Steaua Roşie, iunie 1971 (Anul 22, nr. 128-153)
1971-06-11 / nr. 137
IN DEZBATERE. Proiectul de lege cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat ACCENT PE PRECIZAREA RĂSPUNDERILOR Proiectul alege supus dezbaterii colectivelor de întreprinderi, tuturor salariaţilor reprezintă un cadru legislativ favorabil îmbunătăţirii în continuare a organizării şi conducerii unităţilor economice. Totodată, în prevederile sale sunt sintetizate rezultatele preocupărilor şi experimentărilor din ultimii ani în acest domeniu. Recunoscând de la bun început necesitatea şi oportunitatea reglementării legale a sarcinilor complexe ce revin întreprinderilor şi centralelor economice, doresc să sugerez o serie de modificări şi completări care, după părerea mea, ar preciza mai bine răspunderea întreprinderilor şi mai ales a centralelor, în privinţa atribuţiilor ce revin întreprinderilor în domeniul cercetării — dezvoltării, propun ca aliniatul ,,a" (subcapitolul A. Cercetare şi proiectare) din articolul 10 să fie formulat astfel: „Elaborează planul propriu de cercetare, proiectare şi planul tehnic, răspunde de realizarea lor, face propuneri pentru temele de cercetare care să fie cuprinse în planul de stat“. Fiind în practica legislaţiei noastre prevederea răspunderii pentru orice activitate, ar fi util să fie introdusă şi în obligaţiile întreprinderilor atunci cînd acestea elaborează planuri proprii de cercetare. Următoarele propuneri se referă exclusiv la articolul 32, unde sunt specificate expres atribuţiile principale ale centralelor în domeniul cercetării — dezvoltării, in subcapitolul „A. Cercetare şi proiectare", aliniatul „a" propun să aibă următoarea formulare: „Elaborează planul de cercetare pentru centrală, pe baza studiilor proprii şi a propunerilor unităţilor componente, precum şi planul de proiectare şi planul tehnic şi răspunde de realizarea lor; face propuneri pentru temele de cercetare care să fie cuprinse în planul de stat". Este de drept necesar ca centrala să ţină seama la elaborarea planurilor de propunerile unităţilor componente, in acelaşi subcapitol, aliniatul „e", cred că ar fi bine ca centrala să organizeze activitatea de cercetare pentru sine şi unităţile sale componente şi să colaboreze cu alte unităţi de cercetare ştiinţifică. Avînd în vedere aceste necesităţi, aliniatul „e” să fie formulat astfel: „Organizează activitatea de cercetare pentru centrală şi unităţile componente şi colaborează cu unităţi de cercetare şi institute de invăţămint superior pentru cercetări proprii şi procedee tehnologice noi; face cercetări pe bază de contract pentru alte unităţi". La subcapitolul ,,B. Investiţii şi construcţii" ar fi necesară o completare la aliniatul un, în felul următor: „Stabileşte, în colaborare cu furnizorii, grafice pentru livrarea utilajelor din ţară şi din import, corelate cu termenele de punere în funcţiune a investiţiilor, sau poate delega acest drept unităţilor componente". Dreptul delegării prevederii legale referitoare la stabilirea graficelor pentru livrarea utilajelor trebuie înscrisă, creîndu-se posibilitatea unităţilor componente să facă uz de dreptul prevăzut la articolul 10 (aliniatul „e", subcapitolul „B. Investiţii şi construcţii"). Totodată, în ce priveşte activitatea de investiţii şi construcţii a centralei, cred că ar fi util ca articolul 32 să fie completat cu încă un aliniat — „k", astfel: „Urmăreşte modul in care unităţile componente asigură realizarea obiectivelor din investiţii şi răspunde alături de acestea de punerea in funcţiune la termen a noilor capacităţi". Motivarea