Steaua Roşie, iulie 1970 (Anul 21, nr. 152-178)

1970-07-22 / nr. 170

Anul XXII. Nr. 178 (3.835) MIERCURI, 22 iulie 1970 4 pagini, 30 de bani Pentru ca recolta din acest an să se strîngâ în timpul cel mai scurt şi fără pierderi, în multe uni­tăţi agricole consiliile de conduce­re, specialiştii, conducerile între­prinderilor pentru mecanizarea a­­griculturii au luat din vreme măsuri organizatorice şi tehnice care au a­­sigurat un start bun la seceriş. A­­lături de combine, pe suprafeţe nemecanizabile, au fost mobilizaţi şi cooperatorii cu seceri­le şi coa­sele, astfel că pînă la sfîrşitul săp­­tămînii trecute orzul a fost recol­tat de pe o suprafaţă de peste 6.300 ha. In unităţile care au ter­minat secerişul orzului, forţele au fost imediat trecute la recol­tarea griului. Au venit însă ploile care au oprit pentru cîteva zile în­treaga activitate de stringere a re­coltei. Timpul pierdut trebuie grab­nic recuperat printr-o mai bună organizare, dirijare şi folosire a tu­turor maşinilor şi a forţei de mun­că a cooperatorilor. Conştienţi de acest lucru, după îndreptarea tim­pului peste tot forţele au fost mo­bilizate la reluarea lucrului. In tot mai multe cooperative agricole şi ferme ale întreprin­derilor agricole de stat, munca întreruptă de ploi a fost reluată cu şi mai multă îndîrjire. In fo­tografiile de faţă : Secvenţe din munca plină de răspundere a mecanizatorilor care lucrează la recoltarea cerealelor paioase şi la adunatul şi balotatul pa­ielor. Astfel, ieri la cooperativa agri­colă din Pogâceaua, după ce la­nurile s-au zvîntat, cu 9 combine s-a lucrat intens la recoltarea or­zului. Muncindu-se organizat, s-a reuşit ca recoltarea orzului pe ce­le 100 ha să fie încheiată. Tot ieri cu 2 prese s-a lucrat şi la balota­tul paielor. Paralel cu aceste lu­crări, la Pogâceaua s-a reuşit să se efectueze arături pe 25 ha, iar în 10 ha să fie însămînţat porum­bul în cultură dublă, să-şi achite obligaţiile de predarea cerealelor faţă de stat. Tot ieri, cu spor s-a lucrat şi la cooperativa agricolă din Cheţani. Cu 7 combine s-a muncit la recoltarea orzului, ceea ce a făcut ca această lucrare să fie terminată pe 70 ha, creîndu-se posibilitatea de a se recolta şi pri­mele 20 ha cu griu. Lucrările agricole au fost reluate după ce timpul s-a îmbunătăţit şi la cooperativa agricolă din Grebe­­niş. Ieri peste 600 de cooperatori au participat la efectuarea praşilei a 111-a la porumb. Menţionăm că praşila a IV-a la sfecla de zahăr pe întreaga suprafaţă a fost în­cheiată. Cu 7 combine aici s-a în­cheiat ieri recoltarea orzului pe 80 ha. De azi, 100 de cooperatori din brigada lui Pop Petru au trecut la seceratul griului. Pe 20 ha s-au efectuat arături şi se pregăteşte terenul pentru a fi însămînţat cu porumb. Ca urmare a bunei orga­nizări a muncii o parte din bărbaţi au trecut şi la efectuarea celei de-a doua coase la trifoi. Pentru a nu se pierde nimic din noua recoltă de orz şi grîu impor­tant este ca in aceste zile timpul bun de lucru să fie folosit cit mai chibzuit. sm S&.V!' vh \ v ' \ v '■. V ... ...