Steaua Roşie, iunie 1971 (Anul 22, nr. 128-153)
1971-06-10 / nr. 136
\ \ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII Nr. 136 (4.109) | Joi, 10 iunie 1971 | 4 pagini, 30 de bani Plecarea din Pekin a delegaţiei de partid şi guvernamentale române conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu m « PEKIN ». — Corespondentul Agerpres, Ion Gălăţeanu, transmite: Delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi-a încheiat miercuri vizita oficială de prietenie in Republica Populară Chineză, efectuată la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze. Delegaţia a părăsit Pekinul, plecind spre Phenian. De la reşedinţa oficială, delegaţia a fost însoţită de premierul Ciu En-lai, Huan Jun-sen şi alte persoane oficiale chineze. Aeroportul din Pekin este pavoazat sărbătoreşte. Sunt arborate drapelele de stat român şi chinez. Pe platoul central se află adunată o mulţime de locuitori ai capitalei, veniţi să-şi ia rămas bun de la înalţii oaspeţi români. Se află, de asemenea, prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi in capitala R.P. Chineze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Chineze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu premierul Ciu En-lai trec în revistă unităţile reprezentative ale trupelor terestre, marinei şi aviaţiei, miliţiei populare şi gărzilor roşii aliniate pe aeroport. Miile de locuitori prezenţi izbucnesc în urale, scandează pentru prietenia dintre popoarele român şi chinez. Pe mari pancarte se află scrise în limbile română şi chineză cuvintele: „Călduroase urări de drum bun delegaţiei de partid şi guvernamentale române". Grupuri de tineri şi tinere îmbrăcaţi în costume pitoreşti interpretează dansuri populare chinezeşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi membri ai delegaţiei române îşi iau rămas bun cu căldură de la premierul Ciu En-lai. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ciu En-lai işi string cu căldură mîinile, se îmbrăţişează. Apoi, secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi ceilalţi membri ai delegaţiei române îşi iau rămas bun de la Huan Iu -sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Cian Ciun-ciao, membru al Biroului Politic, primsecretar al Comitetului de partid al orașului Sanhai, Jao Wen-juan, membru al Biroului Politic, Li Siennien, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, le Cien-in, membru al Biroului Politic, vicepreşedinte al Comisiei militare din cadrul C.C. al P.C. Chinez, le Cian, membru al Biroului Politic, soţia vicepreşedintelui Un Biao, U Fa-sien, Li Tso-pen, Ciu Yi-tso, membri ai Biroului Politic, adjuncţi ai şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ciu Den-kuei, Li Te-sen, membri supleanţi ai Biroului Politic, Go Mo-jo, membru al C.C. al P.C. Chinez, vicepreşedinte al Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor populari din întreaga Chină, Ken Biao, membru al C.C., şeful secţiei relaţii externe a C.C. al P.C. Chinez, U De, membru al Comitetului Central, al doilea secretar al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, Ci Pînfei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Lin Cia-mei, soţia vicepremierului Li Sien-nien, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, şi membrii Ambasadei. Delegaţia română a fost salutată cu aceleaşi sentimente de caldă prietenie manifestate de poporul chinez în tot timpul vizitei făcute de delegația de partid şi guvernamentală română in R.P. Chineză. Semnarea comunicatului comun româno-chinez Miercuri dimineaţa, la reşedinţa oficială a delegaţiei de partid şi guvernamentale române a avut loc ceremonia semnării comunicatului comun româno-chinez. Comunicatul a fost semnat, din partea română, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, iar din partea chineză de tovarășul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze. La semnare se aflau de faţă membrii delegaţiei române — tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal de partid București, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Chineză, consilieri şi experţi. Erau prezenţi, din partea chineză, Huan Jun-san, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Jao Wen-juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tso, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, adjunct al şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şeful Secţiei relaţii externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pan-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Cian Hai-jun, ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socialistă România. Au fost prezente, de asemenea, tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi tovarăşa Lin Cia-mei, soţia vicepremierului Li Sien-nien. După semnare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ciucu-lai şi-au strîns cu căldură mîinile. (Agerpres). COMUNICAT COMUN ROMÂNO-CHINEZ La Invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, între 1 şi 9 iunie 1971, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în această vizită de soţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu-Tovarăşul Mao Tzedun, preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şi tovarăşul său de luptă apropiat, vicepreşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, tovarăşul Lin Biao, au avut o întrevedere cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi soţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi cu toţi tovarăşii din delegaţia de partid şi guvernamentală română. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate, în spiritul solidarităţii militante dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei. În continuare, preşedintele Mao Tzedun, vicepreşedintele Lin Biao şi tovarăşii Ciu En-lai, Kan Sen şi alţi tovarăşi au avut convorbiri prieteneşti cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi tovarăşi din delegaţia de partid şi guvernamentală a României, în timpul şederii in Republica Populară Chineză, delegaţia de partid şi guvernamentală română a vizitat oraşele Pekin, Nankin şi Şanhai, uzine şi fabrici, o comună populară şi instituţii de învăţămînt, s-a intîlnit cu masele largi revoluţionare. Oaspeţii români s-au bucurat pretutindeni de o primire deosebit de caldă şi o ospitalitate cordială — expresie a sentimentelor de prietenie frăţească dintre poporul român şi poporul chinez. Delegaţia română a exprimat mulţumiri sincere pentru ospitalitatea prietenească, pentru sentimentele cu care a fost întîmpinată peste tot în Republica Populară Chineză. în timpul vizitei, părţile română şi chineză au purtat convorbiri într-o atmosferă de prietenie cordială şi înţelegere reciprocă, în legătură cu dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două partide, ţări şi popoare, precum şi asupra problemelor internaţionale de interes comun. La convorbiri au participat, din partea română, tovarăşii — Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat — conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Chineză, Ioan Florescu, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, şef de secţie la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct de şef de secţie la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Constantin Mitea şi Emilian Dobrescu, membri supleanţi ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, consilieri la Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Din partea chineză, tovarășii: Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat, Huan Iu -sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Jao Wen-juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tso, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, adjunct al șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şeful Secţiei relaţii externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru al relaţiilor economice cu străinătatea, Li Cian, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru adjunct al comerţului exterior, Cian Hai-fun, ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socialistă România, Li Lien-cin, Han Siu şi Liu Ka-min, (Continuare in pag. a 3-a) La orimea zilei PREGATIREA TEMEINICĂ A MAGĂZIILOR PENTRU Iii RECOLTĂ 1 CEREALE Lanurile de orz au început să se îngălbenească vestind apropierea timpului secerişului. La Găneşti şi în alte cooperative agricole am fost informaţi că în jurul datei de 25 iunie, mult mai devreme decit în alţi ani, combinele vor intra în lanuri. Mai devreme ca în alţi ani se anunţă şi coacerea griului. Cel mai îmbucurător este faptul că toate zonele judeţului nostru, pe văile Mureşului, Tîrnavelor, Nirajului, în satele de pe cîmpie în acest an se prevede o recoltă bogată. Şi, desigur, această recoltă bogată, pentru care s-a depus atita muncă, trebuie adunată într-un timp cit mai scurt, pentru a se înlătura orice risipă sau pierdere. Dar nu numai adunată, ci şi înmagazinată în cele mai bune condiţii, pentru ca atît cantităţile destinate consumului cit şi cele pentru sămînţă să se păstreze bine. Pe tema asigurării păstrării cerealelor, am întreprins un raid-anchetă prin cîteva baze de recepţie din judeţ. Am făcut acest lucru avînd în vedere faptul că peste tot, neavînd suficiente spaţii de înmagazinare, cooperativele agricole de producţie vor transporta direct din lanuri, de la combine sau de pe arii, la bazele de recepţie cerealele datorate statului în contul contractelor încheiate, precum şi cele pentru muncile efectuate de S.M.A. La Baza de recepţie din Tîrnăveni am intîlnit intense pregătiri. Cele 3 magazii, fiecare de câte 3.000 de tone, sunt puse la punct, curăţate, urmînd doar să fie dezinfectate. în plus, pentru înmagazinarea cerealelor s-au asigurat şi două şoproane, cu o capacitate de 1.200 tone. Sunt gata pentru a intra în funcţiune şi cinci selectoare. Aici, în vederea asigurării preluării rapide a cerealelor şi înlăturării operaţiunilor manuale au început importante lucrări de mecanizare. Este vorba de construirea a două buncăre cu o capacitate de circa 30 de tone fiecare de unde cu ajutorul unor dispozitive cerealele vor fi transportate spre un preselector şi apoi în magazii. Pentru aceste lucrări s-au acordat circa 500.000 lei din fonduri de mică mecanizare. Ni s-a promis că pînă la sfîrşitul acestei luni lucrarea va fi dată în folosinţă. Greu de crezut. Nu de alta, dar utilajele care trebuiau să fie expediate aici de Uzina de reparaţii din Iaşi încă la 10 mai, n-au sosit nici pînă în prezent decit în foarte mică măsură. Şi dacă nu vor sosi în următoarele cîteva zile, probabil ele nu vor mai putea fi utilizate în actuala campanie. Ar fi păcat. Tovarăşul Szabó Alexandru, şeful Bazei de recepţie din Bălăuşeri, ne-a declarat că magaziile, cu o capacitate de 3.000 de tone, sunt gata să primească produsele. Mai puţin cea închiriată asociaţiei intercooperatiste din Coroisînmartin, care deşi a fost eliberată, n-a fost încă curăţată şi dezinfectată. Totuşi, spaţiul care a fost reparat, curăţat şi dezinfectat permite înmagazinarea unor cantităţi însemnate de cereale. Precizăm, asigură înmagazinarea, dar există probleme cu păstrarea cerealelor. Ce se întimplă, bunăoară, dacă cerealele care sosesc la bază au o umiditate care ar putea pune în pericol calitatea acestora? Aici nu există uscător cum există la alte baze. Greutăţi vor fi, cum de altfel au fost şi în anii trecuţi, in privinţa selectării cerealelor. Cu selectorul existent aici, lucrîndu-se continuu, ziua şi noaptea, se pot selecta abia 50—60 tone de cereale la zi, cantitate foarte micăfaţă de cea care intră în bază. Pregătiri pentru primirea cerealelor din noua recoltă s-au făcut şi la Baza de recepţie din Iernut. După cum ne declară tovarăşul Vasile Cioară, şeful bazei, aici a fost prevăzut să se amenajeze uscătorul intr-un loc potrivit, existînd în acest scop şi fonduri, din mică mecanizare. Dar după cum am văzut, uscătorul va funcţiona şi în acest an în vechiul loc improvizat, deoarece lucrările de montare a acestuia nu se vor putea efectua, fiind deosebit de rămase în