Steaua Roşie, martie 1971 (Anul 22, nr. 50-75)

1971-03-02 / nr. 50

Transnoa ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. RO (4.023) Marţi, 2 martie 1971 4 pagini, 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VA ! SPORIT ESTE CORDITIOISIITA DE A PIESELOR Fabrica de cărămizi şi ţigle din Sighişoara este una dintre mo­dernele unităţi de acest fel din ju­deţ. Cu cărămizile ce se vor pro­duce aici in anul 1971 se vor pu­tea construi cca. 1.800 de case cu trei camere şi dependinţele ne­cesare, iar cu ţiglele fabricate in aceeaşi perioadă se vor putea a­­coperi cca. 10.000 de astfel de lo­cuinţe. Plecînd de la acest calcul avem conturată imaginea sarcinilor sporite de producţie ce stau în faţa colectivului de aici, sarcini care pentru a fi realizate pre­supun mobilizarea resurselor in­terne şi organizarea exemplară a muncii în toate compartimentele de activitate. Rezultatele obţinute în luna ia­nuarie şi prima jumătate a lunii februarie sunt favorabile la indi­catorii principali. în prima lună a anului curent s-au produs peste prevederi 53.000 bucăţi cărărmzi şi 22.000 bucăţi de ţigle şi coame. De asemenea, la productivitatea muncii, la preţul de cost şi la mia de lei producţie realizată s-au ob­ţinut rezultate pozitive. Nici ca­litatea produselor nu a fost negli­jată. La cărămizi de pildă, pro­centul de calitate I a fost cu 13 la sută m­­ai mare faţă de plan, iar la ţigle cu 3,6 la sută. Ia prima jumătate a lunii cu­rente planul producţiei globale a fost depăşit cu 10.000 bucăţi de cărămizi şi 5.000 bucăţi de ţigle. Avînd la bază asemenea rezultate putem anticipa că şi luna februa­rie se va încheia cu un bilanţ po­zitiv la capitolul producţie. Şi a­­ceasta numai datorită eforturilor suplimentare depuse de întregul colectiv, care de multe ori este pus în situaţii foarte dificile De multe ori ritmicitatea producţiei suferă din cauza defecţiunilor acciden­tale ce se ivesc la un utilaj sau altul care rămîn imobilizate timp îndelungat din lipsa pieselor de DE SCRN­ schimb. La această unitate econo­mică, ca la multe altele din jude­ţul nostru, piesele de schimb sunt o problemă la ordinea zilei, pro­blemă de care depind în bună parte realizarea sarcinilor de plan, ritmicitatea producţiei. Nerezolva­­rea aprovizionării pieselor de schimb duce la stagnări ale utila­jelor, la importante pierderi de produse, iată un exemplu conclu­dent în această privinţă. In prima parte a lunii februarie la unul din screpetele cu care se transportă LA FABRICA DE CĂRĂMIZI ŞI ŢIGLE — SIGHIŞOARA argila din carieră la fabrică s-a rupt o piesă şi astfel utilajul a rămas imobilizat în carieră. Cum această piesă lipseşte din maga­zie, mecanicul-şef s-a adresat prin comanda nr. 554 din 15 ianuarie 1971, Uzinei mecanice de maşini şi utilaje miniere din Baia Mare, care în locul piesei solicitate a trimis fabricii din Sighişoara ur­mătorul răspuns: „Din lipsă de capacitate de producţie pe anul 1971 nu putem onora comanda dumneavoastră. Dacă ea prezintă interes şi pe anul 1972 interveniţi la M.I.C.M. — D.G.P.S.L., pentru a obţine repartiţie". Semnează di­rectorul uzinei şi şeful serviciului desfacere. La aşa răspuns „prompt" comentariile sunt de pri­sos. Ca atare, mecanicul şef de la fabrica de cărămizi şi ţigle trebuie să construiască această piesă în propriul atelier de întreţinere, însă, după cum ne-a informat dînsul, pe lîngă faptul