Steaua Roşie, iunie 1970 (Anul 21, nr. 127-151)

1970-06-11 / nr. 135

Anul XXII. Nr. 135 (3.800) Joi, 11 iunie 1970 4 pagini 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CETĂŢENI AI JUDEŢULUI MUREŞ! Participaţi cu dăruire la reconstrucţie, la îndeplinirea planului anual şi a angajam Lo­­.R­ U.M. Reghin Măsuri eficiente pentru recuperarea grabnică a pierderilor După cum se ştie, şi întreprin­derea de reparaţii utilaje şi maşini din Reghin a fost afectată serios de revărsarea Mureşului, pentru 4-5 zile producţia fiind complet paralizată. După aceea, cu preţul unor eforturi mari ale întregului colectiv, s-a trecut la refacerea stricăciunilor, maşină cu maşină, secţie cu secţie. A fost o muncă în­cordată, o permanentă luptă cu timpul pentru a repune mai grabnic in exploatare capacităţile de pro­ducţie, pentru a diminua cit mai mult­ pierderile datorate stagnării producţiei. Ca urmare, la data de 26 mai, toate secţiile şi sectoarele întreprinderii îşi desfăşurau activi­tatea normal. Totuşi, pierderile su­ferite in producţie s-au ridicat la peste 5 milioane lei. In această situaţie, întregul co­lectiv de salariaţi a răspuns cu în­sufleţire chemării comitetului de partid de a nu precupeţi nici timp, nici efort pentru a recupera aceas­ta pierdere, pentru ca economia naţională să primească la timp uti­lajele de care are atîta nevoie. Ini­ţiativa pornită din partea comuniş­tilor de a lucra în schimburi pre­lungite a fost îmbrăţişată de toţi salariaţii, iar comitetul de direc­ţie a trecut de urgenţă la adop­tarea operativă a unor măsuri teh­nice şi organizatorice care să vină în sprijinul acestei iniţiative. Des­pre acest complex de măsuri am discutat recent cu tovarăşul SI­­MION COLŢEA, directorul între­prinderii. „ Am avut în vedere în primul rind o problemă de importanţă vi­tală: lichidarea totală a urmărilor inundaţiilor, prin punerea în func­ţiune a tuturor maşinilor-unelte. Această acţiune am încheiat-o la data de 1 iunie, cu mult înainte de cum prevăzusem. S-a trecut apoi imediat la etapa a doua, care prevedea îmbunătăţirea indicilor de utilizare a capacităţilor de pro­ducţie în toate cele 3 schimburi. Subliniez că şi în această privinţă cadrele tehnice din întreprindere au acţionat cu cea mai mare ope­rativitate, întrucît folosirea judi­cioasă a utilajelor reprezintă con­diţia principală a sporirii substan­ţiale a productivităţii muncii. Cu­­noscînd că atelierul mecanic con­diţionează activitatea normală a întregii întreprinderi, am luat mă­surile în consecinţă pentru ca ma­şinile din acest sector să fie folosi­te integral în trei schimburi. — Măsura amintită presupune, în primul rînd, asigurarea unor ca­dre de muncitori cu o înaltă cali­ficare. Or, şi pînă acum necesarul de astfel de muncitori nu era sa­tisfăcut. — Este adevărat, dar situaţia ac­tuală ne-a determinat să reanali­­zăm gradul de ocupare a forţei de muncă în fiecare sector; ca urma­re, am efectuat o redistribuire a muncitorilor prin care urmărim fo­losirea judicioasă a timpului de lu­cru şi a capacităţii utilajelor. Para­lel, însă, am impulsionat desfăşu­rarea cursurilor de calificare la lo­cul de muncă pentru meseriile de strungari, frezori şi rabotori. Urmă­­rindu-se aceeaşi idee, şi mai ales îmbunătăţirea activităţii la atelie­rul de scule, dispozitive şi verifica­toare, am mărit numărul persona­lului de aici, aplicînd, totodată, u­­nele măsuri de organizare mai bu­nă a muncii. Măsurilor luate de conducerea întreprinderii, muncitorii şi cadrele de specialişti le răspund cu noi iniţiative. In atelierul de întreţinere am aflat că lăcătuşii şi montorii s-au angajat să termine cu 5 zile mai devreme reparaţia capitală a unei raboteze care este un utilaj de bază în secţia prelucrări. La rindul lor, inginerii şi tehnicienii, în ideea urmăririi economisirii meta­lului şi a reducerii timpului de pre­lucrări mecanice, sunt angajaţi în studierea posibilităţilor de folosire în măsură mai mare a forjării şi turnării unor repere care se mai execută la maşini-unelte. Economi- M. BĂRDĂŞANU (Continuare în pag. a 3-a) La I.U.I.U. Tg.