Steaua Roşie, iunie 1970 (Anul 21, nr. 127-151)
1970-06-03 / nr. 128
Anul XXII. Nr. 128 (3.793) Miercuri, 3 iunie 1970 4 pagini 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PUTERNIC SPROH SI STIMULERT PERTUI! DEZVOLTAREA ZOtIEHNIEI Hotârîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de dezvoltare a zootehniei, a fost primită cu viu interes de toţi crescătorii de animale, de largi categorii ale populaţiei de la oraşe şi sate. Prin aplicarea în practică a ansamblului de măsuri preconizat, adică printr-o mai bună aşezare a preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, în măsură să asigure acoperirea cheltuielilor de producţie şi o rentabilitate corespunzătoare, se urmăreşte stimularea producătorilor agricoli în mărirea efectivelor de animale, în sporirea producţiei de lapte şi carne şi, pe această bază, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse animaliere. După cum este cunoscut, ca urmare a eforturilor financiare făcute de stat şi muncii harnice a ţărănimii, au crescut continuu efectivele de animale, a sporit producţia de carne, lapte şi ouă. Astfel, numai în cooperativele agricole din judeţul nostru, efectivele de bovine au crescut la începutul acestui an cu peste 45.000 capete faţă de anul 1962. Faţă de aceeaşi perioadă s-a livrat, la fel, mai multă carne, lapte şi ouă. Dar, după cum se ştie, în aceeaşi perioadă, ca urmare a sporirii numărului de locuitori şi a creşterii neîncetate a veniturilor băneşti ale populaţiei, s-a ridicat şi are tendinţă să se ridice în mod corespunzător şi consumul general de produse animaliere. In scopul satisfacerii cit mai depline a cerinţelor populaţiei în acest domeniu, în baza prevederilor celui de-al X-lea Congres al partidului. Plenara din martie a. c. a C.C. al P.C.R. a adopat Programul Naţional de dezvoltare a zootehniei, pentru a cărui înfăptuire statul va aloca în viitorul cincinal circa 20 miliarde de lei. In acest scop, în anii 1971— 1975 şi in zootehnia judeţului nostru se vor investi 625 milioane lei. Pentru înfăptuirea vastului program naţional, pe lingă eforturile de investiţii şi întreaga gamă de măsuri tehnico-organizatorice, se impunea adoptarea unor măsuri de cointeresare directă a producătorilor agricoli în creşterea efectivelor, sporirea cantităţilor de produse animaliere livrate fondului centralizat al statului. In acest spirit, recenta Hotărire prevede acţionarea unor pîrghii stimulatoare care se materializează prin majorarea preţurilor de cumpărare la bovinele adulte, porcine, la lapte şi prin alte avantaje materiale acordate crescătorilor de animale , indiferent dacă este vorba de o unitate agricolă socialistă sau de ţăranul ca producător individual. Dintr-un calcul sumar, făcut de specialiştii Direcţiei agricole judeţene rezultă că, la nivelul acestui an, numai cooperativele agricole şi producătorii individuali din judeţ vor beneficia de venituri suplimentare de circa 20 milioane de lei, ca urmare a majorării preţurilor de cumpărare a produselor animaliere, a acordării de prime, a reducerii şi degrevării de impozite. Hotârîrea prevede majorarea preţurilor de cumpărare la animalele adulte cu 1,70 lei/kg în viu la calitatea I, şi cu 1,40 lei/kg a ll-a, iar la porcine în medie cu 1 leu/kg, în funcţie de perioada de livrare. Preţurile diferenţiate, în funcţie de calitatea animalelor, mărirea accentuată a preţurilor de cumpărare la lapte în perioada de iarnă (cu 0,45 lei/litru între 1 noiembrie — 30 aprilie), au drept scop să cointereseze cooperativele agricole, pe membrii acestora şi