Steaua Roşie, mai 1970 (Anul 21, nr. 101-126)

1970-05-30 / nr. 125

-v ţix'-ţ' . " - VWww«'^»»,w Waw „ • .' % -.C ..'' -■ ~ ... SE RESTABILEȘTE ORDINEA $1 LA FABRICA DE CĂRĂMIZI DIN SIGHIȘOARA. 11 RlNDURI EMOŢIONANTE Din toată inima“ Anişor şi Monel Niţu. Doi mi­cuţi bucureşteni. Locuiesc in sectorul VI al Capitalei, pe stra­da Soldat Cîndea. Fotografia care-i prezintă a fost trimisă chiar din Bucureşti. Am găsit-o intr-un colet expe­diat pentru un copil sinistrat din Tîrgu-Mureş. Alături de ea cîteva rînduri emoţionante: „Iţi dâruim, din toată inima, aceste obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Suntem­ alături de voi copii tirgumureşeni, care aţi fost supuşi de puhoaie la o nemiloasă încercare . . Rozalia Moldovan, elevă la Şcoala generală de pe Aleea Carpaţi, căreia i s-a înminat darul vostru, vă mulţumeşte cu căldură, vouă, micuţilor bucu­reşteni. Cinema SIMBĂTĂ, 30 MAI TG.-MUREŞ — Arta: Cei 1.000 de ochi ai dr. Mabuse. Select: ... Să ucizi o pasăre cintătoare. Progresul: Helga. Tineretului: O nuntă cum n-a mai fost. Munci­toresc. Virsta ingrată. Teatru TEATRUL DE STAT (secţia română — ora 20): I­n individ suspect. Televiziune 17:00 — Microavanpremiera; 17,05 — Buletin de ştiri; 17,10 — Emisiune în limba germană. Din cuprins: Secvenţe din activitatea unor întreprinderi. Reportaj de la Liceul nr. 21 din Bucureşti. Muzică uşoară. Un pionier al tehnicii rachetelor — Hermann Oberth. Lieduri de Schubert. De Ziua copilului. Teatru de păpuşi: Pinocchio: 18,05 — Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 19,20 — 1.001 de seri. Emisiune pentru cei mici: 19,30 — Telejurnalul de seară: 20,00 — Tele-enciclopedia: 21,00 — Reportaj TV: 21,20 — Film serial: Rocambole: 22,00 — Tele cine-recital nr. 4. Cu: Mar­cel Anghelescu, Nicolae Gărdes­­cu, Valentin Plătăreanu, Stefan Tapalagă, Cristina Hamel, Lăcră­mioara Stan, Ion Tugearu, Matty Aslan, Vasile Petcu și orchestra Horia Moculescu. Invitata emi­siunii: Lize Marke (Belgia), 23:00 — Of, inimioară !... Margareta Xenopol şi cîntecele sale. 23,25 — Telejurnalul de noapte, sport. Radio Tg.-Mureş DUMINICĂ, 31 MAI In limba maghiară: 8—8,30: E­­misiunea pentru pionieri şi şco­lari. 8,30—9: Emisiunea pentru copii. 16,30—17,15 — Mozaic du­minical. LOTO La tragerea din 29 mai a. c. au fost extrase numerele: Extragerea I. — 85, 26, 53, 68, 41, 55, 83, 39, 30. Fond de premii: 445.937 lei. Extragerea a ll-a. — 59, 3, 9, 43, 5, 28, 25. Fond de premii: 408.470 lei. SIGHIŞOARA _ _________ A FOST ULTIMUL TRONSON REDAT CIRCULAŢIEI Pe întreaga distanţă a secţiei L. 2 Sighişoara, circulaţia este complet restabilită! Un anunţ lapidar, dar încărcat cu mari semnificaţii. Dincolo de el sunt zile şi nopţi nesfîrşite, pline de încordare, sunt momente emoţio­nante de zbucium şi de dăruire îm­pinsă pînă dincolo de limita credi­bilului. Sînt broboanele de sudoare ale feroviarilor care nu au făcut e­­conomii de energie, ale oamenilor care au ştiut să învingă cu atîta tărie vitregia naturii. Secţia cuprinde 200 km de linii ferate. Tăvălugul cu tăişul neiertă­tor al apelor s-a năpustit în tera­­samente, în poduri, în instalaţii, a oprit trenuri, a întrerupt circulaţia pe drumul de fier. Intre Paloş şi Beia linia a fost avariată in două puncte. Intre Dîrju şi Archita la fel. In valea Architei, înspre Mu­­reni, alte 4 puncte grav avariate. Mureni—Vînători 