Steaua Roşie, mai 1971 (Anul 22, nr. 102-127)

1971-05-16 / nr. 115

TEIJUASO ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 115 (4.088) Duminică, 16 mai 1971 4 pagini, 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineţii de sîmbătă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat, împreună cu to­varăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lu­cru la Complexul avicol­­■ Titu din judeţul Dîmboviţa. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căl­dură de un mare număr de ţă­rani cooperatori din comunele Lunguleţu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniştea, Costeşti-Vale, Pot­­logi, Odobeşti, Titu şi din alte sate din împrejurimi. Cei prezenţi ova­ţionează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului şi statului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu es­te salutat la sosirea sa la Com­plexul avicol din Titu de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, ministrul agricul­turii, industriei alimentare, silvi­culturii şi apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor industriale, de membri ai conducerii Ministe­rului Agriculturii, Industriei Alimen­tare, Silviculturii şi Apelor. Sunt de faţă tovarăşul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Dîmboviţa al P.C.R., preşedintele Consiliului popular ju­deţean, şi alţi reprezentanţi ai or­ganelor locale de partid şi de stat. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze mai întîi moderna staţie de incu­baţie a complexului, unde se află expoziţii de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obţinute la nivelul întregii ţări. Apoi, directorul general al Complexului avicol­­ Titu, Vio­rel Chiriţă, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi parametrii noii unităţi d­ată parţial în folosinţă, cu un an şi jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în faţa zootehniei, precum şi preocupările specialiştilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sar­cinile trasate de partid şi de stat. Organizat pe principiul produc­ţiei industriale, compexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creş­terea păsărilor de producţie, in­cubatoare, fabrică de nutreţuri, combinate şi abator propriu. El cuprinde 147 hale spaţioase, în care procesele sînt mecanizate şi automatizate. Recent au intrat în funcţiune patru ferme de producţie şi au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizio­narea populaţiei bucureştene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de mă­surile întreprinse în vederea creş­terii eficienţei economice şi a a­­sigurării dezvoltării, concomitent cu producţia de carne, şi a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20.000 tone carne de pa­săre — a zecea parte din pro­ducţia marfă prevăzută la sfîrşitul actualului cincinal. Oaspeţilor li se prezintă în continuare aproxi­mativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producţie în toate fermele avicole din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi, sunt salutaţi de pre­şedinţii mai multor cooperative a­­gricole de producţie din apropie­re, care, în numele ţăranilor coo­peratori din comunele lor, expri­mă adînca mulţumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei înmînează tova­răşului Nicolae Ceauşescu, celor­lalţi oaspeţi, cadouri simbolice, an­­gajîndu-se să-şi aducă întreaga contribuţie la dezvoltarea coopera­tivelor lor, la creşterea producţiei şi îmbunătăţirea activităţii econo­mice, ca semn al recunoştinţei pentru noile măsuri întreprinse de partid şi de stat în vederea creş­terii bunăstării ţărănimii