Steaua Roşie, mai 1971 (Anul 22, nr. 102-127)

1971-05-08 / nr. 108

STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Partidul este poporul reprezentat prin cei mai buni fii ai săi Stimaţi tovarăşi, Trecind in revista istoria de o ju­mătate de secol a partidului, este un motiv de justificată satisfacţie să putem constata că toate victo­riile poporului român, toate marile sale înfăptuiri în procesul transfor­mării revoluţionare a societăţii se datoresc activităţii creatoare a Partidului Comunist Român, liniei sale politice marxist-leniniste. (A­­plauze puternice, îndelungate). Viaţa dovedeşte că de-a lungul întregii sale existenţe, partidul nos­tru comunist a fost cel mai fidel exponent al intereselor clasei mun­citoare, ale tuturor oamenilor mun­cii de la oraşe şi sate, indiferent de naţionalitate, că el a slujit cu credinţă neclintită cauza libertăţii şi fericirii poporului. Politica par­tidului s-a identificat cu cele mai avansate năzuinţe ale maselor, a dat expresie înseşi cerinţelor o­­biective ale dezvoltării noastre so­ciale, ale progresului material şi spiritual al României. Prin aceasta, prin uriaşa muncă politică şi orga­nizatorică desfăşurată pentru con­struirea socialismului, Partidul Co­munist Român s-a afirmat, în fapt, drept forţă politică conducătoare a societăţii, recunoscut ca atare de întregul popor. (Aplauze puternice, prelungite). Partidul nostru reuneşte astăzi in rîndurile sale peste 2.100.000 membri — cei mai înaintaţi munci­tori, ţărani, intelectuali, oameni ai muncii români, maghiari, germani, sârbi, de alte naţionalităţi, practic reprezentanţii tuturor categoriilor sociale, vîrstnici şi tineri. Peste 44 la sută din membrii săi — adică 940.000 — sunt muncitori, ceea ce reflectă poziţia conducătoare a clasei muncitoare în societatea noastră; mai mult de o jumătate de milion de comunişti — adică peste 25 la sută din membrii partidului — provin din rîndul ţăranilor; un număr însemnat de ingineri, eco­nomişti, cadre didactice, oameni de ştiinţă, artă, cultură sunt mem­bri ai partidului. Femeile reprezin­tă peste 20 la sută din efectivul partidului, dar considerăm aceasta ca o deficienţă pe care trebuie să o lichidăm pentru că — în socie­tate, şi cu deosebire în anumite sectoare de activitate — femeile deţin un rol şi un procent mult mai mare. Este necesar ca femeile să aibă un loc mai important în partid, deci şi în organele de con­ducere ale partidului, precum şi un stat, inclusiv în guvernul ţării noas­tre. (Vii aplauze), întrunind o ase­menea largă reprezentare a celor mai importante forţe sociale ale ţării, înarmat cu concepţia revolu­ţionară, ştiinţifică a materialismului dialectic şi istoric, partidul nostru comunist constituie forumul de elaborare a liniei generale şi a strategiei construcţiei socialiste în România. Niciodată, în milenara sa istorie, poporul român n-a avut un asemenea conducător călit şi încercat în lupte, o asemenea for­ţă de avangardă în stare să-l du­că cu mînă sigură către ţelurile spre care aspiră, Intrind în cel de-al şaselea deceniu al existenţei sale. Partidul Comunist Român — puternic, unit, strîns legat de una­ (Continuare în pag. a 4-a) r EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. a 2-a) de producţie pe­­ teritoriu, dezvolta­rea susţinută a judeţelor mai puţin industrializate —­ prevăzîndu-se, pentru acestea, sporuri anuale ale producţiei industriale de 20—26 la sută. Politica de ridicare economi­că şi socială a tuturor zonelor ţării are o importanţă esenţială pentru creşterea generală a nivelului de trai material şi cultural al poporu­lui, este o condiţie de bază pentru făurirea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate, pentru crearea premiselor în vederea trecerii spre comunism, însemnate sarcini revin în acest cincinal cercetării ştiinţifice, care capătă un rol tot mai important în viaţa economică şi socială. Ea este chemată să contribuie în mai ma­re măsură la lărgirea bazei ener­getice şi de materii prime, la ela­borarea tehnologiilor de utilizare eficientă a resurselor naturale ale ţării, la realizarea de noi materia­le şi înlocuitori, la conceperea şi asimilarea de noi maşini-unelte, u­­tilaje şi instalaţii de înaltă tehnici­tate, la creşterea producţiei agri­cole vegetale şi