„ ‘V 'r- * i l§'7&&$ t^mssmSi'w I f: 'sgi JRk . P J A.: '4 . i.W©? i MORALĂ-CONDUITA f1Doamna galantă11 era o hoaţă „O cunosc pe Ileana Győri din vara anului 1969, întrucît este o clientă care ne vizitează aproape în fiecare zi de 2—3 ori... De cele mai multe ori vi­ne la cofetăria „București, unde sunt ospătară, cu un tînăr brunet care — după cum am aflat ulterior, la miliţie se numeşte Alexandru Nyeste... Comanda de obicei cîte o ca­fea, apoi 2—3 jumătăţi de co­niac. Cînd consuma cu cetăţea­nul Nyeste, de cele mai multe ori plata o făcea ea ... Ţin să menţionez că Ileana Győri este foarte galantă. După fiecare consum mi-a dat un bacşiş de 5—6 lei. Acest lucru m-a surprins: oare de unde are atîţia bani?". Desigur, ospătară de la cofe­tăria „Bucureşti" n-avea de un­de să ştie că doamna .,foarte galantă" şi prietenul ei cheltu­iesc cu o largheţe aristocrati­că ... banii altora ... Dar să facem prezentările: Ileana Győri: 39 ani, 7 clase generale, fără ocupaţie, de pro­fesie „hoaţă de buzunare”. Are la activul ei 14 condamnări, În februarie 1969 a ieşit din peni­tenciar, unde a ispăşit o pe­deapsă de 5 ani. Alexandru Nyeste Molnár: 31 ani, 7 clase generale şi 3 clase profesionale, de profesie meca­nic, căsătorit, neîncadrat în cîmpul muncii. Are şi el niscai­va ... antecedente penale. Ce a făcut Ileana Győri du­pă ce s-a eliberat din închisoa­re? S-a încadrat, cumva, în cîmpul muncii? Nu, la aşa ceva nu s-a gîndit! De ce să se „o­­bosească", cînd poate cîştiga — şi încă bani mulţi — prin... iuţeală de mînă şi nebăgare de seamă?! La 10 septembrie 1969, de pildă, a intrat în magazinul „Gulliver" din Tîrgu-Mureş şi, profitînd de aglomeraţie, a scos din buzunarul unei cumpără­toare 200 lei. Peste cîteva săp­­tămîni, la 4 octombrie, tot la „Gulliver", a scos din geanta unei cumpărătoare 400 lei. La 28 octombrie, în magazinul „Mo­dern", a scos din geanta unei cumpărătoare un portofel cu 200 lei, iar la 28 noiembrie, tot la „Modern" a furat din poșeta unei studente 500 Iei. Alte furturi a comis în maga­zinele „Lux", „Merinos", „Ex­tra", „Femina", „Dantela", mai ales în „orele de vîrf", cînd era mare aglomeraţie. Profitînd de neatenţia cum­părătorilor, la 8 noiembrie 1969 a furat 1.400 lei, la 3 decembrie 340 lei, la 15 decembrie — 800 lei, la 20 decembrie — 600 lei; anul acesta şi-a continuat „ac­tivitatea", furînd la 10 ianuarie — 400 lei, la 14 ianuarie­­— 500 lei, la 27 ianuarie — 900 lei, la 28 ianuarie — 1.250 lei, la 22 februarie — 780 lei... Din septembrie 1969 pînă în martie 1970 — cînd au început cercetările penale — a comis 23 de furturi din buzunare şi din poşete, valoarea banilor în­suşiţi pe această cale ridicîndu­­se la peste 10.000 lei. Care era contribuţia domnu­lui Nyeste la acest cîştig fru­muşel? Se pare că, din cînd în cînd (deşi el neagă lucrul aces­ta) a ajutat-o pe Ileana Győri să-şi aleagă victima şi — după comiterea furturilor—să „ştear­gă urmele" lor. Dar, în primul rînd, Nyeste era un mare consu­mator. El îşi primea cu regula­ritate „partea lui" din prada zilnică, oferindu-şi în schimb... „dragostea sinceră" şi, mai ales, „dezinteresată". Iată cum explică Nyeste Mol­nár Alexandru situaţia creată: „Pe Ileana Győri am cunos­­cut-o în iulie 1969, cu ocazia u­­nei vizite făcute la un prieten. După această dată am intrat în relaţii mai apropiate... De la inculpată primeam sume de bani care variau între 300 şi 500 lei, despre care ea spunea că provin din banii ei, depuşi la C.E.C. După ce am acceptat cîteva asemenea oferte, ea mi-a spus că banii pe care mi-i dă provin din furturi din poşete şi buzunare... Eu nu am mai avut curajul să anunţ organele competente şi nici să renunţ la banii pe care mi-i oferea". Deci el, sărmanul, nu era de­cit un simplu consumator. Sin­gura sa vină este că n-a avut „curajul" să anunţe organele competente