2 puncte, Sighi­şoara—Daneş 3 puncte, Copşa Mică—Micăsasa alte 2 puncte a­­variate. Apa alerga nebună cu 7— 8 m sec. Terasamente duse de pu­hoaie, linii rămase suspendate, po­duri distruse, instalaţii despletite... Astăzi, circulaţia este complet restabilită! Un anunț lapidar, totul decurge de-acum normal. Există însă fapte care rămîn in­crustate adine în cartea de onoa­re a feroviarilor sighișoreni. — Am folosit două poduri provi­zorii, am construit variante de li­nii. Pînă în prezent s-au descărcat circa 50.000 tone de piatră pentru terasamente. Zi şi noapte, în trei schimburi, 1.000 de oameni au muncit cu întreaga lor dăruire la reconstrucţia liniei. . . . Interlocutorul nostru, ing. Va­­leriu Ciobanu, şeful secţiei L. 2 Si­ghişoara, cu creionul ne schiţează pe o coală de hîrtie punctele, ne­vralgice unde s-a acţionat în mod deosebit, locurile stricate de ape. — După cine se ştie, aţi primit şi ajutor din alte părţi . . . — Da, intr-adevăr. In afară de personalul secţiei, au sosit militarii feroviari şi lucrători ai secţiei de reparaţii Braşov. Totodată au par­ticipat intens şi salariaţii Comple­xului C.F.R. Sighişoara care nu au putut pleca la drum din cauza în­treruperii circulaţiei. De asemenea, au venit 200 de oameni din muni­cipiul Odorheiul Secuiesc. Şi, fiind­că veni vorba de Odorheiul Secu­iesc, vreau să subliniez şi să mul­ţumesc încă o dată pentru preţio­sul lor ajutor. Ne-au sosit de la u­­nităţile economice de acolo mij­loace de transport şi tot felul de materiale de construcţii deosebit de folositoare pentru noi. — Cind a fost redat circulaţiei ultimul tronson de cale ferată şi unde anume? —­ Miercuri seara: Sighişoara — Daneş. — Se vorbeşte cu multă stimă şi recunoştinţă despre feroviarii care au depus eforturi mari .. . — Se cade să amintesc şi cu a­­cest prilej că întregul nostru colec­tiv a dat dovadă de dirzenie şi bărbăţie,­că numai astfel s*-a reuşit intr-un timp scurt să se realizeze lucruri atît de mari. întăresc aceas­tă afirmaţie cu un argument în plus: ambele revărsări de ape au afectat din plin raza secţiei noas­tre. Un efort dublu, o muncă în­cordată, fără răgaz. Avem oameni minunaţi, demni şi cu un înalt simţ al datoriei. Ne mîndrim cu picherii Ioan Ticuşan, loan Bradea şi Beta Lengyel, cu şeful de echipă Alfred Bayer, cu mecanicul de utilaje Dionisie Nagy, cu şoferul loan Mu­­reşan, cantonierul Aron Todor. La fel cu ing. Vasile Pipaş, care a la­tera- Mureni, descoperit la timp avariile samentele între Archita şi Cu inginerii lu­e Teod­orovici şi Mi­­hai Radu, cu controlorul de sector loan Dragomir şi cu mulţi, mulţi alţii . . . — Dumneavoastră cam cite ore aţi dormit în acele nopţi? — Eu nu mi-am făcut decit da­toria. Au fost clipe grele şi nopţi albe pentru toţi, cu mic cu mare. Erau nopţi cutremurătoare în care fiecare minut trebuia folosit din plin. — Vă rog să ne redaţi cîteva as­pecte din viaţa dv. personală în acele momente de cumpănă. — ...