Steaua Roşie, aprilie 1971 (Anul 22, nr. 76-101)

1971-04-22 / nr. 94

LUCRĂRILE SESIUNII ŞTIINŢIFICE CONSACRATE SERIICERTERARULUI PARTIDULUI (Urmare din pag. 1) lorice a partidului, încetăţenirea in toate verigile a principiului muncii colective, înlăturarea paralelisme­lor şi suprapunerilor, apropierea factorilor politici de unităţile de bară, folosirea tot mai largă in studiile întreprinse de organizaţiile de partid a unor metode şi tehnici recomandate de sociologie, psi­hologia socială şi alte ştiinţe. „Importanţa dezvoltării conştiin­ţei socialiste în actuala etapă a construcţiei socialiste în ţara noas­tră, folosirea mijloacelor înaintate de investigare a opiniilor în spri­jinul activităţii de propagandă" — a fost tema comunicării prezentate de tovarăşul Liviu Sebestyen, se­cretar al Comitetului judeţean de partid. Profundele transformări ca­re au avut loc în viaţa materială a societăţii, munca politică-e­­ducativă desfăşurată de partid, a reliefat vorbitorul în comunicarea sa, au determinat plămădirea în proporţii de masă a noului profil spiritual al oamenilor muncii. Fie­care etapă istorică îşi propune sarcini tot mai complexe şi calitativ mai înalte, mai cutezătoare, care solicită oameni capabili să le în­făptuiască. Actuala etapă de dez­voltare a ţării — etapa construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate — reclamă lărgirea ori­zontului ştiinţific şi cultural al oa­menilor muncii. Cunoştinţele ştiinţi­fice, culturale şi profesionale se cer grefate pe fondul unui nivel po­litic şi ideologic ridicat, al unui profil moral superior. Concepţia partidului nostru asupra educaţiei socialiste a maselor de oameni ai muncii este străină oricărei unila­­teralizări, subliniind, dimpotrivă, complexitatea conştiinţei socialiste, caracterul său multilateral şi uni­tar. Continuînd ideile de mai sus, vorbitorul s-a referit la activita­tea politică şi cultural-educati­­vă pe care o desfăşoară Comi­tetul judeţean de partid pe li­nia învăţămîntului şi propagandei de partid, prin organele sale de presă şi studioul de radio, cu aju­torul şcolilor, al organizaţiilor de masă şi obşteşti, prin instituţiile cultural-ştiinţifice, revistelor literare etc. Formele şi metodele de inves­tigare şi cercetare cu caracter so­ciologic folosite de Comitetul ju­deţean de partid, în scopul per­fecţionării continue a muncii poli­tice şi cultural-educative in raport cu cerinţele etapei actuale de dez­voltare a societăţii noastre socialis­te au fost alte cîteva idei cuprinse în comunicarea tovarăşului Liviu Sebestyen. Intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm, participanţii la sesiunea ştiinţifică au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In după-amiaza zilei de ieri se­siunea ştiinţifică consacrată semi­centenarului partidului şi-a desfă­şurat în continuare lucrările în cadrul următoarelor secţii: istorie, economie industrială, economie a­­grară, filozofie şi ştiinţe politice, sociologie. Comunicările în cadrul secţiilor sunt prezentate de acti­vişti de partid, cercetători de la centrul de ştiinţe sociale din Tîrgu- Mureş, cadre didactice din învăţă­­mîntul superior şi mediu, specia­lişti din economia industrială şi a­­grară. Comunicările cuprind diver­se aspecte din activitatea politică, economică, ştiinţifică şi culturală din judeţul nostru. Pe marginea lor vom reveni cu relatări în numărul următor al ziarului. ASPECT DIN SALA Pe şantierul de dezvoltare a­l fabricii de cărămizi (Urmare din pag. 1) dată în căutarea celor mai di­recte soluţii pentru scurtarea termenelor