şi nici... să renun­ţe la banii care i se ofereau. Chiar şi din această versiu­ne, puţin înfrumuseţată, a ra­porturilor dintre ei, se degajă o caracteristică ce le este comu­nă: parazitismul. Amîndoi, şi ea şi el, trăiau pe spinarea altora, din bani nemunciţi. Dar probele administrative în cursul proce­sului atestă participarea directă a lui Nyeste cel puţin la unele dintre „acţiunile" prietenei sale. Ţinind seama de repetatele furtuni comise de Ileana Győri, de complicitatea evidentă a lui Alexandru Nyeste, Judecătoria din Tîrgu-Mureş i-a condamnat la 6 (şase), respectiv la 3 (trei) ani închisoare. N. ŞTEFAN I Elevii din Bahnea au dat un preţios ajutor Elevii liceului din comuna Bahnea, în timpul vacanţei de vară, îndrumaţi de directorul şcolii şi diriginţii claselor, au participat cu mare însufleţire la recoltarea a 4 hectare de chi­mion, ale C.A.P. Bahnea. Sămînţa de chimion este con­tractată pentru export şi prin contribuţia elevilor liceului din Bahnea s-a putut obţine un produs de calitate superioară, corespunzător din toate puncte­le de vedere pentru export. ZORICA SANDOR tehniciană pentru plante medicinale PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA S­TEAUA ROŞIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La maşinile automate de fabricat sticle de la Combinatul de sticlă şi faianţă din Sighişoara, calitatea produselor constituie un obiectiv principal. In fotografie, operatorul Janosi Zoltán, verifi­­cînd un nou lot de sticle destinate băuturilor răcoritoare. mi PRIMIT o SESIZARE.­­ • SOLUŢIONAREA OPERATIVA A SCRISORILOR — O ÎNDATORIRE SOCIALA ŞI CIVICA • SESIZĂRILE — O CALE PRINCIPALA DE CU­NOAŞTERE A OPINIILOR CETĂŢENILOR • PE CEI CE NU-I OBLI­GA CONŞTIINŢA, II OBLIGA LEGEA Zilnic, poşta transportă mii şi mii de scrisori, adresate de oamenii muncii de la oraşe şi sate diferite­lor organe în a căror competenţă cade rezolvarea diferitelor probleme obşteşti sau personale. Opinia cetă­ţeanului, cuvîntul său cu profunde rezonanţe pe frontul larg al dezba­terilor publice, a devenit în zilele noastre o puternică forţă de pro­gres în toate compartimentele vie­ţii sociale. Pentru organele de par­tid şi de stat, scrisorile cetăţenilor constituie una din căile principale de cunoaştere a opiniilor oamenilor muncii, un izvor de concluzii prac­tice extrem de utile. La biroul de sesizări şi reclamaţii al Consiliului popular al judeţului Mureş s-au înregistrat în primul semestru din acest an peste 1.500 de scrisori, cu 300 mai multe de­cit în perioada corespunzătoare a anului trecut. In acelaşi timp, mem­brii biroului permanent au primit în audienţă 1.365 de cetăţeni, cu 549 mai mulţi decît în semestrul I al a­­nului 1969. Considerînd scrisorile ca un acce­sibil instrument de comunicare di­rectă a cetăţeanului cu instituţia, ca un mijloc important de partici­pare largă a oamenilor muncii la conducerea treburilor de stat şi ob­şteşti, Comitetul executiv al Consi­liului popular judeţean a ridicat activitatea de soluţionare a scrisori­lor, de fapt reglementată prin lege, la rangul uneia dintre cele mai înalte îndatoriri. Răsfoim dosarele cu scrisori, ci­tim răspunsurile, modul cum sesi­zările, plîngerile sau cererile cetă­ţenilor au fost soluţionate. Aflăm că multe din ele au fost soluţionate, la faţa locului, de membri ai co­mitetului executiv. De exemplu, pentru rezolvarea sesizărilor făcute de mai mulţi cetăţeni din strada Clujului din Sighişoara, s-a