în noaptea aceea de 13 mai nu aveam astîmpăr. Cutreie­ram în lung şi în lat gara înconju­­rată de ape. Am mers pe linie pină lingă strada Clujului unde apa s-a dezlănţuit monstruos şi distrugea casele. Auzeam şi vedeam întreaga urgie. — Apropo de astîmpăr. Unde se afla familia dv.? — Au prins-o apele in oraş. So­ţia şi cei doi copii. Am fost infor­mat că au ajuns la o rudă de-a mea, unde i-au cuprins apele pe toţi. Am aflat apoi că au stat cu toţii pe soba de teracotă, cu pi­cioarele în apă, timp de 15 ore. — Ne spuneţi ceva şi în legătu­ră cu cele 14 case? —­ Le-am cumpărat în 12 mai — 14 ani de la căsătorie. Au rămas pe masă în glastră. Au venit ape­le şi ne-au inundat casa complet. Cind s-au retras m-am dus acasă. Totul era într-o dezordine de ne­­,descris: dulapuri răsturnate, lucru­rile mişcate toate­ din loc. Nămol şi întuneric. Doar masa din mijlo­cul casei a rămas neclintită. Pe ea — glastra cu cele 14 cale rămase, ca prin minune, curate. Era singu­rul strop de viaţă şi de lumină. Cind le-am văzut, am tresărit şi am sim­ţit o undă de căldură, un îndemn în suflet. Sunt şi eu om ca toţi cei­lalţi. Vă spun sincer, m-a mişcat buchetul de flori .. . Regret un sin­gur lucru: biblioteca personală. E­­ra bogată, cu cărţi valoroase, în rest, încetul cu încetul vom reface totul şi viaţa va decurge normal și în familia mea ... PETRE GIURGIU Artişti amatori din Cluj pe scena Studio Formaţia de teatru a Casei mu­nicipale de cultură din Cluj prezin­tă in sala Studio, duminică, la ore­le 16,30 şi 20, piesa „Omul de aur" — dramatizare de Révész Păi după romanul cu acelaşi titlu de scriito­rul clasic maghiar Jókai Mór. Re­gia este semnată de Bereczky Julia de la Teatrul maghiar de stat din Cluj. De la inspectoratul sanitar de stat Inspectoratul sanitar de stat al judeţului Mureş aduce la cunoştin­ţa populaţiei că apa furnizată de instalaţiile centralelor de apă din Tîrgu-Mureş, Reghin, Cipău-Tîrnă­­veni, Luduş şi Sovata corespunde calităţii de potabilitate, satisface condiţiile sanitare, încă nu satisface aceste cerinţe apa provenită din instalaţiile cen­tralelor din Sighişoara şi Fîntinele, care nu se poate utiliza decit nu­mai după o fierbere de 30 de mi­nute. 1 ANUNŢ SANITAR ♦ Incepind de luni 1 iunie 1970 pe teritoriul judeţului nostru se va face vaccinarea a ll-a antitiroidică, după care se va înmîna fie­cărei persoane vaccinate un bilet de vaccinare. Atragem atenţia că fără cea de-a ll-a vaccinare, prima vac­cinare făcută nu are nici un efect. Prezentaţi-vă cu toţii la cea de-a doua vaccinare pentru a fi protejaţi contra îmbolnăvirilor şi pentru a avea asupra dv. biletul de vaccinare necesar şi în cazul deplasării în afara judeţului. DIRECŢIA SANITARĂ A JUD. MUREŞ „ Cooperativa „Metalul Tirgu-Mureş str. Bartók Béla nr. 1 angajează imediat muncitori calificaţi (pot fi şi pensionari) care să lucreze du­­pă-amiaza la repararea maşini­lor de uz casnic: frigidere, as­piratoare de praf, maşini de spălat etc. Informaţii suplimentare se pot primi la telefonul 51-72. Cooperativa ITII III“ „Inul ALI­­u din Tîrgu-Mureş STR. GHEORGHE DOJA NR. 252 VViul'StTQ cXClIUd — rectificarea vibrochenului pentru orice tipuri de mașini (camioane, tractoare, autovehi­cule etc.). LUCRĂRILE EXECUTATE SUNT GARANTATE. Un spectacol artistic al pionierilor Animaţi de dorinţa de a contri­bui cu­ mai mult, alături de întregul popor, la ajutorarea sinistraţilor şi ştergerea urmelor calamităţii, pio­nierii participă la numeroase ac­ţiuni organizate pe această linie. Casa pionierilor din Tg.-Mureş ne anunţă că Ansamblul de cînte­­ce şi dansuri al pionierilor şi şco­larilor din Tg.