coopera­tiste. Adresîndu-se cooperatorilor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le mulţumeşte pentru primirea căl­duroasă făcută, le urează sănă­tate şi fericire, noi succese în munca pentru obţinerea unor re­colte bogate. Oaspeţii vizitează apoi halele de creşterea puilor pentru carne. Discuţiile ample purtate de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, de cei­lalţi conducători de partid şi de stat cu specialişti, cu cadre de răspundere din Ministerul Agricul­turii, Industriei Alimentare, Silvi­culturii şi Apelor, indicaţiile secre­tarului general al partidului date şi cu acest prilej pentru dezvolta­rea mai rapidă a sectorului avi­col, au constituit un nou imbold in activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea măreţe­lor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvol­tarea creşterii păsărilor in ţara noastră. (Agerpres) LA I.P.M. SPORT RECHIN Se menţine în continuare un ritm înalt al producţiei în întrecerea în cin­stea semicentenarului partidului, şi I.P.M. Sport Reghin a obţinut rezultate remarcabile în producţie. Astfel, în pri­mele patru luni ale a­­nului, acest colectiv a realizat peste prevederi o producţie globală în valoare de 1.770 mii lei şi o producţie marfă de peste 2 milioane de lei. In unităţi fizice această depăşire este echivalen­tă cu 3.200 perechi de încălţăminte sportivă, 3.600 bucăţi articole de marochinărie şi alte produse. De asemenea, în aceeaşi perioadă s-au obţinut peste plan be­neficii în valoare de 870 mii lei, iar cheltuielile la 1.000 de lei producţie marfă au fost reduse cu 7 lei. Obţinerea acestor rezultate este o urmare firească a eforturilor depuse de întregul co­lectiv în direcţia organi­zării şi perfecţionării procesului de fabricaţie a folosirii cu maximă eficienţă a timpului de lucru, a maşinilor şi u­­tilajelor, a suprafeţelor de producţie. In a­­ceastă întrecere a mun­cii creatoare s-a remar­cat un număr foarte mare de salariaţi dintre care amintim: Ana Rai­­semberg, Ana Matei de la secţia pregăti­re-cusut, Gheorghe Ercean, Mar­ton Borbe, maiştrii Francisc Unvari şi loan Blaga de la secţiile în­călţăminte şi marochi­nărie şi mulţi alţii. Plecînd de la bilan­ţul pozitiv obţinut în primele patru luni din acest an, în cadrul unei discuţii cu tov. Ioan Peter, directorul între­prinderii, ne-am intere­sat de condiţiile şi posi­bilităţile menţinerii, în continuare, a unui ritm înalt al procesului de producţie. Din discuţia purtată am desprins o serie de preocupări ale comitetului de direcţie cum sunt cele cu privire la reorganizarea fluxu­lui tehnologic, mecani­zarea transportului se­mifabricatelor, perfec­tarea contractelor de li­vrare şi aprovizionare, îmbogăţirea cunoştinţe­lor teoretice şi practice ale întregului personal şi în special a celui pro­ductiv etc. Ca urmare a sondării pieţii şi a menţinerii contactelor permanente cu beneficiarii s-a reu­şit să se contracteze în­tregul fond de marfă prevăzut a se produce în acest an. De aseme­nea, sunt în curs de perfectare contractele de aprovizionare cu materii prime şi materiale ne­cesare producţiei semes­trului II. Pentru ca mo­delele noi create şi con­tractate să ajungă pe piaţă la termenele sta­bilite, calapoadele vechi au fost schimbate cu al­tele noi, corespunzătoa­re modei actuale. Printre măsurile teh­­nico-organizatorice mai importante realizate din fondurile de mică meca­nizare care, de altfel, vor conduce la creşte­rea substanţială a pro­ductivităţii muncii se numără şi montarea a două benzi automate cu comandă multiplă. Pri­ma bandă a şi intrat în funcţiune, iar a doua