-Mureş ascuţirea sculelor se realizează în mo­mentul de faţă pe maşini universale moderne. Aşa cum demonstrează şi rectificatorul Iosif Mátyás, pe ma­şini se ascut rapid şi precis numeroase scule aşchietoare. Tîrnăveniul renaşte Semnele distinctive ale re­naşterii, ale normalizării nu mi-au apărut nicăieri atit de pregnant, cu atita claritate ca aici, la Tirnaveni, vechea cita­delă industrială de pe Tîrna­­va Mică. Bătălia reconstrucţiei se desfăşoară pe un front larg, de la un capăt la altul al ur­bei, pretutindeni unde puhoa­iele dezlănţuite şi-au întins tentaculele distrugătoare. Ştiri laconice, veritabile „co­municate de front", vestesc zi de zi izbinzile obţinute in re­facerea industriei. Fabrica de geamuri, Fabrica de cărămizi şi ţigle Şi alte întreprinderi şi-au reluat activitatea de cite­va săptămini. Colectivele aces­tor unităţi s-au angajat nu nu­mai să recupereze rămînerile in urmă, dar să producă pes­te plan cantităţi suplimentare de geamuri, cărămizi, ţigle , atit de necesare reconstrucţiei. Renaşte văzînd cu ochii marele combinat chimic, a cărui ac­tivitate a fost complet parali­zată de revărsarea apelor. La 24 mai a intrat in funcţiune a­­telierul mecanic, la 25 mai in­stalaţia de sulfat de aluminiu, la 5 iunie cuptorul de carbid nr. 3, instalaţia de oxid de zinc şi noua instalaţie de bi­­cromat. Peste citeva zile va intra in funcţiune cuptorul de carbid nr. 4. — Chimiştii depun eforturi susţinute, desfăşoară o muncă titanică pentru a devansa ter­menele stabilite iniţial, pentru a grăbi ceasul „reintrării în normal" — ne spune tovarăşul Ironim Buda, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de par­tid, primarul oraşului Tirno­veni. Conform programelor o­­perative pe care le-am elabo­rat, principalele secţii ale combinatului vor fi puse în funcţiune pînă la 20—25 iu­nie. ŞT. NECANIŢCHI (Continuare în pag. a 3-a) Câştigarea bătăliei cu timpul în refacerea grădinilor de legume Situate în majoritate pe văi şi lunci, grădinile de legume din judeţ au fost poate cel mai greu lovite de furia apelor. Sute de hectare semănate sau plantate cu rădăcinoase, roşii, ardei, mii de metri pătraţi de răsaduri s-au dis­trus complet. In conformitate cu indicaţiile date, imediat după re­tragerea apelor s-a trecut la o restructurare a culturilor, la procu­rarea seminţelor, a răsadurilor, la pregătirea terenului şi reînsămîn­­ţări şi plantări. în scurt timp multe din grădinile distruse au început să se refacă. La ferma legumicolă a I.A.S. Al­beşti, unde s-a calamitat o bună parte din suprafaţa de peste 100 ha destinată legumelor, după ca­tastrofă lucrările de refacere au continuat chiar şi sub rafalele de ploaie. In scurt timp au fost re­­plantate peste 10 ha cu roşii şi ardei. Pe unde apa a distrus to­tul, mina omului a făcut acum ca din nou roşiile să fie în floare, ar­deiul să crească şi seminţele de castraveţi să încolţească. Suprafe­ţele destinate legumelor pe care mai bălteşte apa şi sînt încărcate cu mii au fost schimbate cu altele pe care s-a insămînţat fasole, cas­traveţi, se plantează varză şi alte culturi. S-a făcut acest lucru de­oarece în legumicultură bătălia cu timpul este hotărîtoare pentru producţie. Orice aşteptare pînă la zvîntarea tuturor suprafeţelor ar fi fost păgubitoare. De aceea, toate forţele au fost concentrate mai întîi la plantarea legumelor.­­ Fotoreporterul nostru a surprins pe peliculă tocmai un asemenea aspect de la replantarea tomate­lor pe ultimele suprafeţe destinate acestei culturi. Pentru diminuarea pagubelor, pentru a mări rodul culturilor, legumicultorii de aici, sub directa îndrumare a şefului de fermă, ing. Laurenţiu Zăblan, acţionează prompt pentru fertili­zarea suplimentară a terenului şi combaterea buruienilor. Pe supra­feţele spălate de apă, unde s-a e­­fectuat replantarea, s-au aplicat fie­cărui hectar câte 300 kg azotat de amoniu. Zeci de muncitori e­­fectuează zilnic, din zori şi pină în noapte, plivitul şi prăşitul celor 11 ha cu morcovi, stropitul roşiilor contra manei şi combat dăunătorii din cultura cartofilor timpurii. Muncă intensă la întreţinerea cul­turilor se desfăşoară şi în brigada legumicolă din C.A.P. Daneş, un­de s-au prăşit pînă acum 10 ha cu diferite legume. Aici, datorită sîrguinţei cooperatorilor, s-a ter­minat complet plantarea roşiilor, vinetelor şi ţelinei. Din păcate însă nu peste tot există acelaşi interes pentru re­facerea grădinilor de legume. La C.A.P. Călimăneşti, de pildă, un­de