animale. Soluţio­narea cu succes a acestor sarcini face necesară dezvoltarea şi îm­bunătăţirea utilizării bazei materia­le a cercetării, concentrarea forţe­lor ştiinţifice în direcţiile hotărîtoa­­re ale progresului tehnic, econo­mic şi social al ţării. Un rol esenţial în realizarea tu­turor obiectivelor pe care ni le propunem în actualul cincinal il are dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a instrucţiei publice. Se va extinde sfera de cuprindere a învăţămîntului, învăţămîntul supe­rior tehnic urmînd să fie dezvoltat la dimensiuni sporite faţă de cele înscrise în planul cincinal. Proble­ma centrală a dezvoltării învăţă­­mîntului nostru în condiţiile de as­tăzi este îmbunătăţirea legăturii sale cu practica. întregul proces de instruire trebuie să pornească de la cerinţele economiei, ştiinţei şi culturii. Vor trebui luate mai ra­pid măsurile necesare pentru îm­bunătăţirea dotării cu aparatură modernă a laboratoarelor, pentru amenajarea şi dezvoltarea ateliere­­lor-şcoală şi îndeosebi pentru ex­tinderea practicii elevilor şi studen­ţilor direct în unităţile productive, organizînd participarea lor în tot cursul procesului de învăţămînt la activitatea de producţie. (Aplauze). Trebuie să tindem spre reunirea institutelor ştiinţifice şi de proiec­tare, a întreprinderilor, unităţilor şcolare şi facultăţilor, asigurind pe această cale fuziunea directă a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Intre marile cuceriri ale orinduirii noastre socialiste se în­scriu la locul cel mai de cinste realizările în domeniul formării ca­drelor de muncitori calificaţi şi teh­nicieni, de ingineri, economişti şi alţi specialişti, ridicarea a zeci de mii de conducători ai activităţii economice şi sociale. Acestui fapt ii datorăm în primul rînd succese­le in făurirea socialismului în pa­tria noastră. (Aplauze puternice). in realizarea hotărîrilor Congre­sului al X-lea o deosebită impor­tanţă are aplicarea măsurilor pri­vind reciclarea profesională a tu­turor salariaţilor, asigurind atit împrospătarea şi aprofundarea cunoştinţelor legate de exercitarea în bune condiţii a profesiei, cît şi însuşirea elementelor ştiinţei orga­nizării şi conducerii societăţii. Este necesar să asigurăm ca in toate domeniile de activitate să lucreze oameni cu un larg orizont de cunoştinţe profesionale, ştiinţifi­ce şi de cultură generală, cu o atitudine înaintată faţă de muncă, faţă de interesele majore ale soci­etăţii, cu un înalt spirit de răspun­dere în gospodărirea acelei părţi din avuţia naţională care le-a fost încredinţată. Unul din criteriile principale de promovare a cadre­lor în munci de răspundere conti­nuă să fie, bineînţeles, devotamen­tul profund faţă de patrie şi par­tid, faţă de cauza construcţiei so­cialismului şi comunismului în Ro­mânia. (Aplauze prelungite). Tovarăşi, Ampla dezvoltare a economiei naţionale în acest cincinal se va materializa în ridicarea bunăstării celor ce muncesc. Fondul de con­sum va spori pe locuitor cu 36 la sută. Salariul minim va creşte de la 800 lei cît este în prezent la 1.000 lei în 1972 şi la 1.100 lei la sfîrşitul anului 1975. (Vii aplauze). Prin majorarea generală a salarii­lor, care va începe încă din 1972, se va realiza — pină la sfîrşitul cincinalului — un salariu mediu pe economie de peste 1.800 lei, a­­dică cu aproape 26 la sută mai mare decît anul trecut, dacă ţi­nem seama şi de indicele pre­ţurilor, sporul salariului real va fi de 20 la sută. Ca urmare a sporirii salariului mediu şi încadră­rii unui număr suplimentar de per­soane în unităţile socialiste de stat, fondul total de salarii se va mări de la 95 miliarde lei în 1970 la circa 145 miliarde lei în 1975. (Vii aplauze). Totodată, veniturile ţărănimii pro­venite din producţia agricolă vor creşte în cincinal, pe o persoană activă, cu aproape 30 la sută. Ve­nitul minim garantat pentru co­operatorii care participă cu regu­laritate la muncă va creşte pînă la sfîrşitul cincinalului de la 300 la 400 lei lunar în producţia de cîmp şi de la 400 la 500 lei lu­nar în zootehnie. O importanţă deosebită in creşterea bunăstării ţărănimii au recentele măsuri a­­doptate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind acordarea de ajutoare pentru copii, ajutoare pentru naştere, asistenţă medicală gratuită în