urmează să intre în cir­cuitul productiv la în­ceputul lunii viitoare. Urmarea acestei înzes­trări tehnice în sectorul de încălţăminte, respec­tiv în secţia pregătire­­cusut se va resimţi în creşterea cu 2—3 la suta a productivităţii muncii. In prezent secţia ma­rochinărie se află în re­paraţie capitală. Pînă la începutul semestrului doi şi la această secţie se vor monta noi linii tehnologice. O dată cu intrarea în funcţiune a noilor linii tehnologice se va lucra în două schimburi, folosindu-se astfel mai raţional uti­lajele şi capacităţile de producţie existente. Conducerea întreprin­derii, organizaţia de partid şi comitetul sin­dicatului, întregul colec­tiv de muncă au anali­zat cu atenţie rezultate­le obţinute de la înce­putul anului şi pînă în prezent. Din această a­­naliză colectivă şi ţinînd cont de reorganizarea fluxului tehnologic, me­canizarea transportului semifabricatelor şi de restul măsurilor tehnico­­organizatorice aplicate sau în curs de aplicare, s-a ajuns la concluzia că angajamentul anual poate fi majorat. Astfel, I.P.M. Sport Reghin şi-a suplimentat angajamen­tul iniţial cu încă 3 mi­lioane de lei la produc­ţia globală şi marfă. I. HUSAR Poştaşii motorizaţi Deservirea cit mai rapidă a populaţiei, în toate domeniile, constituie una din preocupările principale ale organelor de par­tid şi de stat. Acestui scop ii serveşte şi recenta măsură de dotare a direcţiilor judeţene de poştă şi telecomunicaţii cu mo­torete. La Tg.-Mureş s-au pri­mit 8 motorete „Mobra". Cu ele au fost dotaţi lucrătorii ofi­ciilor P.T.T. pentru înmînarea cit mai rapidă a mandatelor te­legrafice şi a telegramelor. In curînd - telefon direct cu Bucureştiul Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii ne informea­ză că în curînd din judeţul nostru se va putea vorbi direct cu Bucureştiul, fără a mai fi nevoie de comandă prealabilă. Mai concret, în cursul lunii iu­nie urmează să se instaleze un telefon public automat interur­ban. De la acest telefon, prin introducerea unei monezi de un leu sau de trei lei, se poate forma numărul dorit din Bucu­reşti. Acesta urmează să se in­staleze unde există cerinţe mai mari, la Tg.-Mureş sau Sovata. Premieră de gală cu filmul „Serata“ Noua producţie a studiou­rilor „Bucureşti" — „Serata" — face parte din seria de fil­me realizate în cinstea semi­centenarului P.C.R. Filmul es­te consacrat insurecţiei ar­mate din 1944, acţiunea lui petrecîndu-se într-o singură noapte — 23/24 august. Pe­trecerea la care face aluzie titlul, o reuniune mondenă a unei lumi care nu ştie că va pieri peste citeva ore, ca­muflează o acţiune a unui grup de comunişti fără ca invitaţii să-şi dea seama de aceasta. Filmul „Serata" va rula săptămina viitoare la cinema­tograful „Arta" din Tg.-Mu­reş. La premiera festivă ce va avea loc luni, la ora 19, vor fi prezenţi ciţiva dintre realizatori şi interpreţi: sce­narista şi regizoarea Malvina Urşianu, operatorul Nicolae Girardi şi actorii George Motoi, Kovács György, Cor­nel Coman, Silvia Ghelan şi Silvia Popovici. ctorul solicită un film la Timpul fiind deosebit de prielnic, în ultimele zile lucrările de întreţi­nere a culturilor au avansat con­siderabil în majoritatea cooperati­velor agricole. Este şi firesc. In ur­ma ploilor care au căzut, sfecla de zahăr, porumbul şi celelalte culturi au înregistrat o creştere accentu­ată dar, desigur au crescut şi buruienile, întreţinerea culturilor este, aşadar, la ordinea zilei. La C.A.P. Ernei, după cum ne-a informat inginerul-şef Edmund Koz­ma, prăsila I s-a efectuat pe în­treaga suprafaţă de 150 de hec­tare însăminţate cu sfeclă de