că nu dispune de condiţii optime pentru a produce această piesă, nu cunoaşte nici procesul de cimentare la care tre­buie supusă. Astfel, utilajul res­pectiv va trebui să stea mult timp imobilizat în carieră fapt care va periclita în lunile viitoare aprovi­zionarea fabricii cu argilă şi, în ultimă instanţă, realizarea planu­lui de producţie într-o situaţie similară se află şi o parte dintre autoîncărcătoare. Aceste utilaje sunt fabricate de U­­zinele mecanice Timişoara, însă piesele de schimb necesare re­parării lor nu se produc niciunde în ţară astfel că în caz de de­fecţiune stau nefolosite timp înde­lungat pînă cînd cei de la uzi­nele producătoare pot să trimită piesele solicitate. Şi astfel, multe din aceste autoîncărcătoare atît de necesare fabricilor de cărămizi stau nefolosite iar vagoanele se încarcă manual, mărindu-se astfel preţul de cost al producţiei. După cine ne-a informat meca­nicul şef piesele de schimb dau cea mai mare bătaie de cap sec­torului de aprovizionare, problemă care se repetă an de an şi nu va fi rezolvată pînă cînd uzinele pro­ducătoare de utilaje nu vor fa­brica şi piese de schimb pentru utilajele pe care le produc. In asigurarea întreprinderilor cu piese de schimb se cere mai multă preocupare din partea atelierelor de întreţinere proprii unde se pot şi trebuie să se producă acele pie­se care nu se pot procura din al­tă parte. De asemenea, sectorul de resort al fabricii sighişorene trebuie să fie mai prompt şi mai operativ în ceea ce priveşte în­­cheiere­a din timp a contractelor cu necesarul pieselor de schimb, lucru care uneori este scăpat din vedere tocmai de cei care răspund de această treabă, influenţînd ne­gativ întreaga activitate productivă a unităţii. I. HUSAR Buletin meteorologic săptămînal Vremea din săptămina cu­prinsă intre 22 şi 28 februarie a fost schimbătoare, cu cerul alternind de la însem­nări per­sistente mai ales noaptea, la vinoruri pronunţate. Precipitaţiile căzute pe terito­riul judeţului Mureş au fost re­partizate neuniform şi reduse cantitativ. Doar în zona Sighi­şoara s-au colectat in această saptămină 13 litri de apă pe mp proveniţi din lapoviţă şi ninsoare. Temperatura aerului a oscilat între valoarea maximă de plus 7 grade înregistrate în ziua de 23 februarie şi cea minimă de minus 13 grade in ziua de 28 februarie, zi care poate fi con­semnată nu numai ca ultima, dar şi cea mai rece zi a iernii care se încheie calendaristic. Temperatura solului in stratul arabil a oscilat între plus 3 gra­de şi minus 1 grad. TIMPUL PROBABIL PENTRU SĂPTĂMINA IN CURS: In ju­deţul Mureş prima saptămină a lunii martie va începe cu o vre­me rece, temperaura aerului coborind în primele două dimi­neţi pină la minus 10 sau mi­nus 12 grade. Ulterior vremea se va încălzi treptat şi temperatura aeru­lui va înregistra ziua valori cu­prinse între plus 5 şi plus 10 grade, iar cele minime vor co­borî puţin sub 0 grade. Aspectul general al vremii va fi uşor variabil. DUMITRU MARINICA şeful staţiei meteorologice Tg.