spitale, tratament cu plată redusă în staţiuni balneo­climaterice şi ajutoare în caz de boală. In condiţiile sporirii numărului pensionarilor de asigurări sociale cu aproape 38 la sută, cuantumul pensiilor va creşte, în medie, cu peste 18 la sută. Se va îmbunătăţi alocaţia de stat pentru copii, cu începere din trimestrul IV al acestui an, stabi­­lindu-se sume majorate şi dife­renţiate, în funcţie atît de nivelul veniturilor cît şi de numărul co­piilor în familie; vor fi urcate pla­foanele de venituri în raport de care se fixează alocaţia şi se va extinde acordarea alocaţiei pînă la împlinirea vîrstei de 16 ani. (Vii aplauze). Spre exemplu, o familie din mediul urban cu mai mulţi co­pii şi un salar de pînă la 1.500 lei, va primi pentru primul copil 150 lei, pentru al doilea 160 lei, iar pentru al treilea şi pentru fiecare din următorii cîte 180 lei. (Aplau­ze). Fondurile destinate alocaţiilor pentru copii se vor mări de la 4,3 miliarde lei în 1970, la 6,7 miliar­de Iei în 1975, deci cu peste 50 la sută. (Vii aplauze). Va spori volumul desfacerilor de mărfuri prin comerţul socialist cu 46 la sută. Consumul pe locuitor va înregistra creşteri importante a­­tît la produsele agroalimentare cît şi la confecţii, ţesături, încălţămin­te, la bunuri de folosinţă înde­lungată. Se vor extinde serviciile; cincinalul prevede creşterea vo­lumului acestora cu circa 61 la sută, dar consider că există posi­bilităţi pentru a depăşi cu mult a­­ceastă cifră, urmînd să se elabo­reze un program special în acest scop. Ne propunem, pentru perioada 1971—1975, să continuăm în ritm susţinut construcţia de locuinţe. Din fondurile sau cu sprijinul sta­tului se vor realiza 520 mii aparta­mente fizice; se estimează, de ase­menea, că populaţia îşi va con­strui în regie proprie circa 270 de mii de locuinţe îndeosebi la sate. Se vor asigura astfel condiţii ca circa 2,5 milioane de oameni să se mute în case noi. In perioada 1971—1975 se vor construi, de a­­semenea, peste 72 mii locuri în creşe faţă de 29.000 cîte avem as­tăzi şi circa 60 mii locuri in grădi­niţe şi case de copii. La aceasta se adaugă creşele şi grădiniţele care se vor construi la sate de că­tre cooperativele agricole de pro­ducţie şi cooperativele de consum, precum şi cele care se vor con­strui la oraşe de către cooperati­vele meşteşugăreşti. Statul nostru va aloca in conti­nuare fonduri însemnate pentru finanţarea acţiunilor social-cultu­­rale. Volumul cheltuielilor pentru învăţămînt, cultură şi artă, sănă­tate, sport, asistenţă şi asigurări sociale, se ridică pe cincinal la uriaşa cifră de 218 miliarde lei, adică mai mult decît întregul venit naţional al ţării din anul 1970. Pe un locuitor, cheltuielile social-cul­­turale suportate de stat se măresc de la 1.680 lei în 1970 la 2.265 lei în 1975, ceea ce constituie o sursă importantă de satisfacere a necesităţilor de viaţă ale popula­ţiei. In perspectiva dezvoltării so­cietăţii noastre, fondurile sociale de consum capătă un rol tot mai însemnat in efortul partidului şi statului pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Am schiţat, tovarăşi, în mod su­mar, liniile directoare de dezvol­tare a ţării noastre în noul cin­cinal. înfăptuirea acestui vast pro­gram de construcţie economică şi socială va ridica România pe o nouă treaptă de progres şi civili­zaţie, va marca parcurgerea unei noi şi însemnate etape pe drumul apropierii ţării noastre de statele avansate ale lumii. Odată cu dezvoltarea forţelor de producţie, cu creşterea producţiei de bu­nuri materiale şi spiritale, se va ridica şi mai mult nivelul de trai al poporului, se va îmbunătăţi viaţa fiecărui cetăţean, înfăptuin­­du-se astfel obiectivul central al construcţiei socialiste, ţelul suprem al întregii politici a partidului nos­tru comunist — bunăstarea şi fe­ricirea omului. (Aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi, După cum este cunoscut, Con­gresul al X-lea al partidului, odată cu Directivele pentru actualul cin­cinal, a elaborat orientările de bază ale dezvoltării României pe întreg deceniul 1971—1980. In cursul îmbunătăţirii sarcinilor de plan pe perioada 1971—1975 au fost revăzuţi şi indicatorii creşterii economiei pînă în anul 1980. De asemenea, s-au stabilit unele linii orientative cu privire la evoluţia