-Mureş prezintă, azi, 30 mai, la ora 20, în sala ,,Studio" a Institutului de teatru din locali­tate un program artistic in sprijinul sinistraţilor. IN ACŢIUNE, PE FRONTUL APELOR IN ORAŞUL REGHIN Infruntînd cu dirzenie şi eroism stihia apelor, animaţi de dorinţa de a înlătura în cel mai scurt timp urmările dramatice ale inundaţiilor pustiitoare ce s-au abătut asupra zonei industriale a oraşului Reghin şi a cartierelor Ierbuş, Apalina şi Cernuţeni, luptătorii din gărzile pa­triotice, sub îndrumarea Comitetu­lui orăşenesc de partid Reghin, prezenţi la datorie din primele mo­mente ale acestor acţiuni, au par­ticipat vitejeşte, alături de ceilalţi oameni ai muncii, de militarii for­maţiunii de pompieri din întreprin­deri, oraş şi organele de miliţie, la salvarea în primul rînd a vieţi­lor omeneşti, a bunurilor materiale de mare valoare şi la limitarea e­­fectelor distrugătoare ale stihiilor naturii dezlănţuite, precum şi la repunerea in funcţiune a fabricilor, la refacerea circulaţiei şi ajutora­rea populaţiei sinistrate. ...în seara zilei de 12 mai 1970, după ce se înapoiaseră de la o şe­dinţă de tragere cu armamentul din dotare, mulţi dintre luptătorii din garda patriotică a Complexului de prelucrare a lemnului din Re­ghin, de abia ajunşi acasă, azi pi­nă la piele de ploaia torenţială care începuse pe la ora 14, s-au culcat înainte de miezul nopţii. Ora 23:00. Se trezesc la sunetul sirenei. Lesne de înţeles că între­prinderea era un pericol. Au intrat în fabrică o dată cu schimbul II, pentru ca împreună cu acesta să înlăture pericolul ce ameninţa în­treprinderea. Apele Mureşului şi ale Gurghiului ieşiseră din albii şi inundaseră întreaga zonă indus­trială şi locuinţele cetăţenilor din partea de jos a oraşului. La semnalul sirenei, întreaga conducere a întreprinderii a venit aici: comandantul gărzii patriotice, directorul Moldovan Emil, locţiito­rul comandantului gărzii, secretarul comitetului de partid Gliga Mihai, şeful de stat major ing. şef Tău Eugen, Lihuţ N­asile, Petre Zomer,, Stan Amos. Nu greşesc cu nimic dacă spun că toţi luptătorii au răs­puns chemării disperate a sirenei — prezent la datorie — pentru a salva maşinile şi produsele de ma­re valoare din calea apelor învol­burate. ... Dar, furia apelor turbate ale Mureşului şi Gurghiului s-a sur­prins în timp ce lucrau de zor pen­tru a feri din calea lor maşinile şi produsele finite. Foarte mulţi lup­tători, alături de muncitorii, maiştrii şi inginerii întreprinderii şi-au pus viaţa în pericol în lupta cu apele care măturau totul din calea lor. După scurt timp, întreprinderile C.P.L. şi U.E.L. erau izolate de res­tul oraşului, in aceste condiţii gre­le, timp de 40 de ore, fără lumină electrică şi fără hrană, aproximativ 500 de oameni au rămas izolaţi. Au fost trimise bărci pentru salva­rea populaţiei din cartierul Ierbuş şi din alte puncte ale oraşului. Au fost salvaţi peste 350 de oameni de furia apelor. Este foarte greu să stabileşti care dintre ei au depus eforturile cele mai mari in această luptă cu stihiile naturii, pentru că de fapt de la muncitor pînă la di­rector, toţi au acţionat minaţi de o singură dorinţă: să salveze vieţile, maşinile şi produsele întreprinderii — instrumente muzicale atit de a­­preciate in ţară şi peste hotare. După retragerea apelor a urmat o nouă luptă tot aşa de aprigă: lupta pentru diminuarea pagube­lor provocate de catastrofa fără precedent ce s-a abătut asupra în­tregii zone industriale a oraşului, pentru a repune în funcţiune toate secţiile şi in final întreaga între­Peste tot, unde pericolul a fost mai mare, în zilele de­zastrului, gărzile patriotice au fost în primele rînduri pentru salvarea oamenilor şi a bunurilor ameninţate. Acum, după retragerea a­­pelor, aceiaşi oameni lucrea­ză cu aceeaşi dăruire la re­facere. In fotografie, cîteva cuvin­te, cîteva sfaturi înainte de începerea lucrului la reface­rea localului grădiniţei de copii de pe str. Voinicenilor din Tg.