depla­sat la faţa locului tovarăşul Aurel Tero, secretarul comitetului execu­tiv, împreună cu un grup de arhi­tecţi. Tot la faţa locului a fost re­zolvată şi sesizarea unui grup de cetăţeni din comuna Neaua. Aici s-a deplasat tovarăşul Fodor Géza, vicepreşedinte al comitetului execu­tiv, însoţit, de asemenea, de specia­lişti. Rezolvarea promptă a proble­melor ce-i frămîntau, a făcut ca cetăţenii respectivi să adreseze mul­ţumiri Comitetului executiv. De alt­fel, printre scrisorile ce sosesc zil­nic la consiliul popular judeţean în­­tîlnim numeroase prin care oamenii aduc mulţumiri pentru felul cum le-au fost rezolvate sesizările. Desigur, mare parte din scrisori se referă la probleme personale. Multe însă vizează probleme de in­teres obştesc, oamenii sesizînd dife­rite aspecte negative din activitatea organelor locale, în dorinţa de a contribui la îmbunătăţirea activită­ţii. Verificarea şi soluţionarea aces­tora se face cu maximum de grijă, operativitate şi competenţă. Bună­oară, din Şincai s-au primit sesizări despre faptul că primarul comunei are o comportare necorespunzătoa­re faţă de cetăţeni, că în activita­tea lui practică favoritismul și fa- P. POPSOR (Continuare in pag. a 3-a) I­N SOVATA IN PLIN SEZON BALNEAR SI TURISTIC. (Fotó: I. KONCZ) Cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului GHEORGHE STOICA După cum s-a anunţat, Comite­tul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a oferit­­luni o masă cu prilejul ce­lei de-a 70-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Gheorghe Stoica, membru al Comitetului­ Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. La festivitate tovarăşii Nicolae Ceauşescu și Gheorghe Stoica au rostit toasturi. ­Dragă tovarăşe Stoica, Stimaţi tovarăşi, Reuniunea de astă-seară e con­sacrată unui eveniment important: împlinirii de către tovarăşul Stoica a 70 de ani de viaţă şi a peste 50 de ani de activitate în mişcarea revoluţionară. E plăcut să ajungi la o vîrstă înaintată, cînd viaţa pe care ai trăit-o ai închinat-o unor idealuri măreţe — idealurilor socialismului şi comunismului — ai consacrat-o bunăstării poporului, intereselor naţiunii tale socialiste. Viaţa şi ac­tivitatea tovarăşului Gheorghe Stoica îi face cinste nu numai lui, ci şi partidului nostru. El este u­­nul din militanţii vechi ai partidu­lui nostru care încă din tinereţe s-au înrolat în mişcarea socialistă şi apoi în rîndurile Partidului Co­munist Român, contopindu-se cu năzuinţele de libertate, de drep­tate socială şi de independenţă naţională ale poporului nostru. El se numără printre acei care au luat parte la primul Congres de constituire a Partidului Comunist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Central, in condiţiile activităţii ilegale a parti­dului nostru, în anii luptelor grele desfăşurate de comunişti, de pro­letariatul român împotriva reacţiu­­nii interne şi a dominaţiei imperia­liste străine. La chemarea partidu­lui, împreună cu sute şi sute de comunişti şi antifascişti români, to­varăşul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta împotri­va fascismului, care tindea la înro­birea popoarelor, la lupta pentru apărarea democraţiei. Trebuie să subliniem că asemenea militanţi ca tovarăşul Gheorghe Stoica, ca­re nu au precupeţit nimic în lupta revoluţionară, au contribuit ca Partidul Comunist Român, clasa muncitoare, poporul român, să poată desfăşura cu succes mari bătălii politice şi, cu modestie