pe producătorii individuali să obţină şi să vîndă statului mai mult lapte, atunci cînd nevoile de consum ale populaţiei sunt mai mari. In vederea creşterii şi ameliorării efectivelor de bovine este binevenită şi prevederea de a se acorda prime de 300—500 lei pentru fiecare juninca la prima fătare. Conform planului de montă şi fătări numai cooperativele agricole din judeţ vor beneficia, pe această cale, de prime ce se ridică la circa 1,6 milioane de lei. Această primă trebuie să determine ca în fiecare unitate să fie crescute şi îngrijite toate viţelele care vor forma viitoarele cirezi de vaci. In ansamblul de măsuri, un efect de bun augur va avea şi scutirea de impozite a ţăranilor cooperatori şi producătorilor individuali pentru un număr de vaci egal cu numărul de viţei contractaţi şi livraţi. Această categorie de producători din judeţ va beneficia, numai în acest an, de o scutire de impozite în valoare de circa 200.000 lei. De o importanţă deosebită sunt şi prevederile referitoare la dreptul membrilor cooperatori şi a producătorilor individuali din zonele de deal şi munte de a cumpăra însemnate cantităţi de porumb în contul laptelui livrat statului pe bază de contract, precum şi menţi (Continuare în pag. a 3-a) Cheţaniul renaşte O nouă filă se deschide in istoria comunei Cheţani. Este poate cea mai încărcată filă de fapte semnificative, pe care le semnează azi, de la mic la mare, toţi locuitorii săi. Ei s-au ridicat cu o hotărire legendară să refacă tot ceea ce au prădat apele in nemaiintilita izbucnire şi prăvălire. Pe imensul şantier al reconstrucţiei oamenii şi-au unit puterile în bătălia renaşterii, pentru a înălţa pe această vatră strămoşească, pe acest pămînt natal un Cheţani nou, mai viguros decit a fost. In această luptă eroică ei au alături întreaga suflare a ţării. In timp ce pe şantier sosesc zeci de tone de materiale, oamenii locurilor împreună cu fraţii şi tovarăşii lor din alte unităţi din judeţ pun cărămidă peste cărămidă ori aşează temelia noilor cămine. Ei simt in întreaga fiinţă, în efortul general de construcţie ajutorul partidului şi statului. Personal primul secretar al Comitetului judeţean de partid, tovarăşul Nicolae Vereş, a fost prezent pe şantier indemnînd oamenii să muncească cu dăruire şi abnegaţie pentru înălţarea din ruine a comunei lor. Insuşindu-şi indicaţiile primului secretar, oamenii Cheţaniului construiesc cu energie şi vigoare tot ce s-a distrus. Organizat şi disciplinat ei dau amploare, cu fiecare ceas activităţii de reclădire. Fără răgaz, pînă seara tirziu Cheţaniul munceşte, Cheţaniul se înalţă spre zări. Aici, ca pretutindeni pe cuprinsul judeţului, oamenii muncii — români, maghiari, germani, cuprinşi de un robust optimism şi-au unit eforturile in marea bătălie a refacerii şi vindecării grabnice a rănilor lăsate de calamitate. GH. BARBULESCU ul într-un impresionant efort constructiv. (Foto: C. SZÁSZ) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VĂ ! TEMA ROŞU Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat 5 un interviu Televiziunii franceze Marţi dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ziariştii francezi Claude Manuel și Claude Brovelli, cărora le-a acordat un interviu filmat, pentru canalul I și canalul II în culori, ale Televiziunii franceze. Acum, mai mult ca oricînd, munca dîrză a fiecăruia va grăbi reconstrucţia şi diminuarea pagubelor „In luna iunie vom recupera pierderile de producţie cauzate de calamitate“ In defileul muntos al Mureşului, apele au distrus sau deteriorat mari porţiuni de drumuri