tristă mentalitate, o tutelă impusă obiectelor artei şi obiectelor în general, fără rost, prohibitivă şi laşă. Va trebui să învăţăm să iubim şi noi statuile fără a le pecetlui cu trecătorul nostru nume sau cu numărul de smoală, lăsindu-le singure, unice, lingă ziduri şi prin pieţe, libere şi dăruite tuturor, să ne revoltăm împotriva seriei, să fim noi înşine şi să lăsăm statuile albe, curate aşa cum le-au dorit cei ce le-au scos la lumină, pietrei cărora le aparţin şi timpului care le spală cu ploile sale veşnice. Am căutat cîtva timp soclul numerotat şi apoi am renunţat căci memoria mea uită locul în care el se înalţă. Mă tem uneori, mai ales în plină amiază, să nu întilnesc dincolo de colţ soclul acesta înspăimîntător şi meschin. DAN CULCER I Is $s\\Is I\ \ IN \s I\ s\sIN *s Is. File de istorie MAREA VICTORIE DE LA ROVINE (1394) „împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă, Au venit şi-n ţara noastră de.au cerut pămint . _ _ Şi apă — vi nu voi ca sa mă laud, nici că voi să te-nspăimînt, Cum veniră, se făcură toţi o apă ş.un pămint“. (Mircea către Baiazid, din Scrisoarea a III-a de M. EMINESCU) Au trecut 575 de ani de la marea victorie de la Rovine, aproape şase secole şi, această eroică bătălie, vitejia poporului nostru în lupta sa pentru apărarea independenţei, figura luminoasă a lui Mircea cel Bătrîn, domnul Ţării Româneşti, continuă şi vor continua pentru totdeauna să strălucească în istoria atît de frămintată a poporului român. ... După ce Imperiul Otoman a cotropit şi încorporat în graniţele sale statele feudale din sudul Dunării, ameninţarea pentru cele din nord şi-n special pentru ţările române, a devenit tot mai primejdioasă în secolul al XIV-lea, mai ales că, subjugate de turci, ţările din Balcani işi puneau speranţele eliberării in forţa politico-militară a Ţării Româneşti. Printre voievozii care au obţinut cele mai mari victorii împotriva invadatorilor a fost Mircea cel Bătrîn (1386—1418), încă cu mult înaintea marii bătălii de la Rovine, Mircea, în fruntea oastei sale, care îşi apăra „sărăcia şi nevoile şi neamul“ a reuşit să smulgă din mîinile turcilor Dobrogea, adăugind titlului său de pînă atunci şi pe cel destăpinitor al părţilor Podunaniei, in anul 1389. Cu doi ani mai tîrziu, în 1391, turcii organizează o mare expediţie în Ţara Românească şi după ce prădează o parte a ţării, se retrag din nou in sudul Dunării. Era semnalul unui lung şir de bătălii turco-române, turcii vizind cotropirea şi supunerea ţării, mai ales că in acest timp intervenţiile lui Mircea cel Bătrîn in sprijinul popoarelor balcanice deja subjugate erau tot mai insistente. Dîndu-şi seama de pericolul ce ameninţa ţara, domnul a luat măsuri in vederea luptelor ce deveniseră iminente, măsuri interne prin organizarea „oastei celei mari“, dar şi pe plan extern, printre care încheierea unui tratat de alianţă cu regele Sigismund al Ungariei. In septembrie 1394, în fruntea unei armate extrem de numeroase, Baiazid, sultanul turcilor, trece Dunărea în nord, în Ţara Românească şi începe pustiirea ei, iar Mircea, pentru a căpăta răgaz şi pentru a slăbi forţa militară a invadatorilor, dispune evacuarea satelor, adoptă aşa-zisa tactică de hărţuire a inamicului, tactică care a devenit pentru mult timp forma clasică de luptă a ţărilor române împotriva armatelor otomane cotropitoare. Această tactică a făcut ca atunci cind turcii au ajuns în apropiere de Curtea de Argeş — vechea capitală a Ţării Româneşti — să fie slăbiţi atît din punct de vedere militar, în urma loviturilor primite pe parcursul bătăliei, cit şi din punct de vedere moral, văzînduse puşi în imposibilitatea de a-şi realiza scopul. In aceste condiţii are loc marea încleştare de la Rovine din octombrie 1394, cind oastea română, condusă de Mircea se angajează în lupta decisivă din cadrul