urmă. Cum va fi la Baza de recepţie din Luduş? Tot ca în anul trecut, descărcări şi transporturi manuale, greutăţi cu uscarea cerealelor, deoarece uscătorul are o capacitate foarte mică. Noile spaţii de înmagazinare, dotate cu utilaje moderne, vor fi date în folosinţă numai în anul viitor. De aceea, se impun măsuri urgente în vederea asigurării primirii şi înmagazinării în cele mai bune condiţii în spaţiile existente. Ni se pare că în această privinţă nu s-a făcut încă totul. Unele spaţii n-au fost curăţate şi nici nu se ştie cînd vor putea fi puse la punct. Ne referim la cei circa 300 mp ocupaţi de Complexul porcin de la Gheja şi la altele. Nu vrem să dăm soluţii ce ar trebui făcut la o bază de recepţie sau alta pentru a se asigura preluarea rapidă a cerealelor şi buna înmagazinare şi păstrare a acestora. Vrem în schimb ca peste tot să se creeze, în cel mai scurt timp, astfel de condiţii incit preluarea cerealelor să se desfăşoare cit mai rapid şi toate cantităţile de cereale să fie păstrate în cele mai bune condiţii. Căci este vorba de pîinea noastră, a tuturor, şi vrem să fie cît mai bună. P. PASCU La Baza de recepţie din Tîrnăveni se verifică instalațiile mecanice. Se cere o mai bună conlucrare între C.A.P., S.M.A. şi fermele pentru producerea furajelor După cum se ştie pentru producerea furajelor necesare celor peste 30.000 de porci ce vor popula complexul intercooperatist de la Luduş—Gheja, începind din acest an au fost constituite 9 ferme cu peste 4.200 hectare, proprietate a C.A.P. asociate. Cultura de bază în toate fermele este porumbul care ocupă o suprafaţă de 3.000 ha. Şi aici, ca şi acolo unde se cultivă porumb pentru boabe, la ordinea zilei sunt lucrările de întreţinere. Praşila I mecanizată a fost efectuată pe 2.800 ha, iar manual pe rînd pe 2.200 ha. S-a trecut şi la executarea praşilei a II-a care cu mijloace mecanizate s-a efectuat pe 400 ha, iar manual pe 250 ha! Cu tot interesul manifestat de şefii fermelor de a impulsiona ritmul lucrărilor, mai sînt încă peste 200 ha unde nu s-a efectuat nici o praşilă. Faţă de timpul înaintat şi de creşterea exagerată a buruienilor, situaţia începe să devină critică. Mai avansate cu întreţinerea culturilor sunt fermele din Luduş şi Papiu Marian. La ferma din Papiu Marian, unde se menţine o strînsă colaborare cu conducerea C.A.P., s-a reuşit ca în zilele de vîrf la prăşit să se antreneze la lucru între 200— 300 de cooperatori. Pentru praşila manuală efectuată după cultivator cooperatorii sunt retribuiţi cu 150 lei la ha. Şi secţia de mecanizare din aceeaşi localitate a deservit ferma cu 6 cultivatoare. Zilnic in campania de întreţinere a culturilor în cele 9 ferme pentru producerea furajelor iau parte activă la lucru în medie între 30—33 de cultivatoare. Pentru a se ieşi din impas, în fermele deficitare in braţe de muncă cum sunt mai ales cele din Cheţani şi Ceuaş, ing. Dan Gîrneţ, şeful sectorului vegetal al complexului intercooperatist, a luat măsuri de a ajuta aceste unităţi, repartizîndu-le cantităţi sporite de substanţe chimice cu care să facă erbicidarea în verde. Răminerea în urmă cu prăşitul porumbului în aceste ferme intercooperatiste se datoreşte în primul rînd slabei legături ce se ţine între ferme şi consiliile de conducere ale C.A.P., care se consideră absolvite de orice obligaţie şi nu le ajută cu braţe de muncă. O slabă conlucrare există şi între ferme şi S.M.A. care le deservesc, înţelegerea făcută în primăvară între S.M.A. şi ferme privind repartizarea unor formaţiuni permanente de tractoare care să le deservească în cursul anului, în majoritatea secţiilor nu se respectă. Ţinînd seama de sarcinile mari ce le au fermele intercooperatiste pentru producerea furajelor, se impune ca să fie mai operativ ajutate de către C.A.P. cu braţe de muncă necesare şi de către S.M.A. cu mijloacele mecanizate solicitate. REMUS CÂMPEAN La I.A.S. Tg.-Mureş, ferma 22 din Iernut, se lucrează intens cu 5 piese la balotarea finului şi cu 8 remorci la transportul acestuia.