spu­­nînd, să se numere printre detaşa­mentele de frunte care s-au ridi­cat împotriva fascismului în Eu­ropa. Au fost multe momente de sea­mă ale istoriei partidului şi patriei noastre la care tovarăşul Gheor­ghe Stoica a participat în anii ile­galităţii. Menţionez acestea cu a­­tît mai mult cu cît peste cîteva luni vom sărbători 50 de ani de la con­stituirea Partidului Comunist Ro­mân — moment de o importanţă covîrşitoare în istoria luptelor re­voluţionare din România, a mişcă­rii noastre muncitoreşti, înfiinţarea partidului nostru şi-a avut rădăci­nile în dezvoltarea economico-so­­cială a patriei şi tocmai de aceea el a putut să se dezvolte şi să conducă cu succes luptele pentru transformarea revoluţionară a Ro­mâniei. Cu atît mai mult merită să subliniem acest lucru astăzi. E cind legarea mişcării muncitoreşti,­ a partidelor comuniste de propriile­ popoare, transformarea lor în port­drapel şi conducător al acestora­ este problema primordială pentru dezvoltarea cu succes a luptei re­voluţionare, pentru victoria socia­lismului, pentru apărarea păcii în lume. Partidul Comunist Român are meritul că, fiind strins legat de poporul român, de clasa munci­toare, de forţele revoluţionare din patria noastră, a ştiut întotdeauna să judece evenimentele şi să-şi e­­laboreze linia politică în context cu interesele generale ale progre­sului social, ale cauzei socialismu­lui. Şi astăzi, analizînd dezvoltarea şi perspectivele mişcării revoluţio­nare, partidul nostru porneşte de la condiţiile social-istorice date, de­­la faptul că în lume există 14 state socialiste, că sistemul socia­list-mondial se poate afirma numai în măsura în care acţionează uni­tar. Noi considerăm că înţelegerea noilor condiţii istorice, înţelegerea ideii independenţei naţionale, a respectului suveranităţii, a ne­amestecului în treburile interne, a dreptului fiecărui partid comunist şi al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî destinele de sine stătător este de­terminantă pentru victoria cauzei socialismului şi păcii, precum şi pentru însuşi progresul şi civiliza­ţia omenirii. Sărbătorind pe tovarăşul Stoica, unul din militanţii vechi ai partidu­lui nostru, sărbătorim pe cei care întotdeauna au înţeles că a fi co­munist înseamnă a fi în pas cu vremea, cu dezvoltarea socială, cu ceea ce este nou. Partidul nostru poate fi mîndru că acţionează în continuare alături de tot ceea ce este progresist, că luptă pentru dezvoltarea în noile condiţii a mar­­xism-leninismului, pentru progresul socialismului şi comunismului în lume. Tovarăşul Stoică a luptat, cum am reamintit, in Spania: el a lup­tat în războiul împotriva Germaniei hitleriste, ca atîtea alte sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre. După eliberare, el a îndeplinit nu­meroase sarcini de răspundere­­ şi le-a îndeplinit bine. A înţeles întotdeauna că trebuie să meargă acolo unde îl trimite partidul, unde este necesar să acţioneze pentru realizarea în viaţă a liniei generale a partidului. Am lucrat direct cu to­varăşul Stoica, inclusiv aici, în Dobrogea. Ştiu cu cită pasiune, cu cită hotărîre a acţionat în acele împrejurări. Şi astăzi, în calitate de membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central, ştim cu cîtă pasiune, cu cîtă fermitate acţio­nează pentru a contribui nu numai la elaborarea liniei generale a partidului nostru, dar şi la trans­punerea ei în viață — atît în pro­ (continuare in pag. 3-a)

Next