Steaua Roşie, mai 1971 (Anul 22, nr. 102-127)
1971-05-16 / nr. 115
TEIJUASO ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 115 (4.088) Duminică, 16 mai 1971 4 pagini, 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineţii de sîmbătă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol■ Titu din judeţul Dîmboviţa. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de ţărani cooperatori din comunele Lunguleţu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniştea, Costeşti-Vale, Potlogi, Odobeşti, Titu şi din alte sate din împrejurimi. Cei prezenţi ovaţionează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului şi statului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor industriale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Sunt de faţă tovarăşul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze mai întîi moderna staţie de incubaţie a complexului, unde se află expoziţii de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obţinute la nivelul întregii ţări. Apoi, directorul general al Complexului avicol Titu, Viorel Chiriţă, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi parametrii noii unităţi dată parţial în folosinţă, cu un an şi jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în faţa zootehniei, precum şi preocupările specialiştilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid şi de stat. Organizat pe principiul producţiei industriale, compexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creşterea păsărilor de producţie, incubatoare, fabrică de nutreţuri, combinate şi abator propriu. El cuprinde 147 hale spaţioase, în care procesele sînt mecanizate şi automatizate. Recent au intrat în funcţiune patru ferme de producţie şi au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populaţiei bucureştene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creşterii eficienţei economice şi a asigurării dezvoltării, concomitent cu producţia de carne, şi a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20.000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producţia marfă prevăzută la sfîrşitul actualului cincinal. Oaspeţilor li se prezintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producţie în toate fermele avicole din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi, sunt salutaţi de preşedinţii mai multor cooperative agricole de producţie din apropiere, care, în numele ţăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulţumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei înmînează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi, cadouri simbolice, angajîndu-se să-şi aducă întreaga contribuţie la dezvoltarea cooperativelor lor, la creşterea producţiei şi îmbunătăţirea activităţii economice, ca semn al recunoştinţei pentru noile măsuri întreprinse de partid şi de stat în vederea creşterii bunăstării ţărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le mulţumeşte pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate şi fericire, noi succese în munca pentru obţinerea unor recolte bogate. Oaspeţii vizitează apoi halele de creşterea puilor pentru carne. Discuţiile ample purtate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat cu specialişti, cu cadre de răspundere din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, indicaţiile secretarului general al partidului date şi cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold in activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea măreţelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea creşterii păsărilor in ţara noastră. (Agerpres) LA I.P.M. SPORT RECHIN Se menţine în continuare un ritm înalt al producţiei în întrecerea în cinstea semicentenarului partidului, şi I.P.M. Sport Reghin a obţinut rezultate remarcabile în producţie. Astfel, în primele patru luni ale anului, acest colectiv a realizat peste prevederi o producţie globală în valoare de 1.770 mii lei şi o producţie marfă de peste 2 milioane de lei. In unităţi fizice această depăşire este echivalentă cu 3.200 perechi de încălţăminte sportivă, 3.600 bucăţi articole de marochinărie şi alte produse. De asemenea, în aceeaşi perioadă s-au obţinut peste plan beneficii în valoare