e­­conomico-socială a ţării în peri­oada 1980—1990. Aceste prevederi pornesc de la necesitatea asigu­rării în continuare a unui avînt susţinut al forţelor de producţie, pe baza aplicării largi a cuceriri­lor ştiinţei şi tehnicii moderne în întreaga economie. Ne propunem ca pînă în anii 1985—1990 să creăm o industrie puternică, la ni­velul tehnicii şi ştiinţei moderne, o agricultură intensivă de mare ran­dament, să obţinem în toate do­meniile o creştere substanţială a productivităţii muncii, astfel incit România să ajungă la nivelul sta­telor dezvoltate atît în ce priveşte producţia şi venitul naţional pe locuitor cît şi condiţiile de viaţă ale populaţiei. (Aplauze puternice, prelungite). Asigurind, şi după actualul cin­cinal, o rată înaltă a acumulării — de circa 28 la sută — şi un ritm mediu anual de creştere in­dustrială de 8—9 la sută, pro­ducţia industriei va putea spori, faţă de 1970, de 2,7 ori în 1980 şi de aproape 6 ori în 1990. Modificări radicale vor avea loc în baza tehnico-materială a agri­culturii. Astfel, în perioada urmă­toare se va asigura mecanizarea complexă a tuturor lucrărilor a­­gricole. Din 1980 agricultura noas­tră va dispune de îngrăşăminte chimice la nivelul cerinţelor a­­grotehnicii moderne. In cadrul pro­gramului de îmbunătăţiri funciare, pînă în 1990 va fi irigată practic întreaga suprafaţă care se justi­fică din punct de vedere econo­mic. Ţinînd seama de influenţele deosebit de favorabile pe care le va avea asupra agriculturii crea­rea acestor condiţii, se poate scon­ta pe o creştere a producţiei agri­cole, comparativ cu cincinalul 1966—1970 de 2 ori în 1976—1980, de 2,5 ori în 1981—1985 şi de pes­te 3 ori în 1986—1990. Ca urmare a industrializării ac­celerate a ţării, la sfîrşitul urmă­toarelor două decenii, circa 80 la sută din populaţia ocupată a ţării va lucra în ramurile neagricole ale economiei. Aceasta va marca o schimbare uriaşă — aş putea spu­ne chiar revoluţionară — în struc­tura socială a României, cu reper­cusiuni profunde în gradul de pro­ductivitate a muncii sociale în con­diţiile de viaţă materială şi cultu­rală ale întregului nostru popor. (Aplauze puternice). Pe baza dezvoltării susţinute a economiei, venitul naţional va de­păşi nivelul anului 1970 de 2,7 ori în 1980 şi de 5,7 ori în 1990. A­­vînd în vedere că populaţia se estimează să ajungă la 22,4 mi­lioane locuitori în 1980 şi 24 mi­lioane în 1990, se poate aprecia că venitul naţional pe locuitor, în preţuri constante, va fi de circa 25 mii lei în 1980 şi 50 mii lei în 1990, ceea ce înseamnă un nivel comparabil cu cel din ţări dez­voltate din punct de vedere econo­mic. (Aplauze puternice). Sporirea venitului naţional va permite ridicarea continuă a nive­lului de trai material şi spiritual al poporului. Vor creşte volumul şi diversitatea bunurilor de consum şi ale serviciilor, asigurîndu-se sa­tisfacerea la un nivel superior a nevoilor întregii populaţii. In urmă­toarele două decenii, se va asigu­ra un ritm susţinut de creştere a fondului de locuinţe; spre exemplu, continuînd să construim în Bu­cureşti în fiecare din viitoarele trei cincinale cîte 120.000—150.000 a­­partamente, vom asigura locuinţe noi pentru o populaţie egală cu întreaga populaţie de astăzi a Capitalei; practic după 1980 in Capitală problema locuinţelor va fi soluţionată. (Aplauze). In ur­mătorii 15—20 de ani se pre­vede, de asemenea, desfăşura­rea unei vaste activităţi conştien­te, dirijate, de dezvoltare şi sis­tematizare a localităţilor rurale, crearea a 250—300 noi centre ur­bane — dublîndu-se astfel numă­rul orşelor existente — şi, în a­­celaşi timp, ridicarea economică şi socială a tuturor comunelor. Toa­te aceste măsuri vor duce la pro­funde transformări în viaţa satului românesc, reducînd în mod simţi­tor deosebirile dintre oraş şi sat, asigurind o puternică apropiere a condiţiilor de viaţă din aceste două medii. Vor trebui luate, în cel mai scurt timp, măsuri pentru prevenirea poluării aerului şi apelor, pentru protejarea naturii şi mediului am­biant, pentru a asigura populaţiei condiţii cît mai bune de muncă şi de viaţă. Sunt în curs de elaborare stu­diile privind crearea condiţiilor ne­cesare — îndeosebi prin extinde­rea mecanizării şi automatizării producţiei — pentru ca pînă la sfîrşitul acestui cincinal să