forestiere, iar prin schimbarea albiilor unor pîraie de munte, au devenit inaccesibile unele parchete de exploatare a masei lemnoase. Aceste piedici serioase, dublate de pagubele materiale cauzate unităţilor de exploatare şi industrializare a lemnului au ridicat şi ridică probleme mari în faţa colectivelor de forestieri din judeţ. In legătură cu măsurile ce s-au luat pînă în prezent pentru redresarea producţiei în aceste unităţi, am avut o convorbire cu tov. ing. OCTAVIAN STOICA, directorul U.E.I.L. Lunca Bradului. „ Răminerea în urmă în realizarea producţiei constituie, desigur, un impediment serios în onorarea obligaţiilor contractuale. Ce s-a întreprins pentru diminuarea acestor efecte negative? — Cu toate că unitatea de industrializare a stagnat 3 zile în perioada inundaţiilor, prin măsurile ce le-am luat din timp a fost posibil ca încă în ziua de 20 mai să reluăm complet activitatea, muncind în program majorat de 9 ore. Am simţit însă lipsa de materie primă — buşteni răşinoase — întrucît nu putea fi scoasă din pădure. Am primit un sprijin preţios din partea forestierilor din Piatra Neamţ, astfel incit pierderile de producţie pe luna mai au fost substanţial diminuate. Faţă de prevederile planului — 4.600 mc cherestea răşinoase — am realizat 4.500 mc, deci cu o nerealizare care va putea fi recuperată în luna iunie. Cu toate greutăţile pe care le-am avut şi le mai avem, putem raporta că sarcina de livrare la export a fost depăşită în luna mai cu 200 mc cherestea răşinoase. Noi ne-am propus ca încă în luna iunie să recuperăm pierderile, dar aceasta este condiţionată de ajutorul ce-l vom primi de la alte unităţi — e vorba mai ales de buşteni. Astfel, am prevăzut să realizăm 5.700 mc cherestea, cu 500 mc peste prevederile planului lunar, iar sarcina de livrare la export să o depăşim cu 5 la sută. Tot în luna iunie vom recupera şi rămînerile în urmă la cherestea de diverse esenţe şi la lăzi fag pentru ambalaje. Aţi remarcat că îndeplinirea planului va fi condiţionată de ajutorul în buşteni ce-l veţi primi de la alte unităţi, întrucît posibilităţile de aprovizionare din exploatările proprii sunt limitate. Ce se întreprinde totuşi pentru accelerarea scoaterii masei lemnoase din pădure? — In exploatări, activitatea de producţie nu a fost întreruptă, ci, dimpotrivă, intensificată, astfel incit după refacerea drumurilor de acces vom avea mari rezerve de buşteni pentru fabrică. In prezent în exploatări lucrează peste 1.300 de muncitori şi circa 200 de atelaje. Activitatea oamenilor, cit şi a mecanismelor de doborit, scosapropiat, transport (funiculare) se desfăşoară normal, în ritm susţinut, la zi-lumină. — Care este situaţia refacerii drumurilor forestiere? — S-au concentrat forţe umane, tehnice şi fonduri materiale importante pentru refacerea Hunilor M. BARDĂȘANU (Continuare în pag. a 3-a) I.R.U.M. DIN REGHIN LUCREAZA DIN NOU LA ÎNTREAGA CAPACITATE. PRIMUL LOT DE MAȘINI — TRACTOARE T.A.F. — ESTE PREGĂTIT PENTRU EXPEDIERE. înlăturăm ruine, reclădim Apele s-au retras lăsind în urmă smîrcuri mocirloase, nămoluri pestilenţiale, ziduri străpunse de cuţitul lor distrugător, maşini încremenite în cleiuri întunecate, magazine distruse, drumuri răscolite... Vasile Cigher din Luduş ne povesteşte cum la ivirea zorilor neuitatei zile de 13 mai monstrul lichid îşi desăvîrşise „opera": „în cîteva ore au dispărut în valuri sute de case roase de la temelii, străzi întregi îşi mai marcau prezenţa doar prin siluetele pomilor ce se zbăteau sub vijelia furtunii. Pe apele întinse ca nişte mări, monstrul