Steaua Roşie, martie 1971 (Anul 22, nr. 50-75)
1971-03-02 / nr. 50
Transnoa ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. RO (4.023) Marţi, 2 martie 1971 4 pagini, 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VA ! SPORIT ESTE CORDITIOISIITA DE A PIESELOR Fabrica de cărămizi şi ţigle din Sighişoara este una dintre modernele unităţi de acest fel din judeţ. Cu cărămizile ce se vor produce aici in anul 1971 se vor putea construi cca. 1.800 de case cu trei camere şi dependinţele necesare, iar cu ţiglele fabricate in aceeaşi perioadă se vor putea acoperi cca. 10.000 de astfel de locuinţe. Plecînd de la acest calcul avem conturată imaginea sarcinilor sporite de producţie ce stau în faţa colectivului de aici, sarcini care pentru a fi realizate presupun mobilizarea resurselor interne şi organizarea exemplară a muncii în toate compartimentele de activitate. Rezultatele obţinute în luna ianuarie şi prima jumătate a lunii februarie sunt favorabile la indicatorii principali. în prima lună a anului curent s-au produs peste prevederi 53.000 bucăţi cărărmzi şi 22.000 bucăţi de ţigle şi coame. De asemenea, la productivitatea muncii, la preţul de cost şi la mia de lei producţie realizată s-au obţinut rezultate pozitive. Nici calitatea produselor nu a fost neglijată. La cărămizi de pildă, procentul de calitate I a fost cu 13 la sută mai mare faţă de plan, iar la ţigle cu 3,6 la sută. Ia prima jumătate a lunii curente planul producţiei globale a fost depăşit cu 10.000 bucăţi de cărămizi şi 5.000 bucăţi de ţigle. Avînd la bază asemenea rezultate putem anticipa că şi luna februarie se va încheia cu un bilanţ pozitiv la capitolul producţie. Şi aceasta numai datorită eforturilor suplimentare depuse de întregul colectiv, care de multe ori este pus în situaţii foarte dificile De multe ori ritmicitatea producţiei suferă din cauza defecţiunilor accidentale ce se ivesc la un utilaj sau altul care rămîn imobilizate timp îndelungat din lipsa pieselor de DE SCRN schimb. La această unitate economică, ca la multe altele din judeţul nostru, piesele de schimb sunt o problemă la ordinea zilei, problemă de care depind în bună parte realizarea sarcinilor de plan, ritmicitatea producţiei. Nerezolvarea aprovizionării pieselor de schimb duce la stagnări ale utilajelor, la importante pierderi de produse, iată un exemplu concludent în această privinţă. In prima parte a lunii februarie la unul din screpetele cu care se transportă LA FABRICA DE CĂRĂMIZI ŞI ŢIGLE — SIGHIŞOARA argila din carieră la fabrică s-a rupt o piesă şi astfel utilajul a rămas imobilizat în carieră. Cum această piesă lipseşte din magazie, mecanicul-şef s-a adresat prin comanda nr. 554 din 15 ianuarie 1971, Uzinei mecanice de maşini şi utilaje miniere din Baia Mare, care în locul piesei solicitate a trimis fabricii din Sighişoara următorul răspuns: „Din lipsă de capacitate de producţie pe anul 1971 nu putem onora comanda dumneavoastră. Dacă ea prezintă interes şi pe anul 1972 interveniţi la M.I.C.M. — D.G.P.S.L., pentru a obţine repartiţie". Semnează directorul uzinei şi şeful serviciului desfacere. La aşa răspuns „prompt" comentariile sunt de prisos. Ca atare, mecanicul şef de la fabrica de cărămizi şi ţigle trebuie să construiască această piesă în propriul atelier de întreţinere, însă, după cum ne-a informat dînsul, pe lîngă faptul că nu dispune de condiţii optime pentru a produce această piesă, nu cunoaşte nici procesul de cimentare la care trebuie supusă. Astfel, utilajul respectiv va trebui să stea mult timp imobilizat în carieră fapt care va periclita în lunile viitoare aprovizionarea fabricii cu argilă şi, în ultimă instanţă, realizarea planului de producţie într-o situaţie similară se află şi o parte dintre autoîncărcătoare. Aceste utilaje sunt fabricate de Uzinele mecanice Timişoara, însă piesele de schimb necesare reparării lor nu se produc niciunde în ţară astfel că în caz de defecţiune stau nefolosite timp îndelungat pînă cînd cei de la uzinele producătoare pot să trimită piesele solicitate. Şi astfel, multe din aceste autoîncărcătoare atît de necesare fabricilor de cărămizi stau nefolosite iar vagoanele se încarcă manual, mărindu-se astfel