-Mureş Folosind zilele bune de lucru şi interesul şi dorinţa fermă a ţăra­nilor cooperatori de a pune teme­lie solidă recoltelor din acest an, in multe C.A.P. s-a executat în zi­lele de iarnă un volum mare de lucrări în cîmp. La Sărmaşu de e­­xemplu, cooperatorii şi-au înscris pe agenda zilelor de iarnă şi au executat lucrări de desfundare a canalelor de scurgere pe o lun­gime de peste 1.000 de ml, nive­larea unor terenuri alunecate pe aproape 90 de hectare. N-au fost neglijate nici lanurile însămînţate în toamnă. Pe mai bine de 400 de ha cu grîu şi orz s-au împrăştiat îngrăşăminte chimice. Semn de vădită preocupare pen­tru producţia acestui an se ob­servă şi la cooperativa agricolă din Coroisînmărtin. De cîteva zile se lucrează la aplicarea unei fer­tilizări suplimentare pe 180 ha cu grîu unde semănăturile au rezistat mai greu capriciilor acestei ierni. S-ar putea spune că lucrările merg bine. Dar nu este chiar aşa. De la tovarăşul Teofil Bruzlea, pre­şedintele cooperativei agricole a­­flăm unele aspecte pe care le trans­criem aici cu gîndul că cei în ca­uză vor înţelege situaţia şi vor lua măsurile de rigoare. Coope­rativa agricolă din Coroisînmărtin eşte în asociaţie cu cooperativa agricolă din Agrişteu, constituind pe această bază o fermă pentru creşterea şi ingraşarea porcilor. De bine, de rău, ferma şi-a înce­put activitatea, au şi fost livraţi primii porci cumpăraţi aici. Dar pentru asigurarea furajelor ne­cesare acestei ferme, cooperative­le asociate au înființat şi o fermă pentru producerea furajelor la ca­re cooperativa agricolă de aici participă cu 291 hectare de teren. Cu alte 120 de hectare cooperati­va agricolă participă la o fermă specializată pentru cultura sfeclei de zahăr. Până în prezent, coope­rativa agricolă a efectuat unele lucrări pe aceste terenuri , în special de fertilizare. Din partea asociaţiilor nu s-a semnalat însă nici o mişcare. Oare nu era ne­cesar ca responsabilii celor două ferme să fie prezenţi, să organize­ze în mod unitar muncile pregăti­toare? Asociaţiile intercooperatiste au fost constituite pentru o orga­nizare superioară a muncii, în scopul utilizării mai bune a re­surselor umane şi materiale. Di­recţia generală a agriculturii, in­dustriei alimentare, silviculturii şi apelor are — credem noi — un cuvânt de spus în rezolvarea si­tuaţiei. Este vorba de preluarea de către cele două ferme a terenurilor şi trecerea la organizarea muncii Şi mai dificilă pare situaţia e­­xistentă în aceste unităţi în pri­vinţa­­asociaţiei intercooperatiste pentru creşterea vacilor cu lapte, încă în luna ianuarie, cooperati­vele agricole din Coroisînmărtin şi Zagăr au constituit o asociaţie în cooperare cu întreprinderea agri­colă de stat Zagăr, în prezent în­treprinderea agricolă de stat Seu­­ca, pentru redresarea situaţiei în sectorul producţiei de lapte. De la adunarea de constituire însă nu s-a mai făcut aproape nimic. I.A.S. s-a angajat să asigure pentru a­­sociaţie un specialist care să a­­plice în practică tehnologia de producţie avansată, să conducă întreaga activitate a celor două ferme de vaci. Dacă la Găneşti într-o asociaţie asemănătoare au şi fost obţinute primele rezultate, la Coroiu angajamentul n-a fost încă onorat, îngrijitorii de animale nu-şi cunosc atribuţiile şi modul V. OLTEANI (Continuare in p­vg a 3-a) , informele şi asociaţiile intercooperatiste se impune grăbirea pregătirilor în vederea începerii activității LA PORŢILE DE FIER Al treilea agregat intrat în producţie TURNU SEVERIN 28. — Trimisul Agerpres, Marin Coandă, transmi­te: Duminică seara a luat sfîrşit perioada de probe complexe la cel de-al 3-lea agregat din cadrul Centralei hidroelectrice „Porţile de Fier". Potrivit informaţiilor ce ni le-a furnizat inginerul de serviciu din centrală . Claudiu