se trea­că la reducerea săptămînii de lu­cru. Un puternic avînt va cunoaşte învăţămîntul, instrucţia publică ge­nerală. Avem în vedere ca după anul 1980 să trecem la generali­zarea liceului; odată cu aceasta se prevede extinderea largă a în­văţămîntului superior, numărul stu­denţilor şi al cursanţilor şcolilor de specializare postliceale, raportat la 10.000 de locuitori, urmînd să se mărească de la 90 în 1970, la pes­te 110 în 1980 şi circa 150 in 1990. In vederea întocmirii studiilor de perspectivă mai îndelungată cu privire la evoluţia economico-so­­cială a ţării, Plenara Comitetului Central a hotărît să se înfiinţeze o comisie centrală de partid şi de stat care va elabora prognozele dezvoltării României în perioada 1976—1990, iar pentru unele sec­toare pină în anul 2­000. La ela­borarea prognozelor şi direcţiilor principale de dezvoltare în pers­pectivă a patriei trebuie pornit de la legile obiective ale dezvoltării sociale, de la realităţile concrete ale ţării noastre, precum şi de la tendinţele revoluţiei tehnico-ştiinţi­­fice pe plan mondial. Pe această bază se va elabora programul dezvoltării în următorii 15—20 ani a României socialiste. In fapt, acesta va fi însuşi progra­mul partidului, în centrul lui aflin­­du-se, ca obiectiv fundamental pentru etapa respectivă, realizarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. (Aplauze puternice). In această perioadă forţele de pro­ducţie vor cunoaşte o impetuoa­să creştere şi diversificare, du­­cind la o radicală transforma­re a structurii economice şi so­ciale a ţării. Se va realiza o puter­nică apropiere între munca fizică Un obiectiv perfecţionarea Stimaţi tovarăşi, Modificările rapide care au loc în baza tehnico-materială, în struc­tura şi suprastructura noii orîn­­duiri impun, ca o necesitate obiec­tivă, perfecţionarea continuă a conducerii economiei, a întregii ac­tivităţi sociale, în vederea asigu­rării concordanţei intre dezvolta­rea forţelor de producţie şi relaţiile de producţie, între realităţile dina­mice ale vieţii noastre materiale şi spirituale şi formele şi metodele de organizare şi conducere a so­cietăţii. Sunt cunoscute măsurile adopta­te în ultimii ani de conducerea partidului, în spiritul hotărîrilor Conferinţei Naţionale, pentru îm­bunătăţirea organizării, conducerii şi planificării economiei, în perfec­ţionarea vieţii economice, partidul nostru porneşte de la necesitatea îmbinării conducerii pe bază de plan unic, cu dezvoltarea autono­miei colectivelor de muncă, cu lăr­girea atribuţiilor întreprinderilor. Punem accentul pe o mai bună fo­losire conştientă a factorilor eco­nomici, a acţiunii legilor economi­ce obiective, inclusiv a legii valo­rii, pe studierea cerinţelor pieţii, pe dezvoltarea largă a iniţiativei de jos. In acelaşi timp, considerăm necesar să folosim tot mai bine posibilităţile economiei socialiste de a asigura organizarea pe baza unei concepţii unitare a întregii producţii sociale. O importanţă deosebită în des­făşurarea vieţii economice şi so­ciale au relaţiile de repartiţie. Du­pă cum se ştie, odată cu lichida­rea exploatării omului de către om a fost abolit şi principiul capi­talist de repartiţie a venitului, ge­nerator de profunde inegalităţi so­ciale, şi a fost introdus principiul de repartiţie socialist. Noi pornim însă de la faptul că şi în socialism se mai manifestă fenomene de in­egalitate economică, precum şi tendinţe parazitare; de aceea, partidul nostru acţionează pentru asigurarea unor raporturi echita­bile între veniturile diferitelor ca­tegorii sociale, ţinînd cont, în pri­mul rînd, de aportul fiecăruia la producţia şi viaţa socială, dar, tot­odată, şi de posibilităţile econo­mice ale ţării, de tendinţa obiecti­vă a apropierii nevoilor membrilor societăţii noastre. Se mai întilnesc şi la noi unii oameni care ar dori să primească cît mai mult de la societate şi, dacă se poate, să dea cît mai puţin sau nimic, so­cietăţii. Ceea ce se cere este ca fiecare cetăţean să înţeleagă că de munca, de efortul său depind progresul societăţii, ridicarea ni­velului de trai al tuturor. Fiecare trebuie să vadă nu numai intere­sele înguste, personale, ci să aibă permanent în vedere interesele ge­nerale ale societăţii căreia este necesar să-i consacre energia şi forţa lor creatoare. (Vii