preţul de cost al producţiei. După cine ne-a informat mecanicul şef piesele de schimb dau cea mai mare bătaie de cap sectorului de aprovizionare, problemă care se repetă an de an şi nu va fi rezolvată pînă cînd uzinele producătoare de utilaje nu vor fabrica şi piese de schimb pentru utilajele pe care le produc. In asigurarea întreprinderilor cu piese de schimb se cere mai multă preocupare din partea atelierelor de întreţinere proprii unde se pot şi trebuie să se producă acele piese care nu se pot procura din altă parte. De asemenea, sectorul de resort al fabricii sighişorene trebuie să fie mai prompt şi mai operativ în ceea ce priveşte încheierea din timp a contractelor cu necesarul pieselor de schimb, lucru care uneori este scăpat din vedere tocmai de cei care răspund de această treabă, influenţînd negativ întreaga activitate productivă a unităţii. I. HUSAR Buletin meteorologic săptămînal Vremea din săptămina cuprinsă intre 22 şi 28 februarie a fost schimbătoare, cu cerul alternind de la însemnări persistente mai ales noaptea, la vinoruri pronunţate. Precipitaţiile căzute pe teritoriul judeţului Mureş au fost repartizate neuniform şi reduse cantitativ. Doar în zona Sighişoara s-au colectat in această saptămină 13 litri de apă pe mp proveniţi din lapoviţă şi ninsoare. Temperatura aerului a oscilat între valoarea maximă de plus 7 grade înregistrate în ziua de 23 februarie şi cea minimă de minus 13 grade in ziua de 28 februarie, zi care poate fi consemnată nu numai ca ultima, dar şi cea mai rece zi a iernii care se încheie calendaristic. Temperatura solului in stratul arabil a oscilat între plus 3 grade şi minus 1 grad. TIMPUL PROBABIL PENTRU SĂPTĂMINA IN CURS: In judeţul Mureş prima saptămină a lunii martie va începe cu o vreme rece, temperaura aerului coborind în primele două dimineţi pină la minus 10 sau minus 12 grade. Ulterior vremea se va încălzi treptat şi temperatura aerului va înregistra ziua valori cuprinse între plus 5 şi plus 10 grade, iar cele minime vor coborî puţin sub 0 grade. Aspectul general al vremii va fi uşor variabil. DUMITRU MARINICA şeful staţiei meteorologice Tg.-Mureş Folosind zilele bune de lucru şi interesul şi dorinţa fermă a ţăranilor cooperatori de a pune temelie solidă recoltelor din acest an, in multe C.A.P. s-a executat în zilele de iarnă un volum mare de lucrări în cîmp. La Sărmaşu de exemplu, cooperatorii şi-au înscris pe agenda zilelor de iarnă şi au executat lucrări de desfundare a canalelor de scurgere pe o lungime de peste 1.000 de ml, nivelarea unor terenuri alunecate pe aproape 90 de hectare. N-au fost neglijate nici lanurile însămînţate în toamnă. Pe mai bine de 400 de ha cu grîu şi orz s-au împrăştiat îngrăşăminte chimice. Semn de vădită preocupare pentru producţia acestui an se observă şi la cooperativa agricolă din Coroisînmărtin. De cîteva zile se lucrează la aplicarea unei fertilizări suplimentare pe 180 ha cu grîu unde semănăturile au rezistat mai greu capriciilor acestei ierni. S-ar putea spune că lucrările merg bine. Dar nu este chiar aşa. De la tovarăşul Teofil Bruzlea, preşedintele cooperativei agricole aflăm unele aspecte pe care le transcriem aici cu gîndul că cei în cauză vor înţelege situaţia şi vor lua măsurile de rigoare. Cooperativa agricolă din Coroisînmărtin eşte în asociaţie cu cooperativa agricolă din Agrişteu, constituind pe această bază o fermă pentru creşterea şi ingraşarea porcilor. De bine, de rău, ferma şi-a început activitatea, au şi fost livraţi primii porci cumpăraţi aici. Dar pentru asigurarea furajelor necesare acestei ferme, cooperativele asociate au înființat şi o fermă pentru producerea furajelor la care cooperativa agricolă de aici participă cu 291 hectare de teren. Cu alte 120 de hectare cooperativa agricolă participă la o fermă specializată pentru cultura sfeclei de zahăr. Până în prezent, cooperativa agricolă a efectuat unele lucrări pe aceste terenuri , în special de fertilizare. Din partea asociaţiilor nu s-a semnalat însă nici o mişcare. Oare nu era necesar ca responsabilii celor două ferme să fie prezenţi, să organizeze în mod unitar muncile pregătitoare? Asociaţiile intercooperatiste au fost constituite pentru o