-Mureş. prindere. Astăzi funcţionează toate secţiile, cu excepţia halei de gate­re, care îşi va începe activitatea la 1 iunie. Se lucrează 10 ore pe zi. în ziua de 17 mai, alături de garda patriotică, foarte mulţi mun­citori de la C.P.L. au lucrat în car­tierul Ierbuş la deschiderea comu­nicaţiei Reghin — Solovăstru. Au participat 15 maşini şi 3 tractoare, în urma dezastrului natural au fost defectate toate legăturile telefoni­ce de la C.P.L. Reghin care asigu­rau legătura interioară. Plutonul, comandat de către Petru Nicolae sub îndrumarea șefului de stat ma­jor al batalionului de gărzi patrio­tice, tov. Pop Vasile, a realizat le­gătura telefonică interioară într-un timp record. In perioada 12—23 mai, zilnic sute de luptători ai gărzii patrioti­ce au răspuns chemării: „La luptă pe frontul apelor" pentru salvarea vieţilor omeneşti, a animalelor şi a bunurilor materiale. Lt. col. I. IRIDON La sediul Centralei de condiţionarea, livrarea şi transportul produselor petroliere, din strada G-ral Budişteanu nr. 11 bis, sect. 7 Bucureşti se va ţine între 15-17 iunie a.cu sesiunea de examene pentru instalatori autorizaţi în gaze lichefiate (aragaz). Pentru informaţii suplimentare, cei interesaţi se vor adresa la I.L.P.P. Braşov, str. Calea Bucureştilor nr. 4 , telefon: 2-32-15 (Serviciul mecanic-energetic). trustul de construcţii - montaj Mureş Tîrgu-Mureş STR. GHEORGHE DOJA NR. 36 Telefon 31­88 int. 51, ANGAJEAZĂ: — EXCAVATORIŞTI, — MACARAGII PENTRU POD-RULANT, MACARA TURN­A 1 AUTOMACARA, — MECANICI PENTRU UTILAJE GRELE DE CONSTRUCŢIE. Salarizarea conform prevederilor H.C.M. 914 din 1968. Relaţii suplimentare se obţin de la serviciul personal al în­treprinderii. Se asigură cazare la Grupul social în Tîrgu-Mureş, Sighişoa­ra, Tirnăveni, Bălan, Topliţa şi Bistriţa. Întreprinderea locativă şi prestări Tîrgu-Mureş Str. Bolyai nr. 27 afgajează HAI — zidari — dulgheri — muncitori necalificați Informaţii suplimentare se pot primi de la biroul personal al întreprinderii — telefon 36-55. MINIER BĂLAN angajează muncitori pentru munca în subteran Se asigură cea mai înaltă reţea de salarizare din industria minieră, încadrările tarifare fiind intre 61—114 lei post pe zi, în funcţie de calificare şi stagiu în meserie. La încadrările tarifare se adaugă următoarele sporuri: — de la 8—18 la sută pentru realizarea planului peste 100,5 la sută; — 15 la sută pentru cei ce locuiesc in cămine (conform H.C.M. nr. 1­053/1959); — 15 la sută pentru munca de noapte; — 4—6 la sută pentru conducerea formaţiilor de lucru. — Echipament de protecţie. — Cazare gratuită in blocuri de nefamilişti (cămine), cu instalaţii moderne şi încălzire centrală. — Servirea mesei la cantină. 3 mese 12,50 lei. — Posibilităţi de calificare. Cei interesaţi, avînd virsta între 18—45 ani, vor prezenta la angajare buletinul de identitate, actul privind situaţia mili­tară și carnetul de muncă.

Next