aplauze). In acelaşi timp, pornind de la deo­sebirile ce se menţin între diferite forme ale muncii concrete, parti­dul nostru se pronunţă cu hotărire împotriva oricăror tendinţe de ega­litarism mic burghez. Unii ar dori să fie retribuiţi ca şi cînd am fi a­­juns în comunism, în sensul de a primi de la societate după nevoi, dînd în schimb după capacitate — sau chiar mai puţin. Concepţiile egalitariste despre retribuţie — ca­re practic, cred că nici în comu­nism nu vor putea fi aplicate — nu au nimic comun cu principiile după care se ghidează azi socie­tatea noastră. Noi trebuie să ţinem seama pe de o parte, de aportul fiecăruia la munca generală, iar pe de altă parte, de existenţa deo­sebirilor în necesităţile oamenilor care, fără îndoială, vor mai dăinui. Diferenţierea stimulativă a venitu­rilor, pe de o parte, menţinerea a­­cestora în limite raţionale, social­mente justificate, pe de alta, rea­lizarea unei corelaţii judicioase în­tre retribuirea directă şi fondurile sociale de consum, sunt preocupări permanente ale partidului şi statu­lui în efortul pentru înfăptuirea principiilor echităţii socialiste în patria noastră. Acordăm, după cum se ştie, o atenţie esenţială îmbunătăţirii acti­vităţii statului socialist, al cărui rol creşte tot mai mult, pe măsura pro­gresului societăţii, a amplificării şi diversificării vieţii economice şi so­ciale. Nu este nici o contradicţie în această afirmaţie; dimpotrivă, ea exprimă înţelegerea dialectică a rolului şi esenţei statului socia­list. Creşterea atribuţiilor statului nu înseamnă dezvoltarea laturilor administrative sau represive ale activităţii sale, ci, dimpotrivă dimi­nuarea acestora în avantajul am­plificării muncii de organizare şi şi Intelectuală, între muncitori, ţă­rani şi intelectuali, se va produce o profundă omogenizare a naţiunii noastre socialiste. Totodată, se va realiza o tot mai mare abundenţă de bunuri de consum şi, pe aceas­tă bază, îmbunătăţirea substanţia­lă a condiţiilor de viaţă ale între­gului popor. Munca va deveni tot mai mult o onoare şi o necesitate vitală ,pentru toţi membrii societă­ţii. În toată această perioadă va acţiona în continuare principiul de repartiţie socialist, valabil pentru prima fază a comunismului — „de la fiecare după capacitate, fie că­conducere a întregii vieţi econo­mice şi sociale. Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate impune forme superioare de con­ducere conştientă, unitară, a tutu­ror domeniilor şi proceselor econo­­mico-sociale, de organizare a par­ticipării maselor largi populare la viaţa obştească. Noi suntem­ însă împotriva acelor teorii sau tendin­ţe după care ar trebui să lăsăm reglementarea vieţii economice şi sociale la voia întîmplării, la dis­creţia vieţii, a legii cererii şi ofer­tei. Considerăm aceste concepţii dăunătoare pentru societatea noastră. După cum se ştie, cores­punzător cerinţelor vieţii în etapa actuală a dezvoltării societăţii s-au adoptat în ultimii ani o serie de măsuri care au dus la ridicarea nivelului activităţii organelor de stat, de sus şi pînă jos, care au sporit rolul Marii Adunări Naţio­nale şi a Consiliului de Stat, au lărgit atribuţiile şi iniţiativa orga­nelor locale ale puterii. In spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea trebuie să acţionăm în continuare pentru perfecţionarea activităţii statului nostru socialist. Avem în vedere, în primul rînd, lăr­girea activităţii legislative a Marii Adunări Naţionale, astfel ca toate normele esenţiale care guvernează viaţa societăţii să nu mai fie regle­mentate prin Hotărîri ale Consiliu­lui de Miniştri sau decizii ale altor organe executive, ci să fie emana­ţia forului suprem al ţării. In ve­derea îmbunătăţirii acestei activi­tăţi se va crea Consiliul legisla­tiv, organ de specialitate chemat să ajute la coordonarea sistemului nostru de legi, precum şi la avi­zarea proiectelor de lege şi a altor acte normative. In scopul intensifi­cării activităţii Marii Adunări Na­ţionale va trebui, de asemenea, studiată posibilitatea ca unele pro­bleme să fie examinate nu în ca­drul şedinţelor plenare ci in sec­ţiuni specializate ale Marii Adunări Naţionale care să aibă împuterni­cirea de a lua unele hotărîri atît în materie de elaborare a legilor cît şi în exercitarea controlului acti­vităţii