Steaua Roşie, iunie 1970 (Anul 21, nr. 127-151)
1970-06-11 / nr. 135
Anul XXII. Nr. 135 (3.800) Joi, 11 iunie 1970 4 pagini 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CETĂŢENI AI JUDEŢULUI MUREŞ! Participaţi cu dăruire la reconstrucţie, la îndeplinirea planului anual şi a angajam Lo.R U.M. Reghin Măsuri eficiente pentru recuperarea grabnică a pierderilor După cum se ştie, şi întreprinderea de reparaţii utilaje şi maşini din Reghin a fost afectată serios de revărsarea Mureşului, pentru 4-5 zile producţia fiind complet paralizată. După aceea, cu preţul unor eforturi mari ale întregului colectiv, s-a trecut la refacerea stricăciunilor, maşină cu maşină, secţie cu secţie. A fost o muncă încordată, o permanentă luptă cu timpul pentru a repune mai grabnic in exploatare capacităţile de producţie, pentru a diminua cit mai mult pierderile datorate stagnării producţiei. Ca urmare, la data de 26 mai, toate secţiile şi sectoarele întreprinderii îşi desfăşurau activitatea normal. Totuşi, pierderile suferite in producţie s-au ridicat la peste 5 milioane lei. In această situaţie, întregul colectiv de salariaţi a răspuns cu însufleţire chemării comitetului de partid de a nu precupeţi nici timp, nici efort pentru a recupera aceasta pierdere, pentru ca economia naţională să primească la timp utilajele de care are atîta nevoie. Iniţiativa pornită din partea comuniştilor de a lucra în schimburi prelungite a fost îmbrăţişată de toţi salariaţii, iar comitetul de direcţie a trecut de urgenţă la adoptarea operativă a unor măsuri tehnice şi organizatorice care să vină în sprijinul acestei iniţiative. Despre acest complex de măsuri am discutat recent cu tovarăşul SIMION COLŢEA, directorul întreprinderii. „ Am avut în vedere în primul rind o problemă de importanţă vitală: lichidarea totală a urmărilor inundaţiilor, prin punerea în funcţiune a tuturor maşinilor-unelte. Această acţiune am încheiat-o la data de 1 iunie, cu mult înainte de cum prevăzusem. S-a trecut apoi imediat la etapa a doua, care prevedea îmbunătăţirea indicilor de utilizare a capacităţilor de producţie în toate cele 3 schimburi. Subliniez că şi în această privinţă cadrele tehnice din întreprindere au acţionat cu cea mai mare operativitate, întrucît folosirea judicioasă a utilajelor reprezintă condiţia principală a sporirii substanţiale a productivităţii muncii. Cunoscînd că atelierul mecanic condiţionează activitatea normală a întregii întreprinderi, am luat măsurile în consecinţă pentru ca maşinile din acest sector să fie folosite integral în trei schimburi. — Măsura amintită presupune, în primul rînd, asigurarea unor cadre de muncitori cu o înaltă calificare. Or, şi pînă acum necesarul de astfel de muncitori nu era satisfăcut. — Este adevărat, dar situaţia actuală ne-a determinat să reanalizăm gradul de ocupare a forţei de muncă în fiecare sector; ca urmare, am efectuat o redistribuire a muncitorilor prin care urmărim folosirea judicioasă a timpului de lucru şi a capacităţii utilajelor. Paralel, însă, am impulsionat desfăşurarea cursurilor de calificare la locul de muncă pentru meseriile de strungari, frezori şi rabotori. Urmărindu-se aceeaşi idee, şi mai ales îmbunătăţirea activităţii la atelierul de scule, dispozitive şi verificatoare, am mărit numărul personalului de aici, aplicînd, totodată, unele măsuri de organizare mai bună a muncii. Măsurilor luate de conducerea întreprinderii, muncitorii şi cadrele de specialişti le răspund cu noi iniţiative. In atelierul de întreţinere am aflat că lăcătuşii şi montorii s-au angajat să termine cu 5 zile mai devreme reparaţia capitală a unei raboteze care este un utilaj de bază în secţia prelucrări. La rindul lor, inginerii şi tehnicienii, în ideea urmăririi economisirii metalului şi a reducerii timpului de prelucrări mecanice, sunt angajaţi în studierea posibilităţilor de folosire în măsură mai mare a forjării şi turnării unor repere care se mai execută la maşini-unelte. Economi- M. BĂRDĂŞANU (Continuare în pag. a 3-a) La I.U.I.U. Tg.