de execuţie a lucră­rilor. — Conducerea întreprinderii nu este de acord cu modifică­rile efectuate de către construc­tori graficului de execuţie — ne spune Aurel Marinescu, respon­sabil cu investiţiile, le-a apro­bat totuşi, întrucît n-a avut în­cotro. Desfăşurarea viitoare a acti­vităţii de construcţii după noul grafic cu termene arbitrarii, exagerate, nu corespunde sco­pului final căruia îi este subor­donată: alocarea fondurilor de investiţii,­­ realizarea unor o­­biective ieftine şi în termene cit mai reduse. Că această eşalo­nare a lucrărilor nu mobilizează constructorii la o activitate con­tinuă şi susţinută se vede în faptul că lucrările nu sunt încă atacate. De aceea este indicat ca, conducerea fabricii, împre­ună cu cea a şantierului să a­­nalizeze sau să reanalizeze cu toată răspunderea cuvenită dezvoltarea acestor capacităţi de producţie, gospodărirea fonduri­lor de investiţii puse la dispo­ziţie, să întocmească un graf­ic realist care să poarte, vizibil, amprenta eforturilor de a redu­ce la minimum durata de exe­cuţie a fiecărui obiectiv cit şi a întregii lucrări care se efectuea­ză. Un grafic care să devină un instrument eficace de conduce­re şi organizare a lucrărilor şi care să stea la baza desfăşu­rării activităţii de pe şantier. Dacă durata de execuţie a ce­lor patru cuptoare de cîmp — punctul iniţial de începere a lucrărilor ar fi restabilit de la 6 la 2 luni — termen realist, a­­vind în vedere că materiale de construcţii se găsesc din abun­denţă în curtea fabricii şi dacă toate celelalte termene ar fi re­­planificate în funcţie de aceas­ta, toate lucrările de dezvoltare s-ar putea executa mai repede şi în final noile capacităţi de producţie ar putea intra in funcţiune mai devreme decît termenele stabilite. R» SCURTE ŞTIRI @ La întreprinderea mecanică de utilaje din Medgidia a intrat în producţie secţia pentru fabricarea cardanelor de maşini agricole. A­­ceasta va produce anual 1.000 to­ne produse finite, reprezentînd 40 de tipuri de cardane pentru se­mănători, maşini de balotat paie, secerători şi alte maşini agricole.­­ în gara centrală C.F.R. Arad a fost dat in folosinţă un pasaj sub­teran pentru accesul călătorilor la trenuri. S-a asigurat, astfel, opti­mizarea fluxului de călători spre liniile de garare, precum şi des­congestionarea peronului şi a spa­ţiilor dintre linii. # Lucrătorii întreprinderii de con­strucţii în transporturi Braşov au redat traficului, cu 20 de zile mai devreme decit prevedea angaja­mentul, podul de peste Tîrnavă, din oraşul Mediaş, distrus de inun­daţiile din anul trecut. ★ @ Pentru turiştii care vor poposi in noul sezon pe meleagurile jude­ţului Neamţ, renumitul „Han al Ancuţei" şi-a mărit capacitatea cu 40 de locuri, iar campingul de la Branişte, cu 50 de locuri. In co­munele Agapia şi Bicazul Arde­lean, precum şi în împrejurimile o­­raşului Piatra Neamţ au fost ame­najate mai multe stîne, care vor servi produse şi meniuri moldove­neşti. Pe principalele trasee turis­tice vor lua fiinţă încă 13 unităţi de artizanat şi artă populară. S-a asigurat, de asemenea, funcţiona­rea neîntreruptă a unor ateliere de reparaţii şi întreţinere auto în toate oraşele judeţului. ★ , într-o clădire aflată în apro­pierea „Farului genovez" din Con­stanţa a început amenajarea unu­i Muzeu al Mării". Acesta va cu­prinde cele mai interesante speci de vieţuitoare din mările şi ocea­nele lumii: peştele-spadă, peşi zburători, peşti de corali viu colo­raţi, caracatiţe, homari, languste broaşte ţestoase, diferite specii de rechini. Nu vor lipsi nici caşalotul şi