organizare superioară a muncii, în scopul utilizării mai bune a resurselor umane şi materiale. Direcţia generală a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor are — credem noi — un cuvânt de spus în rezolvarea situaţiei. Este vorba de preluarea de către cele două ferme a terenurilor şi trecerea la organizarea muncii Şi mai dificilă pare situaţia existentă în aceste unităţi în privinţaasociaţiei intercooperatiste pentru creşterea vacilor cu lapte, încă în luna ianuarie, cooperativele agricole din Coroisînmărtin şi Zagăr au constituit o asociaţie în cooperare cu întreprinderea agricolă de stat Zagăr, în prezent întreprinderea agricolă de stat Seuca, pentru redresarea situaţiei în sectorul producţiei de lapte. De la adunarea de constituire însă nu s-a mai făcut aproape nimic. I.A.S. s-a angajat să asigure pentru asociaţie un specialist care să aplice în practică tehnologia de producţie avansată, să conducă întreaga activitate a celor două ferme de vaci. Dacă la Găneşti într-o asociaţie asemănătoare au şi fost obţinute primele rezultate, la Coroiu angajamentul n-a fost încă onorat, îngrijitorii de animale nu-şi cunosc atribuţiile şi modul V. OLTEANI (Continuare in pvg a 3-a) , informele şi asociaţiile intercooperatiste se impune grăbirea pregătirilor în vederea începerii activității LA PORŢILE DE FIER Al treilea agregat intrat în producţie TURNU SEVERIN 28. — Trimisul Agerpres, Marin Coandă, transmite: Duminică seara a luat sfîrşit perioada de probe complexe la cel de-al 3-lea agregat din cadrul Centralei hidroelectrice „Porţile de Fier". Potrivit informaţiilor ce ni le-a furnizat inginerul de serviciu din centrală . Claudiu Croitoru, în cele 72 de ore de funcţionare continuă, turbina, generatorul, transformatorul de forţă, precum şi instalaţiile anexe ale hidroagregatului respectiv, s-au comportat bine, astfel că în prezent acesta este socotit în sarcină de producţie. El a ajuns la un potenţial funcţional egal cu cel al agregatelor date anterior în exploatare, fapt ce face ca economia naţională să primească acum de la Porţile de Fier în 24 de ore, circa 4 milioane kWh energie electrică, cantitate superioară celei pe care o furnizau zilnic, în 1938, toate centralele electrice existente in România. (Agerpres) CINCINALUL 1966-1970 IN SISTEMUL NOSTRU DE ÎNVĂŢĂMÎNT, ŞCOALA SUPERIOARĂ OCUPĂ UN LOC DEOSEBIT DE IMPORTANT. INSTITUTELE DE ÎNVĂŢĂMÎNT SUPERIOR AU PREGĂTIT ŞI AU DAT ŢĂRII CADRE DE SPECIALIŞTI PENTRU TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE. ESTE LOCUL SA SUBLINIEM ŞI CU OCAZIA ACESTUI ÎNCEPUT DE AN UNIVERSITAR CA PARTIDUL, GUVERNUL ŢĂRII DAU O ÎNALTĂ APRECIERE MUNCII PLINE DE RĂSPUNDERE ŞI DE NOBLEŢE A CADRELOR DIDACTICE UNIVERSITARE, APORTULUI LOR DEOSEBIT DE VALOROS LA INSTRUIREA ŞI EDUCAREA STUDENŢILOR, LA FORMAREA OMULUI NOU AL SOCIETĂŢII NOASTRE SOCIALISTE. PARTIDUL, ÎNTREGUL POPOR APRECIAZĂ CA STUDENŢIMEA DIN ROMÂNIA SE PREGĂTEŞTE CU SERIOZITATE ŞI HĂRNICIE, DOVEDIND CA ESTE CONŞTIENTĂ DE ÎNALTELE RĂSPUNDERI CE I REVIN ÎN SOCIETATE. (Din cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Adunarea festivă cu prilejul inaugurării noului an universitar, 1 octombrie 1970). CITIŢI ÎN PAGINA A 3 A „ŞCOALA RIOARA ÎN CONTINUĂ PERFECŢIONARE" SUPE Preşedintele Republicii Federale a Germaniei va face o vizită oficială în România La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann şi doamna Heinemann vor face o vizită oficială în Republica Socialistă România, în perioada 17—19 mai 1971. SfIC&I&CO şi din aformaţii tale artistice Duminică în sala Palatului culturii şi in sala Casei de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş a avut loc spectacolul de vizionare a formaţiilor artistice muzical-coregrafice de amatori din cadrul celui de-al X-lea Concurs „Omagiu partidului“. Cu acest prilej publicul spectator a avut posibilitatea să vadă cele mai bune formaţii artistice, solişti vocali şi instrumentişti care s-au distins la faza judeţeană, desfăşurată timp de aproape o lună de zile în mai multe centre ale judeţului. În fotografiile de faţă vă prezentăm ansamblul sindical de dansuri din Sighişoara şi fanfara şi grupul vocal feminin de la I.A.S. Zagăr, care au susţinut programe pe scena Palatului culturii din Tg.