za­hăr, iar praşila a II-a (fără rărit) pe aproape 100 de hectare. Din cauza că, pe multe parcele, sfecla n-a răsărit uniform, raritul s-a e­­fectuat doar pe o suprafaţă rela­tiv mică — pe vreo 10 ha. De a­­semenea, s-a terminat praşila I pe întreaga suprafaţă de 30 ha plan­tată cu cartofi. Profitind de timpul prielnic, me­canizatorii din cadrul secţiei nr.5 Ernei (aparţinătoare de S.M.A. Dumbrăvioara) au început, cu cite­va zile în urmă, proşitul mecanic al porumbului. Pînă în prezent, această lucrare s-a efectuat pe o suprafaţă de peste 60 de hectare şi ea se desfăşoară, în continuare, în ritm susţinut. Tractoriştii Andrei Horgos şi Samuilă Nagy, pe care i-am găsit vineri dimineaţa în pli­nă activitate, efectuează lucrări de bună calitate şi se străduiesc să termine cit mai curînd proşitul po­rumbului. In ritm susţinut se desfăşoară întreţinerea culturilor şi la C.A.P. Dumbrăvioara. Praşila I s-a efec­tuat pe întreaga suprafaţă de 100 ha însămînţată cu sfeclă de zahăr, iar prăşila a II-a pe 90 de hectare. In schimb răritul sfeclei s-a execu­tat doar pe 54 hectare. Coopera­torii din Dumbrăvioara lucrează cu multă însufleţire, de dimineaţa pînă seara tîrziu, la întreţinerea culturilor. In cadrul celor două brigăzi — din Dumbrăvioara şi Sîn­­gerul de Pădure — lucrează zilnic, la proşitul sfeclei de zahăr, peste 300 de ţărani cooperatori. Nu este de mirare, deci, că sfecla de zahăr a crescut şi s-a dezvoltat frumos, promiţînd o recoltă bună. De citeva zile a început la Dum­brăvioara şi proşitul mecanic al porumbului. Pînă vineri seara, această lucrare s-a efectuat pe o suprafaţă de peste 40 ha. Lucrările de întreţinere a cultu­rilor au avansat considerabil, mai ales în ultimele zile, şi în ca­drul cooperativelor agricole din Glodeni, Băla şi Fărăgău. La Băla, de pildă, praşila I s-a terminat pe toată suprafaţa însămînţată cu sfeclă de zahăr (80 ha). — Plantele sînt încă firave, pe unele parcele abia au răsărit, ne spune Ioan Unguruşan, îngîner-şef la C.A.P. Băla. Ca să stimulăm dezvoltarea lor vom aplica, chiar in aceste zile, cite un rînd de azotat de amoniu. Şi aici, la Băla, porumbul a ră­sărit frumos şi uniform, pe întrea­ga suprafaţă însămînţată de 230 ha. In prezent, la întreţinerea lor lucrează un tractor, cu sapă rota­tivă, care a efectuat lucrări pe cir­ca 90 de hectare. Sînt pregătite 3 prăşitoare mecanice care vor intra în curînd in acţiune. ■ * ‘ * O anumită­­intîrziere, doar par­ţial justificată, am întilrnit la coope­rativele agricole din Glodeni şi Fă­răgău. De pildă, la Glodeni, din cele 130 ha semănate cu sfeclă de zahăr, prima plasma s-a făcut doar N. ȘTEFAN (Continuare în pag. a 2-a) • A LUAT FIINŢĂ OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM — UNITATE CU DUBLĂ SUBORDONARE • STA­ŢIUNILE BALNEOCLIMATERICE, CABANELE TURISTICE, SPAŢIILE HOTELIERE ŞI UNITĂŢILE DE AU­­MENTAŢIE PUBLICA AFERENTE D­IN ADMINISTRAREA MINISTERULUI TURISMULUI In ultimul timp în ţara noas­tră s-au întreprins măsuri de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea bazei materiale a tu­rismului. Pe această temă, am a­­vut o convorbire cu tovarăşul Va­sile Maier, directorul Oficiului ju­deţean de turism Mureş, care ne-a declarat următoarele: „ Măsurile întreprinse in ursul acestui an reprezintă o etapă nouă în dezvoltarea turismului în ţara noastră, au o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea ba­zei materiale a­ acestei activităţi. Pe baza acestora, iau fiinţă ofi­ciile judeţene de turism, subordo­nate pe de o parte Ministerului Turismului, iar pe de altă parte consiliilor populare. — Ce reprezintă