acestei precizări rezultă, evident, din însăși formularea de mai sus. ing. ION BOITAN Grupul industrial de chimie Tîrnăveni BULETINUL DE IDENTITATE Este un lucru bine cunoscut că buletinul de identitate este actul care dovedeşte identitatea unei persoane. De aceea, posesorii lui au obligaţia de a-l păstra în permanenţă asupra lor în cele mai bune condiţiuni pentru a nu fi expus pierderii, furtului ori deteriorării. Deşi organele de miliţie au atras atenţia în repetate rînduri, cu ocazia diferitelor şedinţe cu populaţia sau cu ocazia înmînării buletinelor de identitate asupra importanţei păstrării acestui act, se constată totuşi o creştere a numărului de buletine de identitate pierdute, furate sau deteriorate. Astfel, în cursul anului 1970, formaţiunile de evidenţa populaţiei au înregistrat 2.325 cereri privind pierderea buletinului de identitate şi 47 reclamaţii privind furtul acestui act. In aceeaşi perioadă au fost preschimbate 2.387 buletine, ca urmare a deteriorării lor. Aceste cifre vorbesc de la sine şi demonstrează lipsa de răspundere a celor în cauză. Una din cauzele acestei situaţii se datoreşte faptului că buletinele de identitate sunt păstrate de unii cetăţeni împreună cu banii sau la buzunarul sacoşei, sunt uitate la farmacii cu ocazia primirii unor medicamente în mod gratuit sau în magazine cu ocazia cumpărării unor obiecte. In mod frecvent, aceste acte de identitate sunt lăsate drept garanţii şi uneori abandonate la administraţia pieţelor cînd se împrumută cîntare, la hoteluri şi campinguri cind se închiriază camere, la administraţia dormitoarelor comune, a spitalelor şi în multe alte locuri. În cele ce urmează vom exemplifica cîteva cazuri. Turcu Alexandru, salariat al administraţiei pieţii din Reghin reţine buletinul de identitate de la persoanele care împrumută cîntare, pînă aceştia le înapoiază. In această situaţie a fost găsit buletinul de identitate a lui Varga Ioan din Dumbrava şi Gorea Nicolae din comuna Merii Petchii. Nu rare sînt cazurile cînd unele persoane îşi lasă buletinul drept garanţie pînă vor prezenta adeverinţe de la locul de muncă. Aşa au procedat Pereş Irina din comuna Glodeni şi Matei Matilda din Tg.-Mureş, care fiind internate la maternitatea din Tg.Mureş au lăsat drept garanţie actele de identitate, iar ulterior au depus reclamaţie la organul de miliţie, în care arătau că actele respective au fost pierdute. Un cetăţean din Sighişoara, într-o reclamaţie arată că „în împrejurări necunoscute i s-a furat buletinul de identitate", ca apoi, în urma verificărilor făcute de organele noastre, să se constate că respectivul avea buletinul de identitate intr-un dulap la locuinţa sa. Neatenţia de care dau dovadă unii cetăţeni în păstrarea actelor de identitate înlesneşte activitatea unor infractori pentru a intra cu uşurinţă în posesia acestor acte, ca apoi, prin falsificarea lor, să săvîrşească diferite infracţiuni. Astfel, un infractor înrăit, in timp ce era cazat la un grup social din Tg.-Mureş a furat de la doi cetăţeni buletinele de identitate şi libretele C.E.C., iar prin falsificarea lor şi-a însuşit suma de 4.250 lei. Pentru reducerea cazurilor de pierderi şi furturi de buletine de identitate, considerăm necesar a reaminti unele din obligaţiile posesorilor acestora. Astfel, fiecare cetăţean este dator să păstreze buletinul de identitate in permanenţă asupra sa in cele mai bune condiţiuni pentru evitarea deteriorării. Este interzisă depunerea sau primirea acestui act in gaj, buletinul de identitate neputind fi folosit decit de persoana căreia i s-a