-Mureş. (Text şi fotografii de: ION CIURDARU şi CAROL SZÁSZ) AZI oncursu începe „ Festivalul de muzică şi uşoară ML Braşov-romania iBraşov- I971“ Aşteptat cu deosebit interes de numeroşii iubitori ai muzicii uşoare din întreaga ţară, azi se deschide în frumosul oraş de la poalele Timpei, Concursul şi festivalul „Braşov — România 1971“. Această manifestare artistică de mare prestigiu internaţional aflată la cea de-a IV-a ediţie, reuneşte şi în acest an zeci de tineri talentaţi, din mai toate ţările Europei, care se vor întrece în zilele următoare pentru cucerirea „Cerbului de aur" şi a celorlalte înalte distincţii şi premii ce se acordă celor mai buni. Ţara noastră va fi reprezentată la concurs de Corina Chiriac, Ruxandra Chiaţă şi Cătălina Marinescu. Ca şi la ediţiile precedente, pe scena Teatrului muzical din Braşov vor evolua, prezentînd recitaluri, stele de prima mărime în domeniul muzicii uşoare, iată prestigioasa listă a vedetelor actualei ediţii a festivalului: Alain Barriere, Charles Trenet, Enrico Macias, Massiel, Lola Jovanovici, Sergio Endrigo, Maria Toldi, O.C. Smith, Dalida şi apreciata noastră solistă Doina Badea. Vor prezenta microrecitaluri laureate ale ediţiilor anterioare ale concursului: Therese Steinmetz, Angela Similea, Doina Spătaru. Acompaniamentul muzical va fi asigurat de excelenta orchestră de jazz simfonic a Radioteleviziunii, condusă de maestrul Sile Dinicu. Cu o asemenea participare de elită apare firească preluarea transmisiilor concursului şi festivalului de la Braşov de către numeroase televiziuni europene, ca expresie a interesului faţă de această manifestare artistică în domeniul muzicii uşoare, una dintre cele mai importante din lume. Azi, in prima zi a concursului vor evolua in faţa juriului internaţional in urma tragerii la sorţi efectuate: Emiliane Dambre (Elveţia), Mimi Ivanova (Bulgaria); Derek John Tilley (Ţara Galilor), Regina Thosa (R.D.G.), Dova (Spania). Vor urma apoi recitalul Doinei Badea şi cel al lui Alain Barriere. CU BANII In cadrul activităţii specifice comerţului de stat sau a cooperaţiei, au apărut şi apar necontenit forme noi, menite să contribuie la satisfacerea deplină a cerinţelor mereu crescînde ale populaţiei. Eforturile multora din cei care răspund de bunul mers al acestor importante sectoare economice sunt încununate de succes, bucurîndu-se de aprecieri unanime, în afară de satisfacţiile pe care îmbunătăţirile aduse în activitatea unităţilor comerciale sau de producţie meşteşugărească le creează masei largi de cetăţeni, perfecţionarea sistemului de deservire contribuie la sporirea considerabilă a fondurilor aparţinând avutului obştesc. Dacă aceasta este caracteristica muncii din reţeaua comercială şi a producţiei meşteşugăreşti — specifică de altfel întregului ansamblu de relaţii din cadrul economiei noastre socialiste — mai apar pe alocuri cu semnificaţii de curiozităţi, personaje al căror comportament iese în evidenţă fiind în totală disonanţă cu activitatea celor mulţi. Ajunşi în posturi de răspundere şi având pe mînă importante fonduri materiale şi băneşti, unii încep să devieze într-o anumită direcţie. La PATRONI STATULUI un moment dat important pentru aceşti oameni este nu modul în care unitatea reuşeşte să satisfacă cerinţele populaţiei, ci venitul pe care-l pot „recolta" mai uşor. Şi cum nu se mulţumesc cu retribuţia primită legal pentru serviciul prestat, încep sistematic să-şi „rotunjească“ venitul pe alte căi. Cooperativa de consum din Sighişoara a avut angajat un element de acest gen. Este vorba de Eftimie Modiga, care îndeplinise funcţia de şef al secţiei de croitorie din Albeşti. Avînd angajate persoane cu munca la domiciliu, omul s-a gîndit că le poate... păcăli. Apelînd la ajutorul soţiei, angajată şi ea la secţia pe care o conducea, E. Modiga, de fiecare dată cînd se plăteau salariile, îşi trimitea consoarta la domiciliul angajatelor care lucrau acasă, solicitîndu-le restituirea unei părţi din banii încasaţi. Argumente se găsesc... Ba că tariful de confecţionare a unor articole este mai mic decît s-a calculat iniţial, ba că MIRCEA PAŞCA procuror (Continuare în pag. a 3-a)