această dublă subordonare? — Faptul că activitatea de tu­rism este subordonată consiliilor populare are o mare însemnătate Aceasta constituie garanţia sigură că turismul va cunoaşte o conti­nuă dezvoltare, organele locale a­­le puterii de stat ocupîndu-se ne­mijlocit de dezvoltarea bazei ma­teriale, de întreaga activitate de turism. — V-am ruga să vă referiţi la problema privind trecerea spaţiilor hoteliere şi a staţiunilor balneo­climaterice în administrarea Minis­terului Turismului. — Toate spaţiile hoteliere, îm­preună cu unităţile de alimentaţie publică aferente, precum şi staţiu­nile balneoclimaterice, cabanele turistice proprietate de stat trec in administrarea noastră. — Concret, la noi în judeţ ce u­­nităţi preluaţi? — In primul rind, preluăm sta­ţiunea balneoclimaterică Sovata. Menţionez însă că aceasta va ră­­mine şi în continuare întreprindere independentă, cu gestiune proprie. La Tg.-Mureş preluăm cele două P. POPŞO° (Continuare in pag a 2-a) Un first pofi da dezvoltare şi modernizare a creşterii vacilor Ieri pe agenda de lucru a Consiliului Direcţiei generale a­­gricole judeţene s-a aflat in­formarea privind stadiul reali­zării sarcinilor de plan pe anul in curs, precum şi programul de măsuri privind organizarea pro­ducţiei de lapte în asociaţiile intercooperatiste şi în coopera­tivele agricole. La discuţii au participat: Ioan Radu, Ioan Dobru, Adler Carol, Anca Cornelia, Augustin Sarlea, Demeny Ştefan, Szabó Francisc, Ioan Catarig. In încheierea lucrărilor a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ve­­reş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, care a a­­preciat studiul prezentat, făcind recomandări privind completa­rea programului de măsuri, in­­sistind totodată asupra folosirii judicioase a spaţiilor construite existente, iar modernizările pro­puse să fie efectuate intr-un termen cit mai scurt şi la un preţ de cost cit mai redus. Materialele prezentate vor fi publicate şi supuse spre dezba­tere în adunările generale ale cooperativelor agricole de pro­ducţie. Cartierul Mureşeni — din Tg.-Mureş de la înălţimea unui nou bloc de locuinţe cu 10 etaje. Azi, importante mec­uri internaţionale de fotbal LA BRATISLAVA CEHOSLOVACIA —. ROMANIA Această întîlnire, în cadrul pre­­liminariilor Campionatului euro­pean de fotbal are o importanţă deosebită pentru ambele repre­zentative. Echipa probabilă a Ro­mânei este următoarea: Raduca­­nu — Sătmareanu, Dinu, C. Dan, Mocanu — Anca, Dumitru — Neagu, Dembrovschi, Dumitra­­che, Lucescu. Reprezentativa ţării gazdă are următoarea componenţă: Viktor — Dobias, Hrivnak (Binovsky), Desiatnik, Taborsky — Poliak, Adamec — Fr. Vesely, Strati­, Kuna, Gapkovici (Kabat). După cum se vede, au reapărut jucă­torii care au participat la tur­neul final al C.M. din Mexic. Meciul începe la ora 18 şi va fi transmis de posturile noastre de radio şi televiziune. LA TG..MUREŞ ROMANIA (TINERET) — CEHOSLOVACIA (TINERET) Ne-am ocupat în numerele noastre din această sâptămlnă de pregătirile pentru această par­tidă, a cărei gazdă este oraşul nostru. Iată formaţiile care se vor găsi faţă în faţă azi, înce­­pînd de la ora 12.30, pe gazonul stadionului „23 August“: ROMA­NIA TINERET: Iordache (1) — Cristache (2), Olteanu (3), Stoi­­cescu (6), Hajnal (4) — Beldeanu (5), Simionaș (10) — Incze IV (7), Moldovan (8), Doru Popescu (9), Năstase (11). CEHOSLOVACIA TINERET: Cervena (1) — Vara­­bin (2), Luze (3), Tomanek (4), Koubek (5) — Fandel (6), Birov­­skov (7) — Nehody (8), Danko (9), Petrovici (10), Melihar (11). Va arbitra o brigadă albaneză avîndu-l la centru pe Shazivar Gruda.

Next