-Mureş ascuţirea sculelor se realizează în momentul de faţă pe maşini universale moderne. Aşa cum demonstrează şi rectificatorul Iosif Mátyás, pe maşini se ascut rapid şi precis numeroase scule aşchietoare. Tîrnăveniul renaşte Semnele distinctive ale renaşterii, ale normalizării nu mi-au apărut nicăieri atit de pregnant, cu atita claritate ca aici, la Tirnaveni, vechea citadelă industrială de pe Tîrnava Mică. Bătălia reconstrucţiei se desfăşoară pe un front larg, de la un capăt la altul al urbei, pretutindeni unde puhoaiele dezlănţuite şi-au întins tentaculele distrugătoare. Ştiri laconice, veritabile „comunicate de front", vestesc zi de zi izbinzile obţinute in refacerea industriei. Fabrica de geamuri, Fabrica de cărămizi şi ţigle Şi alte întreprinderi şi-au reluat activitatea de citeva săptămini. Colectivele acestor unităţi s-au angajat nu numai să recupereze rămînerile in urmă, dar să producă peste plan cantităţi suplimentare de geamuri, cărămizi, ţigle , atit de necesare reconstrucţiei. Renaşte văzînd cu ochii marele combinat chimic, a cărui activitate a fost complet paralizată de revărsarea apelor. La 24 mai a intrat in funcţiune atelierul mecanic, la 25 mai instalaţia de sulfat de aluminiu, la 5 iunie cuptorul de carbid nr. 3, instalaţia de oxid de zinc şi noua instalaţie de bicromat. Peste citeva zile va intra in funcţiune cuptorul de carbid nr. 4. — Chimiştii depun eforturi susţinute, desfăşoară o muncă titanică pentru a devansa termenele stabilite iniţial, pentru a grăbi ceasul „reintrării în normal" — ne spune tovarăşul Ironim Buda, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului Tirnoveni. Conform programelor operative pe care le-am elaborat, principalele secţii ale combinatului vor fi puse în funcţiune pînă la 20—25 iunie. ŞT. NECANIŢCHI (Continuare în pag. a 3-a) Câştigarea bătăliei cu timpul în refacerea grădinilor de legume Situate în majoritate pe văi şi lunci, grădinile de legume din judeţ au fost poate cel mai greu lovite de furia apelor. Sute de hectare semănate sau plantate cu rădăcinoase, roşii, ardei, mii de metri pătraţi de răsaduri s-au distrus complet. In conformitate cu indicaţiile date, imediat după retragerea apelor s-a trecut la o restructurare a culturilor, la procurarea seminţelor, a răsadurilor, la pregătirea terenului şi reînsămînţări şi plantări. în scurt timp multe din grădinile distruse au început să se refacă. La ferma legumicolă a I.A.S. Albeşti, unde s-a calamitat o bună parte din suprafaţa de peste 100 ha destinată legumelor, după catastrofă lucrările de refacere au continuat chiar şi sub rafalele de ploaie. In scurt timp au fost replantate peste 10 ha cu roşii şi ardei. Pe unde apa a distrus totul, mina omului a făcut acum ca din nou roşiile să fie în floare, ardeiul să crească şi seminţele de castraveţi să încolţească. Suprafeţele destinate legumelor pe care mai bălteşte apa şi sînt încărcate cu mii au fost schimbate cu altele pe care s-a insămînţat fasole, castraveţi, se plantează varză şi alte culturi. S-a făcut acest lucru deoarece în legumicultură bătălia cu timpul este hotărîtoare pentru producţie. Orice aşteptare pînă la zvîntarea tuturor suprafeţelor ar fi fost păgubitoare. De aceea, toate forţele au fost concentrate mai întîi la plantarea legumelor. Fotoreporterul nostru a surprins pe peliculă tocmai un asemenea aspect de la replantarea tomatelor pe ultimele suprafeţe destinate acestei culturi. Pentru diminuarea pagubelor, pentru a mări rodul culturilor, legumicultorii de aici, sub directa îndrumare a şefului de fermă, ing. Laurenţiu Zăblan, acţionează prompt pentru fertilizarea suplimentară a terenului şi combaterea buruienilor. Pe suprafeţele spălate de apă, unde s-a efectuat replantarea, s-au aplicat fiecărui hectar câte 300 kg azotat de amoniu. Zeci de muncitori efectuează zilnic, din zori şi pină în noapte, plivitul şi prăşitul celor 11 ha cu morcovi, stropitul roşiilor contra manei şi combat dăunătorii din cultura cartofilor timpurii. Muncă intensă la întreţinerea culturilor se desfăşoară şi în brigada legumicolă din C.A.P. Daneş, unde s-au prăşit pînă acum 10 ha cu diferite legume. Aici, datorită sîrguinţei cooperatorilor, s-a terminat complet plantarea roşiilor, vinetelor şi ţelinei. Din păcate însă nu peste tot există acelaşi interes pentru refacerea grădinilor de legume. La C.A.P. Călimăneşti, de pildă, unde a fost