Croitoru, în cele 72 de ore de funcţionare continuă, turbina, generatorul, transformatorul de forţă, precum şi instalaţiile anexe ale hidroagrega­­tului respectiv, s-au comportat bi­ne, astfel că în prezent acesta este socotit în sarcină de producţie. El a ajuns la un potenţial funcţional egal cu cel al agregatelor date an­terior în exploatare, fapt ce face ca economia naţională să primeas­că acum de la Porţile de Fier în 24 de ore, circa 4 milioane kWh ener­gie electrică, cantitate superioară celei pe care o furnizau zilnic, în 1938, toate centralele electrice e­­xistente in România. (Agerpres) C­INCINALUL 1966-1970 IN SISTEMUL NOSTRU DE ÎNVĂŢĂMÎNT, ŞCOALA SUPERIOARĂ OCUPĂ UN LOC DEO­SEBIT DE IMPORTANT. INSTITUTELE DE ÎNVĂŢĂ­MÎNT SUPERIOR AU PREGĂTIT ŞI AU DAT ŢĂRII CADRE DE SPECIALIŞTI PENTRU TOATE DO­MENIILE DE ACTIVITATE. ESTE LOCUL SA SUBLI­NIEM ŞI CU OCAZIA ACESTUI ÎNCEPUT DE AN UNIVERSITAR CA PARTIDUL, GUVERNUL ŢĂRII DAU O ÎNALTĂ APRECIERE MUNCII PLINE DE RĂSPUNDERE ŞI DE NOBLEŢE A CADRELOR DI­DACTICE UNIVERSITARE, APORTULUI LOR DEO­SEBIT DE VALOROS LA INSTRUIREA ŞI EDUCA­REA STUDENŢILOR, LA FORMAREA OMULUI NOU AL SOCIETĂŢII NOASTRE SOCIALISTE. PARTIDUL, ÎNTREGUL POPOR APRECIAZĂ CA STUDENŢIMEA DIN ROMÂNIA SE PREGĂ­TEŞTE CU SERIOZITATE ŞI HĂRNICIE, DOVE­DIND CA ESTE CONŞTIENTĂ DE ÎNALTELE RĂS­PUNDERI CE I REVIN ÎN SOCIETATE. (Din cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Adunarea festivă cu prilejul inaugurării noului an univer­sitar, 1 octombrie 1970). CITIŢI ÎN PAGINA A 3 A „ŞCOALA RIOARA ÎN CONTINUĂ PERFECŢIONARE" SUPE­ Preşedintele Republicii Federale a Germaniei va face o vizită oficială în România La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann şi doamna Heinemann vor face o vizită oficială în Republica Socialistă România, în perioada 17—19 mai 1971. SfIC&I&CO şi din a­formaţii tale artistice Duminică în sala Palatului culturii şi in sala Casei de cultură a sindicate­lor din Tg.-Mureş a avut loc spectacolul de vizionare a for­maţiilor artistice mu­­zical-coregrafice de amatori din cadrul celui de-al X-lea Concurs „Omagiu partidului“. Cu acest prilej publicul spec­tator a avut posibi­litatea să vadă cele mai bune formaţii artistice, solişti vo­cali şi instrumentişti care s-au distins la faza judeţeană, des­făşurată timp de a­­proape o lună de zi­le în mai multe cen­tre ale judeţului. În fotografiile de faţă vă prezentăm ansamblul sindical de dansuri din Si­ghişoara şi fanfara şi grupul vocal femi­nin de la I.A.S. Za­­găr, care au susţinut programe pe scena Palatului culturii din Tg.-Mureş. (Text şi fotografii de: ION CIURDARU şi CAROL SZÁSZ) AZI oncursu începe „ Festivalul de muzică şi uşoară ML Braşov-r­omania iBraşov- I­­971“ Aşteptat cu deosebit interes de numeroşii iubitori ai muzicii u­­şoare din întreaga ţară, azi se deschide în frumosul oraş de la poalele Timpei, Concursul şi fes­tivalul „Braşov — România 19­71“. Această manifestare artistică de mare prestigiu internaţional aflată la cea de-a IV-a ediţie, reuneşte şi în acest an zeci de tineri talen­taţi, din mai toate ţările Europei, care se vor întrece în zilele ur­mătoare pentru cucerirea „Cerbu­lui de aur" şi a celorlalte înalte distincţii şi premii ce se acordă ce­lor mai buni. Ţara noastră va fi reprezentată la concurs de Corina Chiriac, Ruxandra Chiaţă şi Că­tălina Marinescu. Ca şi la ediţiile precedente, pe scena