îşi căra prada: acoperişuri, case, paturi şi leagăne de copii, lăzi pline cu agoniseala oamenilor, animale — toate într-o haotică paradă". Dar omul chiar dacă s-a descumpănit o clipă s-a trezit la realitate, la această cruntă realitate. Şi-a adunat toate forţele, şi-a încordat voinţa, şi-a strins pumnii, şi-a muşcat între dinţi durerea-i amară. In faţa urgiei el nu s-a simţit singur şi neputincios. Mina semenului său s-a întins salvatoare peste ape scoţîndu-i din ghearele întunecatului lichid, infruntînd primejdia în cumpăna grea a durerii şi suferinţei, oamenii au învins, s-au reîntors la vetrele părăsite hotăriţi să reclădească totul, să-şi făurească cu şi mai multă rîvnă, sete şi îrtdîrjire, bunăstarea şi fericirea vremelnic zdruncinate. Gestul omului harnic ce pune din nou piatră peste piatră la temelia casei, truda miilor de braţe ce dau viaţă uzinelor încremenite pentru o clipă, strădania agricultorilor ce sapă brazde in care îngroapă pentru a doua oară în acest an seminţele, toate aceste fapte capătă simboluri noi, sublime. Ele oglindesc tăria poporului nostru animat de dorinţa fierbinte de a reface uzina, casa, ogorul, mai bine, mai frumos, mai roditor. Marele merit îl are conducătorul nostru încercat şi neînfricat de partidul comuniştilor. Marea forţă a oamenilor, unitatea întregului popor, determinate de forţa şi unitatea partidului, capătă în aceste zile valenţe noi, inegalabile. Pe unde au trecut apele repezi, şi nu numai acolo, se aude la unison glasul voinţei, al acţiunii: „Vom face totul pentru refacere, pentru normalizare". Ecoul lui persistă vibrant înrindurile Şi voinţa lucrătorilor de la Fabrica TEOFIL DNASESTM (Continuare în pag. a 3-a) Oamenii silesc pămîntul să dea tot ce poate Acum, mai mult ca oricind, ţăranii cooperatori din judeţul nostru şi-au înzecit eforturile pentru a sili pămîntul să dea tot ce poate da. Pe terenurile unde furia apelor nu s-a putut dezlânţui, culturile de porumb, sfeclă de zahăr, cartofi şi altele se dezvoltă in condiţii bune. Excesul de apă însă favorizează creşterea şi înmulţirea buruienilor care sunt pe cale să concureze culturile. Ploile abundente au tasat puternic solul, iar crusta formată stînjeneşte şi ea creşterea plantelor. Toate acestea îi determină pe cooperatori să execute la timp lucrările de întreţinere a culturilor, să le ajute zi de zi să se dezvolte bine şi să rodească cit mai mult. In cooperativele agricole din Şăulia, Zau, Pogăceaua, Grebeniş, Dimbu şi în multe altele s-a ajuns în situaţia bună ca toate culturile proşitoare să fie scoase din buruiană şi să beneficieze de condiţii bune de dezvoltare. în C.A.P. Şăulia suprafeţe mari de porumb au fost lucrate cu sapa rotativă, după care s-a trecut cu toate forţele manuale şi mecanice la executarea prăşitului. Sfecla de zahăr pe 250 de hectare se dezvoltă, de asemenea, în condiţii bune. Cooperatorii au executat la această cultură, pe întreaga suprafaţă,’ atît praşila , cit şi răritul. Forţe importante, manuale şi mecanice, sînt mobilizate la prăşitul porumbului şi sfeclei de zahăr şi la C.A.P. Pogâceaua. Aici pot fi întîlniţi zilnic pe cîmp la întreţinerea culturilor între 700—800 de cooperatori. Cu prezenţa unor asemenea forţe cooperativa agricolă a reuşit să execute la timp toate lucrările din aceasta perioadă. însemnate forţe sînt mobilizate şi pentru însămînţarea şi reînsămînţa M. BÂLDEANU (Continuare în pag. a 3-a) Prăşitul, o lucrare la ordinea zilei In toate cooperativele agricole. Cooperatorii din Acăţari la refacerea plantaţiei de butaşi de viţă de vie.