balena, pentru care se vor a­­menaja spaţii speciale pe faleză. Cea mai mare parte a expona­telor va fi capturată de echipajele navelor noastre de pescuit ocea­nic, iar altele prin schimb cu in­stituţii similare din lume. (Agerpres) Pregătiri în comerţ pentru zilele de 1 şi 2 mai După cum am fost informaţi la Direcţia comercială judeţeană, u­­nităţile din reţeaua comerţului de stat şi cooperatist, precum şi cele de alimentaţie publică fac intense pregătiri în vederea sărbătoririi zi­lelor de 1 şi 2 mai. Astfel, încă pentru decada 21 — 30 aprilie. în urma unor studii e­­fectuate pentru determinarea cît mai precisă a consumului previzi­bil, s-au asigurat cantităţi sporite de produse alimentare (făină albă, carne şi preparate din carne, ulei, lapte şi produse lactate, zahăr, ouă etc.). Tot in această decadă, solicita­rea fiind mai mare, se livrează spre desfacere 4.040 hl bere şi pes­te 15 vagoane vin. S-a prevăzut şi îmbunătăţirea aprovizionării cu apă minerală, angajîndu-se cu fur­nizorii o suplimentare de 400.000 de litri a contractărilor existente. Un deosebit accent se va pune pe organizarea chermezelor în zi­lele de 1 şi 2 mai. Astfel, pentru chermezele din Tg.-Mureş, Sighi­şoara, Sovata, Reghin şi Tîrnăveni se pregătesc 36.000 de fleici (anul trecut s-au consumat 28.000); 124.000 de mititei; 1.800 kg clină­­ciori şi crenvurşti; 63.000 de prăji­turi; 445.000 sticle de bere şi se­parat 230 hl la butoi; 28.000 sticle de vin superior etc. Din mesajul laconic al datelor enumerate se poate descifra fap­tul că, în localităţile amintite, cel puţin 100.000 de oameni vor putea fi serviţi cu mincare şi băuturi în chermeze, pe lîngă reţeaua de a­­limentaţie publică — restaurante — terase — grădini de vară, care vor funcţiona normal. Lucrări de sezon în pepiniera I.A.S. Reghin In pepiniera pomicolă a I.A.S. Re­ghin, lucrările de sezon In toate cîmpurile asolamentului, sunt la zi. Duipă cum ne informează şeful fer­mei, Iuliu Weil, de curind s-a ter­minat plantatul pe 15 ha a puieţi­­lor din anul I de cultură. La pomii din anul II s-a făcut tăiatul la cep, s-au aplicat Ingrăşămintele cît şi praşilele mecanice şi manuale. In cîmpul trei din cadrul asolamentu­lui s­ au executat proiectarea coroa­nei, lucrările de întreţinere de pri­măvară şi este In curs stropitul. Du­pă cum se vede şi In fotografie, combaterea bolilor şi dăunătorilor pe cale chimică se execută mecani­zat cu maşini adecvate acestei lu­crări. Bine întreţinută, cu lucrările e­­fectuate la zi, pepiniera din Reghin va produce în fiecare an sute de mii de pomi de cea mai bună cali­tate pentru viitoarele livezi ale ac­tualului cincinal. SPORT Ieri la Novi Sad Iugoslavia — România 0-1 (0-0) Pe stadionul Voivodina din Novi Sad s-a jucat ieri meciul amical de fotbal între naţiona­lele Iugoslaviei şi României. Deşi fără miză oficială, in­­tilnirea a fost abordată de am­bele formaţii, care se pregătesc pentru viitoarele confruntări în cadrul campionatului european,­ cu cea mai mare seriozitate. După o repriză în care a e­­voluat mai timid, unsprezecele tricolor a jucat, în partea a 2-a a partidei, mai degajat, mai desfăşurat, creînd situa­ţii de gol, dintre care una a fost fructificată. Golul a fost înscris de Dembrovschi în min. 12 al reprizei secunde, printr-un splendid şut. Gazdele caută să egaleze, dar apărătorii naţio­nalei noastre se află la post şi resping cu calm. Iată formaţia României în a­­cest meci: Răducanu — Sătmă­­reanu, Dinu. Dan. Mocanu — Anca. Dumitru — Neagu (Radu Nunweiller), Dembrovschi, Du­­mitrache, Lucescu. Victoria de la