de 870 mii lei, iar cheltuielile la 1.000 de lei producţie marfă au fost reduse cu 7 lei. Obţinerea acestor rezultate este o urmare firească a eforturilor depuse de întregul colectiv în direcţia organizării şi perfecţionării procesului de fabricaţie a folosirii cu maximă eficienţă a timpului de lucru, a maşinilor şi utilajelor, a suprafeţelor de producţie. In această întrecere a muncii creatoare s-a remarcat un număr foarte mare de salariaţi dintre care amintim: Ana Raisemberg, Ana Matei de la secţia pregătire-cusut, Gheorghe Ercean, Marton Borbe, maiştrii Francisc Unvari şi loan Blaga de la secţiile încălţăminte şi marochinărie şi mulţi alţii. Plecînd de la bilanţul pozitiv obţinut în primele patru luni din acest an, în cadrul unei discuţii cu tov. Ioan Peter, directorul întreprinderii, ne-am interesat de condiţiile şi posibilităţile menţinerii, în continuare, a unui ritm înalt al procesului de producţie. Din discuţia purtată am desprins o serie de preocupări ale comitetului de direcţie cum sunt cele cu privire la reorganizarea fluxului tehnologic, mecanizarea transportului semifabricatelor, perfectarea contractelor de livrare şi aprovizionare, îmbogăţirea cunoştinţelor teoretice şi practice ale întregului personal şi în special a celui productiv etc. Ca urmare a sondării pieţii şi a menţinerii contactelor permanente cu beneficiarii s-a reuşit să se contracteze întregul fond de marfă prevăzut a se produce în acest an. De asemenea, sunt în curs de perfectare contractele de aprovizionare cu materii prime şi materiale necesare producţiei semestrului II. Pentru ca modelele noi create şi contractate să ajungă pe piaţă la termenele stabilite, calapoadele vechi au fost schimbate cu altele noi, corespunzătoare modei actuale. Printre măsurile tehnico-organizatorice mai importante realizate din fondurile de mică mecanizare care, de altfel, vor conduce la creşterea substanţială a productivităţii muncii se numără şi montarea a două benzi automate cu comandă multiplă. Prima bandă a şi intrat în funcţiune, iar a doua urmează să intre în circuitul productiv la începutul lunii viitoare. Urmarea acestei înzestrări tehnice în sectorul de încălţăminte, respectiv în secţia pregătirecusut se va resimţi în creşterea cu 2—3 la suta a productivităţii muncii. In prezent secţia marochinărie se află în reparaţie capitală. Pînă la începutul semestrului doi şi la această secţie se vor monta noi linii tehnologice. O dată cu intrarea în funcţiune a noilor linii tehnologice se va lucra în două schimburi, folosindu-se astfel mai raţional utilajele şi capacităţile de producţie existente. Conducerea întreprinderii, organizaţia de partid şi comitetul sindicatului, întregul colectiv de muncă au analizat cu atenţie rezultatele obţinute de la începutul anului şi pînă în prezent. Din această analiză colectivă şi ţinînd cont de reorganizarea fluxului tehnologic, mecanizarea transportului semifabricatelor şi de restul măsurilor tehnicoorganizatorice aplicate sau în curs de aplicare, s-a ajuns la concluzia că angajamentul anual poate fi majorat. Astfel, I.P.M. Sport Reghin şi-a suplimentat angajamentul iniţial cu încă 3 milioane de lei la producţia globală şi marfă. I. HUSAR Poştaşii motorizaţi Deservirea cit mai rapidă a populaţiei, în toate domeniile, constituie una din preocupările principale ale organelor de partid şi de stat. Acestui scop ii serveşte şi recenta măsură de dotare a direcţiilor judeţene de poştă şi telecomunicaţii cu motorete. La Tg.-Mureş s-au primit 8 motorete „Mobra". Cu ele au fost dotaţi lucrătorii oficiilor P.T.T. pentru înmînarea cit mai rapidă a mandatelor telegrafice şi a telegramelor. In curînd - telefon direct cu Bucureştiul Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii ne informează că în curînd din judeţul nostru se va putea vorbi direct cu Bucureştiul, fără a mai fi nevoie de comandă prealabilă. Mai concret, în cursul lunii iunie urmează să se instaleze un telefon public automat interurban. De la acest telefon, prin introducerea unei monezi de un leu sau de trei lei, se poate forma numărul dorit din Bucureşti. Acesta urmează să se instaleze unde există cerinţe mai mari, la Tg.