acestei campanii întreprinsă de Baiazid. Cronicile turceşti, bulgăreşti şi bizantine, care incearcă să oglindească desfăşurarea operaţiunilor militare de la Rovine, îşi exprimă mirarea faţă de vitejia oastei lui Mircea în faţa colosului turcesc, subliniind că „lănci nenumărate s-au frînt şi s-au tras atîtea săgeţi, incit cerul nu se putea vedea de mulţimea lor“, că rîul lingă care se dădea bătălia „era roşu de singe“ şi că însuşi sultanul, temutul Baiazid a fugit, trecînd Dunărea. A fost una dintre cele mai crîncene lupte, mai grele, dar şi una dintre cele mai glorioase din istoria luptelor turco-romane. Cu toate acestea, boierii reacţionari, duşmanii lui Mircea, pun la cale înlăturarea lui de la domnie, lucru ce se şi întîmplă in anul 1395 cind, pe baza unei înţelegeri prealabile între boieri şi turci, oştile otomane intră din nou în Ţara Românească. Este — după cum ne arată istoria ţării noastre — cea dinţii acţiune de acest fel pe care au iniţiat-o boierii români şi pe care, din nefericire pentru domnii patrioţi şi pentru soarta ţărilor române, o vor repeta şi în veacurile următoare. După scurt timp însă, printr-un complex de împrejurări favorabile, Mircea revine la domnie şi în 1397, în cadrul unei noi expediţii întreprinsă de Baiazid, el cîştigă din nou o victorie răsunătoare împotriva turcilor, iar în anii următori, oastea română, sub conducerea lui, recucereşte parte din teritoriile cotropite. După anul 1404, în documentele cancelariei sale, Mircea cel Bătrîn se intitula : „Domn a toată ţara Ungro-Vlahiei şi al părţilor de peste munţi încă şi spre părţile tătăreşti şi herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului şi domn al Banatului Severinului şi de amîndouă părţile peste toată Podunavia, încă pînă la Marea cea Mare şi singur stăpinitor al cetăţii Dristor“. Au trecut aproape şase secole de la marea victorie obţinută de oştirile române, sub conducerea lui Mircea cel Bătrîn, împotriva invaziei turceşti, la Rovine .Prin importanţa sa, prin figura luminoasă a domnului şi prin vitejia poporului nostru în lupta sa pentru independenţa patriei, victoria de la Rovine rămîne pentru totdeauna înscrisă la loc de cinste în istoria ţării noastre, un mesaj fierbinte transmis de înaintaşi către urmaşii lor. ION SIMA „La nord prin nord-vest“ Producţia studiourilor americane „La nord prin nord-vest“, care va rula la cinematograful Arta, este recomandabil publicului mai ales întrucit filmul a obţinut premiul „Scoica de argint“ al Festivalului internaţional al filmului de la San Sebastian, cit şi prin prezenţa a cîtorva actori cunoscuţi ai cinematografului american : Cary Grant, Eva Marie Saint, James Mason, avîndu-l în frunte pe regizorul Alfred Hitchcock. Contesa Cosel’ 99 Filmul „Contesa Cosel“ ne introduce, prin idila romantică dintre contesa Cosei şi regele August al doilea, în istoria Poloniei secolului al XVIII-lea. Filmul redă cu fidelitate, poate cu prea multă fidelitate, aspecte ale unor trăsături „morale" ca ipocrizia, aviditatea, libertinajul — de la curtea regelui ca intr-o adevărată suită de tablouri de epocă. Aprovizionarea de iarnă cu legume şi fructe în sectorul forestier Incepînd din această săptămină o echipă de control din cadrul U.J.C.A.P. va urmări felul cum se face aprovizionarea populaţiei cu legume, fructe şi produse de strictă necesitate în unităţile situate în gurile de exploatare, centre muncitoreşti şi unităţi izolate din judeţul nostru. Scopul controlului este de a urmări o cit mai bună aprovizionare a unităţilor cu produsele de strictă necesitate, solicitate de populaţia din aceste localităţi în perioada de iarnă. Importante lucrări energetice Lucrătorii întreprinderii de electricitate din Tg.-Mureş, au dat în folosinţă înainte de termen noi lucrări şi obiective energetice importante. Intre acestea se numără: linia aeriană de transport de 110 kv între Tg.