Novi Sad, asu­pra echipei Iugoslaviei, formaţie de prestigiu a fotbalului euro­pean, se înscrie ca un nou suc­ces al fotbalului românesc Campionatele internaţionale de gimnastică ale României Sala Floreasca din Capitală va găzdui, începînd de vineri pină duminică, cea de-a 14-a ediţie a campionatelor interna­ţionale de gimnastică ale Ro­mâniei. La întreceri şi-au anun­ţat participarea sportivi din U.R.S.S., Cehoslovacia, R.D. Germană, Iugoslavia, Ungaria şi România. Din loturile Româ­niei, care se pregătesc intens pentru această importantă competiţie, fac parte, printre al­ţii, Felicia Cornea, Elisabeta Turcu, Rădică Apăteanu şi Pe­tre Mihaiuc, Gheorghe Păunes­­cu şi Mircea Gheorghiu. (Agerpres) Triunghiularul de tenis de la Barcelona MADRID 21 (Agerpres).­­ La Barcelona a început un turneu triunghiular de tenis la care participă jucători fruntaşi din oraşele Bucureşti, Stockholm şi Barcelona. Meciurile din prima zi disputate între tenismani spa­nioli şi suedezi s-au încheiat cu următoarele rezultate: Guerre­ro — J. Johansson 6—1, 6—0; Zahr — Bruguera 6—3, 3—6, 6—2; Montanola — J. Johans­son 3—6, 8—6, 6—4; Nerell — Martorell 6—3, 5—7, 6—3; A­­rilla, Guerrero — Zahr, J. Jo­hansson 6—4, 6—4. Cît durează rezolvarea unei cereri de pensionare ? — In general, nu durează mult ne asigură tovarăşul Ioan Molnar, preşedintele Filialei Casei de pensii din cadrul Uniunii judeţene a co­operativelor agricole de producţie. N-avem intenţia de a pune la în­doială această afirmaţie. Totuşi, cazul Savetei Bota, din satul Seleuş, comuna Daneş, ne dă de gîndit, cu toate că ni se expli­că clar şi răspicat că asemenea ca­zuri se întîmplă foarte rar şi numai în cîteva comune, în care eviden­ţele nu sînt puse la punct. Tot ce-i posibil. Dar ... După cum reiese dintr-un docu­ment adresat redacţiei, cooperativa agricolă de producţie i-a întocmit solicitantei dosarul de pensionare încă în cursul anului 1969, dar do­sarul nu a fost supus aprobării a­­dunării generale decît în februarie 1970. Filiala Casei de pensii ne-a comu­nicat între timp prin coresponden­ță că, cererea de înscriere la pen­sie de bătrîneţe a sus-numitei s-a înregistrat la C.A.P. Daneş la 16 iu­nie 1970, iar dosarul a fost înaintat de cooperativă ,la 16 iulie 1970. „Datorită împrejurării că sus-nu­­mita este născută în anul 1902 — ni se comunică In continuare — am avut suspiciuni cu privire la drep­tul la pensie, dat fiind faptul că, în condiţii normale, trebuia să fie în­scrisă la pensie încă de la 1 ianua­rie 1967. Astfel, am făcut investiga­ţiile respective pentru a ne convin­ge dacă nu primeşte cumva pensie de stat. Datele înscrise în­ dosarul de pen­sie al sus-numitei nu au putut fi confruntate cu evidenţele primare, dat fiind că, aceste evidenţe, afe­rente brigăzii din Seleuş, nu sunt la sediul C.A.P. Daneş. Deşi inspectorii filialei s-au deplasat în mai multe rînduri la C.A.P Daneş, datorită im­prejurării că, începînd din toamnă drumul de acces de la Daneş la Se­leuş a fost impracticabil, nu au reu­şit să efectueze această confrun­tare ... “. Şi aşa mai departe... La Filiala Casei de pensii ni s-a spus că de-acuma problema e rezolvată şi că prin decizia nr. 2.384, din 2 apri­lie 1971, tovarăşei Saveta Bota i s-a stabilit o pensie de bătrîneţe luna­ră, conform prevederilor legilor, pentru perioada 1 iulie — 31 de­cembrie 1970, iar de la 1 ianuarie 1971 o pensie şi mai mare decît cea anterioară şi că i s-au achitat retro­activ toate drepturile cuvenite. E foarte greu de stabilit cine e vinovat în tărăgănarea nepermisă, timp de ani de zile, a rezolvării a­­cestei probleme. La Filiala Casei de pensii a fost implicată brigadiera din Seleuş, precum şi conducerea C.A.P.