-Mureş sau Sovata. Premieră de gală cu filmul „Serata“ Noua producţie a studiourilor „Bucureşti" — „Serata" — face parte din seria de filme realizate în cinstea semicentenarului P.C.R. Filmul este consacrat insurecţiei armate din 1944, acţiunea lui petrecîndu-se într-o singură noapte — 23/24 august. Petrecerea la care face aluzie titlul, o reuniune mondenă a unei lumi care nu ştie că va pieri peste citeva ore, camuflează o acţiune a unui grup de comunişti fără ca invitaţii să-şi dea seama de aceasta. Filmul „Serata" va rula săptămina viitoare la cinematograful „Arta" din Tg.-Mureş. La premiera festivă ce va avea loc luni, la ora 19, vor fi prezenţi ciţiva dintre realizatori şi interpreţi: scenarista şi regizoarea Malvina Urşianu, operatorul Nicolae Girardi şi actorii George Motoi, Kovács György, Cornel Coman, Silvia Ghelan şi Silvia Popovici. ctorul solicită un film la Timpul fiind deosebit de prielnic, în ultimele zile lucrările de întreţinere a culturilor au avansat considerabil în majoritatea cooperativelor agricole. Este şi firesc. In urma ploilor care au căzut, sfecla de zahăr, porumbul şi celelalte culturi au înregistrat o creştere accentuată dar, desigur au crescut şi buruienile, întreţinerea culturilor este, aşadar, la ordinea zilei. La C.A.P. Ernei, după cum ne-a informat inginerul-şef Edmund Kozma, prăsila I s-a efectuat pe întreaga suprafaţă de 150 de hectare însăminţate cu sfeclă de zahăr, iar praşila a II-a (fără rărit) pe aproape 100 de hectare. Din cauza că, pe multe parcele, sfecla n-a răsărit uniform, raritul s-a efectuat doar pe o suprafaţă relativ mică — pe vreo 10 ha. De asemenea, s-a terminat praşila I pe întreaga suprafaţă de 30 ha plantată cu cartofi. Profitind de timpul prielnic, mecanizatorii din cadrul secţiei nr.5 Ernei (aparţinătoare de S.M.A. Dumbrăvioara) au început, cu citeva zile în urmă, proşitul mecanic al porumbului. Pînă în prezent, această lucrare s-a efectuat pe o suprafaţă de peste 60 de hectare şi ea se desfăşoară, în continuare, în ritm susţinut. Tractoriştii Andrei Horgos şi Samuilă Nagy, pe care i-am găsit vineri dimineaţa în plină activitate, efectuează lucrări de bună calitate şi se străduiesc să termine cit mai curînd proşitul porumbului. In ritm susţinut se desfăşoară întreţinerea culturilor şi la C.A.P. Dumbrăvioara. Praşila I s-a efectuat pe întreaga suprafaţă de 100 ha însămînţată cu sfeclă de zahăr, iar prăşila a II-a pe 90 de hectare. In schimb răritul sfeclei s-a executat doar pe 54 hectare. Cooperatorii din Dumbrăvioara lucrează cu multă însufleţire, de dimineaţa pînă seara tîrziu, la întreţinerea culturilor. In cadrul celor două brigăzi — din Dumbrăvioara şi Sîngerul de Pădure — lucrează zilnic, la proşitul sfeclei de zahăr, peste 300 de ţărani cooperatori. Nu este de mirare, deci, că sfecla de zahăr a crescut şi s-a dezvoltat frumos, promiţînd o recoltă bună. De citeva zile a început la Dumbrăvioara şi proşitul mecanic al porumbului. Pînă vineri seara, această lucrare s-a efectuat pe o suprafaţă de peste 40 ha. Lucrările de întreţinere a culturilor au avansat considerabil, mai ales în ultimele zile, şi în cadrul cooperativelor agricole din Glodeni, Băla şi Fărăgău. La Băla, de pildă, praşila I s-a terminat pe toată suprafaţa însămînţată cu sfeclă de zahăr (80 ha). — Plantele sînt încă firave, pe unele parcele abia au răsărit, ne spune Ioan Unguruşan, îngîner-şef la C.A.P. Băla. Ca să stimulăm dezvoltarea lor vom aplica, chiar in aceste zile, cite un rînd de azotat de amoniu. Şi aici, la Băla, porumbul a răsărit frumos şi uniform, pe întreaga suprafaţă însămînţată de 230 ha. In prezent, la întreţinerea lor lucrează un tractor, cu sapă rotativă, care a efectuat lucrări pe circa 90 de hectare. Sînt pregătite 3 prăşitoare mecanice care vor intra în curînd in acţiune. ■ * ‘ * O anumităintîrziere, doar parţial justificată, am întilrnit la cooperativele agricole din Glodeni şi Fărăgău. De pildă, la Glodeni, din cele 130 ha semănate cu sfeclă de zahăr, prima plasma s-a făcut doar N. ȘTEFAN (Continuare în pag. a 2-a) • A LUAT FIINŢĂ OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM — UNITATE CU DUBLĂ SUBORDONARE • STAŢIUNILE BALNEOCLIMATERICE, CABANELE TURISTICE, SPAŢIILE HOTELIERE ŞI UNITĂŢILE DE AUMENTAŢIE