organelor executive. Se im­pune a fi dezvoltată experienţa că­pătată pînă acum — şi care s-a dovedit utilă — în organizarea controlului de către Consiliul de Stat şi comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale asupra bunei desfăşurări a activităţii apa­ratului de stat, asupra diferitelor sectoare ale activităţii economico­­sociale. Trebuie să spunem, cu a­­cest prilej, că în ultimul timp s-a obţinut o îmbunătăţire simţitoare în activitatea guvernului ţării noastre, ca urmare a aplicării măsurilor a­­doptate de Conferinţa Naţională. Totodată, avem in vedere noi mă­suri— din care unele sunt în curs de aplicare — pentru perfecţionarea în continuare a activităţii guver­nului spre a asigura rezolvarea cît mai operativă a tuturor probleme­lor pe care le ridică progresul e­­conomiei naţionale, buna funcţio­nare a administraţiei de stat. Este necesar să acţionăm în con­tinuare pentru lichidarea fenome­nelor de centralism excesiv, a ma­nifestărilor de birocratism, pentru simplificarea activităţii aparatului administrativ, pentru întărirea ce­ruia după muncă”. Totodată, vor spori in mod deosebit cheltuielile sociale, contribuind la satisfacerea într-o măsură tot mai însemnată a cerinţelor materiale şi spirituale ale oamenilor muncii. In procesul acestor transformări, cu adevărat revoluţionare, în dez­voltarea forţelor de producţie, în perfecţionarea relaţiilor din socie­tate, sub influenţa aplicării în via­ţă a celor mai noi cuceriri ale şti­inţei şi tehnicii, se vor crea con­diţii pentru elaborarea programu­lui de trecere treptată la făurirea societăţii comuniste în România. (Aplauze puternice, prelungite), gâturilor tuturor organelor de stat cu masele largi de oameni ai muncii. Paralel cu activitatea de organi­zare a vieţii economice, sociale şi culturale, statului nostru îi revine, ca o îndatorire fundamentală , în condiţiile cînd în lume există impe­rialism, forţe reacţionare ostile so­cialismului , luarea tuturor măsu­rilor necesare pentru apărarea ţă­rii, pentru salvgardarea vieţii şi muncii paşnice, creatoare, a po­porului român. Partidul şi guvernul acordă toată atenţia întăririi capa­cităţii defensive a ţării, perfecţio­nării organizării şi întăririi forţelor noastre armate, chemate să apere cuceririle socialiste ale poporului, independenţa şi suveranitatea Ro­mâniei. (Aplauze puternice). Ţinînd seama că în condiţiile de azi un război antiimperialist, de apărare, poate fi numai un război popu­lar, partidul şi guvernul se preo­cupă de întărirea forţei de luptă a întregului popor. In acest scop este asigurată instruirea şi dotarea corespunzătoare a gărzi­lor patriotice — formaţiuni înar­mate ale clasei muncitoare, ţără­nimii şi intelectualităţii cu vechi şi glorioase tradiţii în ţara noastră. De asemenea, partidul se îngrijeş­te de pregătirea militară a tinere­tului nostru, devotat fără margini patriei şi poporului, gata oricînd să apere cu supremul sacrificiu glia străbună, orînduirea nouă, so­cialistă înălţată pe pămîntul Ro­mâniei. (Aplauze puternice). Totodată, ţara noastră dezvoltă cooperarea militară cu ţările mem­bre ale Tratatului de la Varşovia — creat în urma înfiinţării N­A­T­O , pentru timpul cit va exista acesta, ca instrument de apărare a state­lor membre împotriva unui atac imperialist în Europa. Participînd la Tratatul de la Varşovia care, aşa după cum arată statutul, are un caracter vremelnic, trebuie să înţelegem că este necesar să ne preocupăm de întărirea continuă a armatei noastre naţionale şi, totodată, să dezvoltăm colabora­rea şi schimbul de experienţă cu armatele tuturor ţărilor socialiste, indiferent de apartenenţa sau ne­­apartenenţa lor la acest Tratat. A­­ceasta pentru că şi după desfiinţa­rea N.A.T.O. şi a Tratatului de la Varşovia vor continua încă multă vreme să existe armate naţionale, atît timp cît nu se va ajunge la li­chidarea tuturor armatelor, la dez­armare, noi vom dezvolta şi întări capacitatea noastră de apărare. Partidul şi guvernul acordă, de asemenea, o atenţie deosebită în­tăririi organelor de securitate, per­fecţionării activităţii lor menite să zădărnicească acţiunea oricăror e­­lemente ostile, care ar îndrăzni să uneltească împotriva orînduirii noastre; ne îngrijim de întărirea miliţiei, chemată să acţioneze îm­potriva