-ului, dat fiind faptul că do­sarul ar fi fost incomplet, că fişa n-ar fi fost întocmită corect, şi aşa mai departe. Considerăm însă că înainte de toate trebuie avut în vedere ele­mentul „om“, cu nevoile sale şi că nimeni nu are permisiunea să-i frustreze de drepturile ce-i sunt a­­cordate de legile statului. Birocraţii şi incompatibilii, care nu sunt în stare să rezolve la timp cererile legitime ale oamenilor muncii, ar trebui nu numai să fie înlocuiţi, dar şi obligaţi să-i despăgubească pe cei care îşi primesc drepturile cu întîrziere, pentru fiecare lună, fie­care zi de amînări şi tărăgănări. ŞTEFAN IZSÁK STEAUA ROȘIE PAGINĂ 3 O întrebare pe adresa C.L.F. Tîrgu-Mureş: De ce spanac de Constanţa şi nu de Ungheni? Conform sesizării primite la re­dacţie de la şeful Fermei legumi­cole din Ungheni, suntem­ nevoiţi să adresăm sub formă telegrafică rân­­durile de mai jos către C.L.F. Tirgu- Mureş, spre cunoştinţă: Din recolta zilei de 20 aprilie, de 570 kg spanac, C.L.F. n-a ridicat de­cît 240 kg. După cum afirmă fer­mierul legumicol, în timp ce restul cantităţii de spanac calitatea I şi extra se află încă la Ungheni, C.L.F., în baza nu ştim căror ra­ţiuni, se aprovizionează cu spanac din... Constanţa. Din aceeaşi sursă aflăm de asemenea, că din recolta zilei de 19 aprilie, de 2.000 legături ceapă, abia în 20 aprilie s-au ridi­cat 1.300 legături. Întreaga recoltă a zilei de 20 aprilie (2.000 legături) rfi­­mînînd la producător. Şi mai e ce­va: preluarea cepei se face la cali­tatea a II-a, in timp ce în magazi­nele din Tîrgu-Mureş se comercia­lizează la calitatea I. Sunt doar cîteva observaţii, acum la început de sezon legumicol. Aş­teptăm un răspuns de la C.L.F. Tîr­gu-Mureş. VREMEA Ieri, la Tg.-Mureş, cea mai scăzută temperatură înregistra­tă în orele de dimineaţă a fost de 0,3 grade; la ora 12, tem­peratura era de 14 grade. Tem­peratura medie zilnică a solu­lui: la Tg.-Mureş, la 5 şi 10 cm adîncime 10 grade; la Sărmaşu, la 5 cm 11 grade, la 10 cm 10 grade. TIMPUL PROBABIL. Vreme în general frumoasă, dar rece noaptea şi dimineaţa, cerul va fi variabil. Vînt slab pînă la po­trivit din nord-est şi est. Tem­peraturile minime vor fi cuprin­se între minus 2 şi plus 3 gra­de, maximele între 12—18 gra­de, local mai ridicate. In cursul nopţii local condiţii de formare a brumei. mxsm­ Modele noi de bluze sport Fabricile de confecţii sunt o­­bligate de modă să-şi schimbe foarte des structura producţiei. Şi pentru a fi, in permanenţă, un pas cu moda, cu gusturile şi cerinţele publicului larg, e ne­voie să conceapă şi să pună în fabricaţie noi şi noi modele de îmbrăcăminte. Referitor la această proble­mă am purtat o discuţie cu ing. Aristid Adler, inginer şef la Fa­brica de confecţii „Mureşul" din Tîrgu-Mureş. Interlocutorul nos­tru ne-a vorbit despre strădania colectivului fabricii, a specialiş­tilor din atelierul de creaţie pentru a realiza noi modele de confecţii, care s-au bucurat şi se bucură de multă apreciere pe plan intern, cît şi extern. — De la începutul anului şi pînă acum — ne-a informat ing. Aristid Adler — am creat 19 modele noi de bluze sport, pentru femei şi bărbaţi, din ca­re 14 din telon şi 5 din tercot. Majoritatea acestor modele de bluze, in diferite culori, sunt confecţionate cu tricot la guler,­­ manşete­ şi poală, iar o parte din ele sunt evazate pe talie şi au guler „ofiţer", cu mîneci a­­justate cu fermoare şi un nu­măr mare de tighele. Altele au