Teatrului muzical din Bra­şov vor evolua, prezentînd recita­luri, stele de prima mărime în do­meniul muzicii uşoare, iată presti­gioasa listă a vedetelor actualei ediţii a festivalului: Alain Barriere, Charles Trenet, Enrico Macias, Massiel, Lola Jovanovici, Sergio Endrigo, Maria Toldi, O.C. Smith, Dalida şi apreciata noastră solistă Doina Badea. Vor prezenta micro­recitaluri laureate ale ediţiilor an­­­­terioare ale concursului: Therese Steinmetz, Angela Similea, Doina Spătaru. Acompaniamentul muzi­cal va fi asigurat de excelenta orchestră de jazz simfonic a Ra­­dioteleviziunii, condusă de maes­trul Sile Dinicu. Cu o asemenea participare de elită apare firească preluarea trans­misiilor concursului şi festivalului de la Braşov de către numeroase televiziuni europene, ca expresie a interesului faţă de această ma­nifestare artistică în domeniul mu­zicii uşoare, una dintre cele mai importante din lume. Azi, in prima zi a concursului vor evolua in faţa juriului interna­ţional in urma tragerii la sorţi e­­fectuate: Emiliane Dambre (Elveţia), Mimi Ivanova (Bulgaria); Derek John Tilley (Ţara Galilor), Regina Thosa (R.D.G.), Dova (Spania). Vor urma apoi recitalul Doinei Badea şi cel al lui Alain Barriere. CU BANII In cadrul activităţii specifice co­merţului de stat sau a cooperaţiei, au apărut şi apar necontenit forme noi, menite să contribuie la satisfa­cerea deplină a cerinţelor mereu crescînde ale populaţiei. Eforturile multora din cei care răspund de bunul mers al acestor importante sectoare economice sunt încununate de succes, bucurîndu-se de aprecieri unanime, în afară de satisfacţiile pe care îmbunătăţirile aduse în activi­tatea unităţilor comerciale sau de producţie meşteşugărească le cre­ează masei largi de cetăţeni, perfec­ţionarea sistemului de deservire contribuie la sporirea considerabilă a fondurilor aparţinând avutului ob­ştesc. Dacă aceasta este caracteristica muncii din reţeaua comercială şi a producţiei meşteşugăreşti — specifi­că de altfel întregului ansamblu de relaţii din cadrul economiei noastre socialiste — mai apar pe alocuri cu semnificaţii de curiozităţi, persona­je al căror comportament iese în e­­videnţă fiind în totală disonanţă cu activitatea celor mulţi. Ajunşi în posturi de răspundere şi având pe mînă importante fonduri materiale şi băneşti, unii încep să devieze într-o anumită direcţie. La PATRONI STATULUI un moment dat­ important pentru aceşti oameni este nu modul în care unitatea reuşeşte să satisfacă cerin­ţele populaţiei, ci venitul pe care-l pot „recolta" mai uşor. Şi cum nu se mulţumesc cu retribuţia primită le­gal pentru serviciul prestat, încep sistematic să-şi „rotunjească“ veni­tul pe alte căi. Cooperativa de consum din Sighi­şoara a avut angajat un element de acest gen. Este vorba de Eftimie Modiga, care îndeplinise funcţia de şef al secţiei de croitorie din Al­beşti. Avînd angajate persoane cu munca la domiciliu, omul s-a gîndit că le poate... păcăli. Apelînd la a­­jutorul soţiei, angajată şi ea la sec­ţia pe care o conducea, E. Modiga, de fiecare dată cînd se plăteau sa­lariile, îşi trimitea consoarta la do­miciliul angajatelor care lucrau aca­să, solicitîndu-le restituirea unei părţi din banii încasaţi. Argumente se găsesc... Ba că tariful de con­fecţionare a unor articole este mai mic decît s-a calculat iniţial, ba că MIRCEA PAŞCA procuror (Continuare în pag. a 3-a)

Next