elementelor antisociale, să apere liniştea publică şi interesele cetăţenilor. Am acordat şi acordăm o aten­ţie neslăbită întăririi legalităţii so­cialiste, combaterii abuzurilor şi ilegalităţilor de orice fel, instaură­rii ferme în întreaga viaţă socială a autorităţii legii — egală pentru toţi cetăţenii, indiferent de funcţie, de categorie socială sau de naţio­nalitate. Pornind de la adevărul marxist­­leninist, confirmat de viaţă, că so­cialismul nu poate fi decît creaţia conştientă a maselor, partidul nos­tru a acţionat şi acţionează con­secvent pentru adîncirea continuă a democraţiei socialiste. (Vii a­­plauze). Perfecţionarea formelor de manifestare a democraţiei so­cialiste, extinderea libertăţilor ce­tăţeneşti întăresc tot mai mult coeziunea orînduirii noastre noi, unitatea de granit a întregului po­por în jurul partidului comunist. Un rol crescînd în asigurarea ca­drului de participare a oamenilor muncii la conducerea societăţii au organizaţiile de masă şi obşteşti. Fiind reprezentate în diferite orga­ne de conducere colectivă, ele au totodată posibilitatea să influen­ţeze asupra hotărîrilor şi măsurilor ce se iau, în sensul reflectării cît mai judicioase a intereselor celor ce muncesc. Experienţa ţării noastre ca şi a celorlalte ţări ce făuresc noua orin­­duire demonstrează că socialismul ridică pe un plan superior procesul de dezvoltare a naţiunii, sporeşte potenţele sale creatoare. Intemein­­du-se pe lichidarea exploatării şi asupririi, pe instaurarea dreptăţii şi egalităţii sociale, naţiunea so­cialistă asigură pentru prima oară unitatea de interese a tuturor celor ce muncesc. In condiţiile specifice României, partidul comunist abor­dează problema naţiunii în strînsă legătură cu existenţa de secole pe teritoriul ţării, alături de români, a populaţiei maghiare, germane, sîr­­be şi de alte naţionalităţi. Rezol­varea justă, în spiritul marxism­­leninismului a problemei naţiona­le, asigurarea egalităţii în drep­turi a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, au cimentat trainic frăţia şi unitatea poporului român şi naţionalităţilor conlocuitoare, în lumina teoriei marxist-leniniste despre naţiune, a convingerii că naţiunea are o per­spectivă îndelungată de existenţă, partidul nostru priveşte şi proble­ma naţionalităţilor, pornind de la considerentul că acestea îşi vor păstra multă vreme o identitate proprie, vor continua să aibă în sinul societăţii un loc şi un rol bi­ne definit. Pornim, de asemenea, de la înţelegerea procesului logic al dezvoltării şi înfloririi continue a naţiunii socialiste, fiind convinşi că aceasta va asigura unirea tot mai strînsă în munca şi lupta pen­tru prosperitatea patriei comune a tuturor oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate. (Aplauze puter­nice). Aşa cum am mai spus nu de mult, în acele localităţi unde de veacuri, alături de români, trăiesc oameni de alte naţionalităţi, ma­ghiari, germani, sîrbi, ucrainieni, ei cu toţii vor trăi şi în continuare împreună, pentru că nici unul nu are unde să plece. Locul lor este aici, pe acest pămînt, unde strins uniţi, vor făuri societatea socialis­tă şi comunistă. (Aplauze puterni­ce), în abordarea problemei condu­cerii economico-sociale pornim de la considerentul că în etapa făuri­rii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, avîntul forţelor de pro­ducţie, complexitatea vieţii societă­ţii fac să crească tot mai mult ro­lul factorului conştient, al activită­ţii organismelor de stat şi econo­mice chemate să dirijeze întregul efort al poporului, pe baza unui plan unic, pentru progresul şi pros­peritatea patriei. De aceea vom acţiona pentru perfecţionarea con­tinuă a conducerii societăţii pe baze ştiinţifice moderne, adoptînd permanent forme şi metode de or­ganizare corespunzătoare cerinţe­lor în continuă schimbare ale vie­ţii, asigurind participarea tot mai largă a maselor populare la lua­rea hotărîrilor, la adoptarea şi în­făptuirea programelor privind mer­sul înainte al societăţii. Aceasta este una din condiţiile esenţiale ale înfăptuirii cu succes a marilor obiective pe care ni le-am propus, ale înaintării rapide a României pe calea luminoasă spre comu­nism. (Aplauze puternice, prelun­gite), esenţial al etapei actuale — continuă a organizării societăţii

Next