a fost inundată o suprafaţă de 20 ha destinată legumelor, nu s-a întreprins pînă acum aproape nimic pentru plantarea răsaduri­lor. Deşi există porţiuni pe care ar fi putut începe plantarea, se aş­teaptă încă uscarea suprafeţelor în măsura în care să se poată in­tra cu tractoarele la pregătirea terenului. Aşteptarea este însă pă­gubitoare deoarece răsadul care a scăpat de distrugerea apei este acum în situaţia de a-şi diminua calitatea, întrucît timpul este foar­te înaintat, aici cît şi în alte uni­tăţi de pe văile Mureşului şi Tîr­navelor nu se mai poate aştepta cu plantarea răsadului. Pentru a­­ceasta este nevoie să se acţioneze la plantare cu sfoara şi sapa, fă­ră a mai aştepta timpul cînd vor putea intra maşinile. Aprovizionarea cu legume a populaţiei fiind o datorie de o­­noare a tuturor grădinarilor, se impune ca timpul bun de lucru din această săptămînă să fie dră­muit și folosit la maximum pentru terminarea plantărilor și reînsă­­mînțărilor. T. DUMBRAVEANU W— fit'-; --­- ■ -~s­i*: , el,;;; m ț ,*r ■' ■7 . / —. Q'-i y'r ,■ "V •* :«g ■ w . , : ' - ■ ..---• ■ ' -...V .. ar.^*4- ■" - «A y *•» -«r* , V-\- .• . « î*1 IMENSA PANORAMA A PORTILOR DE FIER. (Fotó: V. MOLDOVAN) ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ 6 S în „Contul omeniei“ - peste 60 milioane de lei Peste 60 milioane în contul 2.000. Miercuri, valoarea de­punerilor din întreaga ţară în ,,Contul omeniei" se ridica la 60.887.000 lei. Alte două jude­ţe, Caraş-Severin şi Dîmboviţa, au depăşit cifra de 1 milion înscrisă în acest cont. (Agerpres). I­I ş­i I­I /­ In aceste zile lucrătorii de pe o­­goarele judeţului nostru duc o lup­tă aprigă, contra cronometru, cu anotimpul vitreg pentru a cîştiga bătălia recoltei. Pretutindeni unde umezeala încă în exces nu permi­te Intrarea în ritm normal a maşi­nilor şi tractoarelor, oamenii au trecut la folosirea plugurilor, se­mănătorilor trase de animale, a sapelor şi hîrleţelor. — Pămîntul trebuie să producă cu orice preţ mai ales acum cînd ţara are nevoie de mai multe pro­duse — ne spune Ioan Fleşaru, inginer la C.A.P. Daneş. De aceea, cit mai urgent, cu toate mijloacele noi am declanşat lupta pe toate fronturile — la însămînţări, reîn­­sămînţări, întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor. Intr-adevăr, în ziua de 10 iunie, la această unitate unde au fost complet calamitate peste 100 ha cu grîu, porumb, sfeclă şi lucernă, cîmpul era împînzit de citeva sute de cooperatori care întreţineau culturile necalamitate. Sfecla de zahăr pe 50 ha a fost rărită şi prăşită pentru a doua oară în mai puţin de trei zile, iar cele 60 ha cu cartofi sunt curate de buruieni. Acum continuă în ritm intens pra­­şila la porumb şi în grădina de le­gume. Cele 13 tractoare din secţia condusă de Ion Pupăză, lucrau pe terenurile mai zvintate la reînsă­­mînţări, cosit şi prăşit mecanic. Mecanizatorii Samoilă Petriş şi Za­­harie Anca au prăşit mecanic în ultimele zile peste 100 ha cu po­rumb şi cartofi. Tractoristul Balint Martin pregătea agregatul pentru combaterea buruienilor pe cale chimică, iar alţi mecanizatori pre­găteau terenul pentru reînsămin­­ţarea în următoarele 2—3 zile a suprafeţelor de porumb calamitate. La brigada din Seleuş cu­ şi la Da­neş, s-au însămînţat şi reînsămîn­­ţat manual şi cu atelajele 30 ha cu porumb. La aşa-zisele mijloa­ce tradiţionale, plug, semănători trase de animale, sapă şi hîrleţ, au apelat acum şi cooperatorii din Si­ghişoara, Apold şi Boiu. La C.A.P. Sighişoara, greu încercată de furia apelor, se poate lucra acum a­­proape numai cu asemenea mijloa­ce. Intr-o singură zi, cooperatorii de aici au pus în pămînt, cu sapa, porumbul pe 9 ha. La C.A.P. Apold s-au insămînţat cu atelajele 20 de ha cu porumb pe terenurile cu ex­ces de umiditate. La C.A.P. Boiu s-au replantat în ziua de 10 iunie 8 ha cu cartofi şi s-a reînsămînţat sfecla de zahăr compromisă. Su­prafaţa însămînţată cu sfeclă care n-a fost afectată de apă este deja rărită şi prăşită pentru a­ 2-a oară. O activitate febrilă am întîlnit în cooperativa agricolă din Hetiur. In această mică unitate agricolă, dar cu oameni deosebit de harnici, toate lucrările sînt avansate. La ora cînd am scris aceste rînduri, TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 3-a) TOATE SUPRAFEȚELE

Next