guler „şal" şi tricot cu elastic la poale şi mîneci, iar cele pen­tru bărbaţi au închidere dublă, adică cu fermoar şi buton şi oblică. O bună parte din aces­te modele dispun de o serie de accesorii cum sunt: catarame, capse, butoni, fermoare mici etc. Toate modelele amintite sînt de creaţie proprie şi multe din ele se găsesc de vînzare în uni­tăţile comerciale, iar altele vor intra în reţeaua cu amănuntul pînă la sfirşîtul trimestrului II. r-vr—wi—­ r De unde provin capsulele ? Inspectoratul judeţean pentru controlul calităţii produselor a efectuat recent o verificare la întreprinderea viei, vinului şi băuturilor alcoolice din Tîrgu- Mureş. In urma verificării a 12.000 de litri de băuturi spir­toase şi naturale, majoritatea sticlelor au fost găsite murdare în exterior şi cu etichete vechi. De asemenea capsulele din ma­să plastică folosite, crapă după 2—3 zile de la îmbuteliere, pro­­vocînd pierderi de lichid şi peri­colul deteriorării calităţii şi gus­tului băuturilor. Ca urmare a acestui fapt organul de control a aplicat sancţiunile de rigoare şi a dispus înlocuirea capsulelor din plastic cu dopuri din plută. Capsulele în cauză sunt fa­bricate de tot felul de unităţi neautorizate, care nu respectă compoziţia chimică a masei plastice. Organele în drept, în­tre care şi Inspectoratul sanitar judeţean, au datoria să tragă la răspundere atît pe cei ce pro­­duc astfel de capsule, cît şi pe cei ce le folosesc fără să ţină cont de efectele lor dăunătoare. Remedieri, pe cheltuiala cui? „Prodcomplexul" este una dintre cele mai mari unităţi de industrie locală din judeţul nos­tru. Aici se fabrică anual un foarte mare număr de produse într-o largă gamă de sortimen­te. Multe din aceste produse se exportă şi sunt bine cotate pe piaţa externă. Printre acestea se numără şi cămăşile „Marti­­nela" pentru copii, ca şi pro­dusele din sticlă menaj şi or­namentale. Majoritatea acesto­ra au trecut cu bine examenul calităţii impus de beneficiarii străini. Se mai întîmplă însă ca unele din ele să fie returnate pentru remedieri, din cauza ca­lităţii necorespunzătoare. Aşa s-au petrecut lucrurile în lunile ianuarie şi februarie cu un nu­măr de peste 20 mii de cămăşi pentru copii care au fost retur­nate pentru remedieri. Cauzele au fost: defecte de ţesătură şi slaba calitate de execuţie la unele operaţiuni şi anume: cu­sături neîntărite la terminarea tivurilor, colţurile de la gulere tăiate, mîneci neegale în lungi­me, platca cu cusătură de înnă­­dire etc. lată doar cîteva defecte care au scos la iveală slaba preocupare în organizarea şi conducerea procesului de fabri­caţie, a controlului interfazic al produselor finite de care se fac vinovaţi vechea conducere a în­treprinderii, maiştri, şefi de secţie şi în special controlorii de calitate care şi-au uitat atri­buţiile cu care sunt investiţi. La fel s-a întîmplat şi cu 480 de vaze care prezentau mici fi­suri de suprafaţă. Această si­tuaţie este o consecinţă a ne­­respectării procesului termic de recoacere în cazul sticlei de di­ferite culori, lată cum nerespec­­tarea întocmai a procesului de fabricaţie, neglijenţa în execu­tarea unor operaţii se răzbună pe cei care nu vor să înţeleagă că prin munca de mîntuială îşi diminuează propriile venituri şi aduc pagube serioase întreprin­derii. De aceea, faţă de cei ca­re nu vor să înţeleagă că mun­ca lor neglijentă, pasivă, de slabă calitate dăunează între­gului colectiv — prin faptul că pe Ungă pagubele materiale lo­vesc în prestigiul mărcii fabricii, trebuie luată atitudine hotărită. Rubrică realizată de IOAN HUSAR

Next