inundată o suprafaţă de 20 ha destinată legumelor, nu s-a întreprins pînă acum aproape nimic pentru plantarea răsadurilor. Deşi există porţiuni pe care ar fi putut începe plantarea, se aşteaptă încă uscarea suprafeţelor în măsura în care să se poată intra cu tractoarele la pregătirea terenului. Aşteptarea este însă păgubitoare deoarece răsadul care a scăpat de distrugerea apei este acum în situaţia de a-şi diminua calitatea, întrucît timpul este foarte înaintat, aici cît şi în alte unităţi de pe văile Mureşului şi Tîrnavelor nu se mai poate aştepta cu plantarea răsadului. Pentru aceasta este nevoie să se acţioneze la plantare cu sfoara şi sapa, fără a mai aştepta timpul cînd vor putea intra maşinile. Aprovizionarea cu legume a populaţiei fiind o datorie de onoare a tuturor grădinarilor, se impune ca timpul bun de lucru din această săptămînă să fie drămuit și folosit la maximum pentru terminarea plantărilor și reînsămînțărilor. T. DUMBRAVEANU W— fit'-; --- ■ -~si*: , el,;;; m ț ,*r ■' ■7 . / —. Q'-i y'r ,■ "V •* :«g ■ w . , : ' - ■ ..---• ■ ' -...V .. ar.^*4- ■" - «A y *•» -«r* , V-\- .• . « î*1 IMENSA PANORAMA A PORTILOR DE FIER. (Fotó: V. MOLDOVAN) ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ 6 S în „Contul omeniei“ - peste 60 milioane de lei Peste 60 milioane în contul 2.000. Miercuri, valoarea depunerilor din întreaga ţară în ,,Contul omeniei" se ridica la 60.887.000 lei. Alte două judeţe, Caraş-Severin şi Dîmboviţa, au depăşit cifra de 1 milion înscrisă în acest cont. (Agerpres). II şi II / In aceste zile lucrătorii de pe ogoarele judeţului nostru duc o luptă aprigă, contra cronometru, cu anotimpul vitreg pentru a cîştiga bătălia recoltei. Pretutindeni unde umezeala încă în exces nu permite Intrarea în ritm normal a maşinilor şi tractoarelor, oamenii au trecut la folosirea plugurilor, semănătorilor trase de animale, a sapelor şi hîrleţelor. — Pămîntul trebuie să producă cu orice preţ mai ales acum cînd ţara are nevoie de mai multe produse — ne spune Ioan Fleşaru, inginer la C.A.P. Daneş. De aceea, cit mai urgent, cu toate mijloacele noi am declanşat lupta pe toate fronturile — la însămînţări, reînsămînţări, întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor. Intr-adevăr, în ziua de 10 iunie, la această unitate unde au fost complet calamitate peste 100 ha cu grîu, porumb, sfeclă şi lucernă, cîmpul era împînzit de citeva sute de cooperatori care întreţineau culturile necalamitate. Sfecla de zahăr pe 50 ha a fost rărită şi prăşită pentru a doua oară în mai puţin de trei zile, iar cele 60 ha cu cartofi sunt curate de buruieni. Acum continuă în ritm intens praşila la porumb şi în grădina de legume. Cele 13 tractoare din secţia condusă de Ion Pupăză, lucrau pe terenurile mai zvintate la reînsămînţări, cosit şi prăşit mecanic. Mecanizatorii Samoilă Petriş şi Zaharie Anca au prăşit mecanic în ultimele zile peste 100 ha cu porumb şi cartofi. Tractoristul Balint Martin pregătea agregatul pentru combaterea buruienilor pe cale chimică, iar alţi mecanizatori pregăteau terenul pentru reînsăminţarea în următoarele 2—3 zile a suprafeţelor de porumb calamitate. La brigada din Seleuş cu şi la Daneş, s-au însămînţat şi reînsămînţat manual şi cu atelajele 30 ha cu porumb. La aşa-zisele mijloace tradiţionale, plug, semănători trase de animale, sapă şi hîrleţ, au apelat acum şi cooperatorii din Sighişoara, Apold şi Boiu. La C.A.P. Sighişoara, greu încercată de furia apelor, se poate lucra acum aproape numai cu asemenea mijloace. Intr-o singură zi, cooperatorii de aici au pus în pămînt, cu sapa, porumbul pe 9 ha. La C.A.P. Apold s-au insămînţat cu atelajele 20 de ha cu porumb pe terenurile cu exces de umiditate. La C.A.P. Boiu s-au replantat în ziua de 10 iunie 8 ha cu cartofi şi s-a reînsămînţat sfecla de zahăr compromisă. Suprafaţa însămînţată cu sfeclă care n-a fost afectată de apă este deja rărită şi prăşită pentru a 2-a oară. O activitate febrilă am întîlnit în cooperativa agricolă din Hetiur. In această mică unitate agricolă, dar cu oameni deosebit de harnici, toate lucrările sînt avansate. La ora cînd am scris aceste rînduri, TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 3-a) TOATE SUPRAFEȚELE