-Mureş şi Reghin, lungă de 35 km, o staţie de transformare de 110 kv la Odorheiul Secuiesc, precum şi linia electrică aeriană de 110 kv intre Miercurea Ciuc şi Gheorghieni. Pentru electrificările rurale au fost întinse peste 40 km axe de alimentare de medie tensiune, 30 de posturi de transformare, precum şi alte utilaje de protecţie, de îmbunătăţire a tensiunii electrice. Raportînd îndeplinirea înainte de termen a planului de investiţii pe acest an, lucrătorii acestei întreprinderi s-au angajat să mai execute un volum de lucrări de circa 8 milioane lei. Premiere şi reluări Noile premiere ale Teatrului de stat care au fost văzute de un mare număr de spectatori vor putea fi vizionate şi săptămîna ce vine de către publicul tîrgumureşean. Astfel. ..Croitorii cei mari din Valahia“ va putea fi vizionată pe ziua de 14 octombrie, iar „Ulise şi ... coincidenţele“ în zilele de 16, 18 şi 19 octombrie la ora 20. Actorii secţiei maghiare vor relua cîteva piese aflate încă din stagiunea trecută în repertoriul lor. In ziua de 15 va putea fi vizionată piesa: „Căminul“, iar „Noi, bărbaţii" în zilele de 17 şi 19 octombrie la ora 15,30. Turnee Teatrul de stat din Tg.-Mureş şi-a înscris în programul său pentru săptămîna ce vine cîteva spectacole in unele localităţi ale judeţului. La Miercurea Nirajului va fi reprezentată în ziua de 14 octombrie piesa „Căminul“, la Sighişoara in ziua de 15 „ise şi... coincidenţele“, iar spectatorii din Band vor putea viziona pe ziua de 18 octombrie „Noi, bărbaţii“. Concert simfonic Orchestra simfonică a Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş va avea ca oaspete pe dirijorul francez Eugene Bozza, sub bagheta căruia vor fi executate cîteva piese simfonice de largă notorietate din repertoriul clasic francez şi contemporan. Cu acest prilej melomanii tirgumureşeni vor audia „Simfonia spaniolă“ de Lalo, „Simfonia în re“ de Cezar Franck şi „Preludiu“ şi ,,Passacaglia“ de Eugene Bozza. Pe teme cetăţeneşti De ce simplu, cînd se poate complicat?! O dată cu dezvoltarea municipiului Tirgu-Mureş, în noile cartiere au fost construite şi date in folosinţă diferite unităţi comerciale, de alimentaţie publică, ateliere de prestaţii şi servicii etc. Prin grija Direcţiei judeţene P.T.T.R. în aceste cartiere au fost înfiinţate oficii poştale. In cartierul „7 Noiembrie“ de exemplu, funcţionează oficiul poştal nr. 5. Pe Aleea Carpaţi, oficiul nr. 6. Această măsură a fost luată în scopul unei mai bune deserviri a populaţiei cu efecte poştale,m jjiare,şi.rgviste^cqp,.. vorbiri telefonice și altele. Cu toate acestea, deservirea lasă foarte mult de dorit. Dacă cineva primeşte un aviz pentru bani, merge să-i ridice de la oficiul nr. 1. Pentru pachete, omul trebuie să se deplaseze la oficiul poştal nr. 2 de la gara mare. In ce constă atunci îmbunătăţirea ? Cetăţeana A. R. de la Aleea Carpaţi a primit o scrisoare recomandată de la I.L.P. Tirgu-Mureş. In loc să ridice scrisoarea de la oficiul nr. 6 — Aleea Carpaţi — a trebuit să meargă la oficiul nr. 5 din cartierul 7 Noiembrie. Aşa scria pe aviz : Vă veţi prezenta la oficiul nr. 5. Şi s-a prezentat... De neînţeles ! Din moment ce există oficiu poştal în cartier, de ce scrisorile, pachetele sau banii trebuie luaţi de la alte oficii, din alte cartiere ? Să fie oare o „iniţiativă" a poştei avînd drept ,scop ca cetăţenii dintr-un cartier să se cunoască cu cei din celelalte cartiere? Nu prea ne vine să credem acest lucru. Credem că este altceva : lipsă de... organizare. Da. De ce simplu, cînd se poate complicat ! ! T. TANASESCU AGENDA VINERI, 10 OCTOMBRIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Omul care valora miliarde. Progresul: Pentru incă puţini dolari. Select: Iconostas, (la ora 18,30) şi A trecut o femeie. Tineretului : Nu vor fi divorţuri (la orele 17, 19, 21) şi Marele şarpe. Muncitoresc: Feldmareşala. Flacăra: Cu bicicleta spre lună. SIGHIŞOARA — Lumina: Am două mame şi doi taţi. LUDUŞ — Flacăra: Crimă în stil personal. SÂRMAŞ — Popular: Adio. Gringo. REGHIN — Patria : Ultima tură. Victoria: Dragoste la zero grade. TÎRNĂVENI — Melodia: Creola, ochii-ţi ard ca flacăra. SOVATA — Doina: Vîrstă ingrată. SlNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Neimblinzita Angelica- FINTINELE — Patria: Vîrstele omului. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Toată lumea e nevinovată. Teatru TEATRUL DE STAT DIN TG.-MUREŞ, secţia maghiară, prezintă azi, la ora 20, „Mi, férfiak" (Noi, bărbaţii), comedie de Méhes Gyöngy. TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI DIN TG.-MUREŞ, secţia română, prezintă azi, la ora 11, „Traista cu poveşti“, la ora 16, „Capra cu trei iezi“. Televiziune 10,00 — Tele-enciclopedia (reluare); 18,00 — Buletin de ştiri; 18,05 — Studioul şcolarilor; 18,30 — Muzică populară; 18,45 — Criterii. Arte frumoase; 19,00 — Tele-universitatea; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Actualitatea economică; 20,20 — Film artistic: „Nu se ştie niciodată“, coproducţie franco-italiană; 21,55 — Reflector; 22,15 — Emisiune de limbă română; 22,30 — Varietăți pepeliculă: 22,55 — Telejurnalul de noapte. Agenția O.N.T. Mureş organizeaza o excursie de doua zile la Bucureşti, pentru vizitarea EREN-69, PE ITINERARUL: — Tg.-Mureş — Braşov — Predeal — Sinaia — Ploieşti — Bucureşti. Plecarea : 14 octombrie 1969, ora 6,00. Sosirea: 15 octombrie 1969, ora 22,00. Prețul: 143 lei, în care se include : transportul cu autocarul, cazarea la hotel și două mese de prînz. Locuri limitate. Consfătuiri cu caracter metodologic Miercuri a început, la Tîrnăveni, consfătuirea de două zile a corectorilor şi metodiştilor caselor de cultură din judeţul nostru. La ordinea de zi, probleme metodologice ale activităţii cultural-artistice de masă. Referatele şi seminariile vor fi urmate de un simpozion-model şi de o seară culturală complexă, cu caracter demonstrativ, incluzînd şi un program artistic. Peste cîteva zile (10—11 octombrie) va avea loc la Sighişoara seminarul judeţean al bibliotecarilor de la bibliotecile orăşeneşti, care va avea tot un caracter metodologic și de instruire. Fructe la export Lucrătorii întreprinderii agricole de stat din Reghin, unitate specializată in cultura pomi-viticolă, au obţinut în acest an rezultate deosebite în producţie. Acum, cînd recoltarea fructelor este în plină desfăşurare, un calcul arată că de pe cele 170 de ha cu livezi de meri, peri şi pruni, s-a obţinut o recoltă de 32 kg fructe, in medie, pe fiecare pom aflat pe rod. In acest an această modernă unitate agricolă de stat va da economiei naţionale peste 150 de vagoane de fructe de calitate superioară. Datorită producţiilor sporite din acest an, planul de export de 500 tone va fi suplimentat cu încă 200 tone fructe. Pînă în prezent, pe baza contractelor încheiate la export unitatea a şi livrat în R.D.G., Austria, R.S. Cehoslovacă, U.R.S.S. și în alte țări peste 300 tone fructe proaspete. Vvivr. . .c'/’.r sy', 111 ■■■■ 1 * 1 .....* ■■■■ ■■■■■■■L.IWJ» Uufâa'fo&xşfwţtca ARFÜ-BS0M ÂRFO-CLOR MFO-TYP ARFO-STAT ARFO-GRAF Tc-MUREŞ 1.1. S. „ELECTRO MUREȘ“ Tîrgu-Mureş Str. Kossuth Lajos nr. 114, telefon 3562. VINDE din stocul disponibil, pe bază de comandă fermă, întreprinderilor de stat și cooperatiste următoarele materiale: — UNIVERSALE PENTRU STRUNG 0 100 — BARE SILITE 8X180X150 — CURELE TRAPEZOIDALE 11X17X4.760 — TABLA TERMOBIMETAL 1,5x340x380 — SURUB ST. 4X12 — RULMENȚI N.U.P. — PIESE TURNATE CU PRECIZIE — SIMERINGURI 63x33 Informații suplimentare se pot primi la serviciul aprovizionării al întreprinderii, unde se pot consulta și listele altor materiale.