PUBLICA AFERENTE DIN ADMINISTRAREA MINISTERULUI TURISMULUI In ultimul timp în ţara noastră s-au întreprins măsuri de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea bazei materiale a turismului. Pe această temă, am avut o convorbire cu tovarăşul Vasile Maier, directorul Oficiului judeţean de turism Mureş, care ne-a declarat următoarele: „ Măsurile întreprinse in ursul acestui an reprezintă o etapă nouă în dezvoltarea turismului în ţara noastră, au o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea bazei materiale a acestei activităţi. Pe baza acestora, iau fiinţă oficiile judeţene de turism, subordonate pe de o parte Ministerului Turismului, iar pe de altă parte consiliilor populare. — Ce reprezintă această dublă subordonare? — Faptul că activitatea de turism este subordonată consiliilor populare are o mare însemnătate Aceasta constituie garanţia sigură că turismul va cunoaşte o continuă dezvoltare, organele locale ale puterii de stat ocupîndu-se nemijlocit de dezvoltarea bazei materiale, de întreaga activitate de turism. — V-am ruga să vă referiţi la problema privind trecerea spaţiilor hoteliere şi a staţiunilor balneoclimaterice în administrarea Ministerului Turismului. — Toate spaţiile hoteliere, împreună cu unităţile de alimentaţie publică aferente, precum şi staţiunile balneoclimaterice, cabanele turistice proprietate de stat trec in administrarea noastră. — Concret, la noi în judeţ ce unităţi preluaţi? — In primul rind, preluăm staţiunea balneoclimaterică Sovata. Menţionez însă că aceasta va rămine şi în continuare întreprindere independentă, cu gestiune proprie. La Tg.-Mureş preluăm cele două P. POPŞO° (Continuare in pag a 2-a) Un first pofi da dezvoltare şi modernizare a creşterii vacilor Ieri pe agenda de lucru a Consiliului Direcţiei generale agricole judeţene s-a aflat informarea privind stadiul realizării sarcinilor de plan pe anul in curs, precum şi programul de măsuri privind organizarea producţiei de lapte în asociaţiile intercooperatiste şi în cooperativele agricole. La discuţii au participat: Ioan Radu, Ioan Dobru, Adler Carol, Anca Cornelia, Augustin Sarlea, Demeny Ştefan, Szabó Francisc, Ioan Catarig. In încheierea lucrărilor a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, care a apreciat studiul prezentat, făcind recomandări privind completarea programului de măsuri, insistind totodată asupra folosirii judicioase a spaţiilor construite existente, iar modernizările propuse să fie efectuate intr-un termen cit mai scurt şi la un preţ de cost cit mai redus. Materialele prezentate vor fi publicate şi supuse spre dezbatere în adunările generale ale cooperativelor agricole de producţie. Cartierul Mureşeni — din Tg.-Mureş de la înălţimea unui nou bloc de locuinţe cu 10 etaje. Azi, importante mecuri internaţionale de fotbal LA BRATISLAVA CEHOSLOVACIA —. ROMANIA Această întîlnire, în cadrul preliminariilor Campionatului european de fotbal are o importanţă deosebită pentru ambele reprezentative. Echipa probabilă a Românei este următoarea: Raducanu — Sătmareanu, Dinu, C. Dan, Mocanu — Anca, Dumitru — Neagu, Dembrovschi, Dumitrache, Lucescu. Reprezentativa ţării gazdă are următoarea componenţă: Viktor — Dobias, Hrivnak (Binovsky), Desiatnik, Taborsky — Poliak, Adamec — Fr. Vesely, Strati, Kuna, Gapkovici (Kabat). După cum se vede, au reapărut jucătorii care au participat la turneul final al C.M. din Mexic. Meciul începe la ora 18 şi va fi transmis de posturile noastre de radio şi televiziune. LA TG..MUREŞ ROMANIA (TINERET) — CEHOSLOVACIA (TINERET) Ne-am ocupat în numerele noastre din această sâptămlnă de pregătirile pentru această partidă, a cărei gazdă este oraşul nostru. Iată formaţiile care se vor găsi faţă în faţă azi, începînd de la ora 12.30, pe gazonul stadionului „23 August“: ROMANIA TINERET: Iordache (1) — Cristache (2), Olteanu (3), Stoicescu (6), Hajnal (4) — Beldeanu (5), Simionaș (10) — Incze IV (7), Moldovan (8), Doru Popescu (9), Năstase (11). CEHOSLOVACIA TINERET: Cervena (1) — Varabin (2), Luze (3), Tomanek (4), Koubek (5) — Fandel (6), Birovskov (7) — Nehody (8), Danko (9), Petrovici (10), Melihar (11). Va arbitra o brigadă albaneză avîndu-l la centru pe Shazivar Gruda.