eliberat. Pierderea, furtul sau distrugerea trebuie anunţată in termen de 15 zile la organul de miliţie; persoanele care găsesc buletine de identitate sunt obligate să le depună imediat la cel mai apropiat organ de miliţie. Nerespectarea acestor obligaţii se sancţionează cu amendă. Reamintim cu această ocazie îndatoririle funcţionarilor din întreprinderi şi instituţii. Ei sunt obligaţi să verifice actele de identitate ale fiecărei persoane care se prezintă la unitatea respectivă fie pentru angajare, fie pentru ridicarea unor drepturi, pentru a se stabili dacă sunt valabile şi aparţin persoanei respective. Când constată anumite nereguli, ei trebuie să anunţe cel mai apropiat organ de miliţie. Conducerea Inspectoratului miliţiei judeţene face apel la toţi conducătorii de întreprinderi, instituţii, şcoli etc., de a reaminti cu ocazia diferitelor şedinţe ce se ţin cu salariaţii, obligaţiile ce le au privind păstrarea buletinului de identitate. BERECZKI ARPAD Locotenent colonel de miliţie PROGRAMUL DE TELEVIZIUNE pentru săptămîna 13 iunie — DUMINICA, 13 IUNIE 8,30 Deschiderea emisiunii. 9,00 Matineu duminical pentru copii I. 9,00 Viaţa satului. II, 15 Albumul compozitorilor români. 12,00 De strajă patriei. 12.30 Aspecte de la cel de-al II-lea Festival de folclor „Maria Tănase“ — Craiova 1971. 13.00 Emisiune în limba maghiară. 14.30 Duminică sportivă. — Tenis de cîmp- România — Iugoslavia. 18.30 Film serial pentru tineret: Planeta Giganţilor. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară — Sport. 20.10 Reportajul săptămînii. 20.30 Film artistic: Omul care trece prin zid. 22.05 Selecţiuni din Festivalul de muzică uşoară ..Orfeul de aur“ de la Sliney Briag (R.P. Bulgaria). 22.35 Telejurnalul de noapte. 22.45 Telesport. LUNI 14 IUNIE 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.15 Scena. 18.45 Stop-cadru. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 2011) Roman foileton- Nicholas Nickleby (II). 21.00 Dinamica societăţii româneşti..21.30 Steaua fără nume — muzică uşoară. 22.30 Telejurnalul de coapte — Sport. 22.45 închiderea emisiunii. MARŢI, 15 IUNIE 10.00—11.00 Teleşcoală. 18.00 Revista literară TV. 18.30 Ura, vacanţa! 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară — Sport. 20.10 România ’75. 20.30 Seară de teatru. Asta-i ciudat de Miron Radu Paraschivescu. 22.00 Breviar juridic. 22.15 Telejurnalul de noapte. 22.30 Campionatele europene de box — sferturi de finală. Transmisiune directă de la Madrid. MIERCURI, 16 IUNIE 17.00 Campionatele europene de box. — înregistrare de la Madrid. 18.00 Exterra ’71. 18.25 Mult e dulce și frumoasă ... 18.40 Confruntări. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Telecinemateca: Johnny Belinda. 22.00 Teleglob: Mongolia. Reportaj filmat.. 22.15 Telejurnalul de noapte. 22.25 Campionatele europene de box — sferturi de finală. Transmisiune directă de la Madrid. JOI, 17 IUNIE 16.30 Deschiderea emisiunii. 17.30 Emisiune In limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 19 iunie 20.00 15 minute despre sănătate. 20.15 Ancheta TV. — Apele în pericol! 21.05 Antologia umorului. — Interpretează Dem. Rădulescu şi Monica Ghiuţă. 21,35 Festivalul de muzică uşoară „Orfeul de aur“ de la Slincev Briag (R.P. Bulgaria). — Selecţiuni de la gala laureaţilor. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Campionatele europene de box — semifinale. Transmisiune directă de la Madrid. VINERI, 18 IUNIE 16.00 Campionatele europene de box — semifinale. — înregistrare de la Madrid. 17.00 Teleșcoală. 18.00 Căminul. 18.40 In dezbaterea opiniei publice. 18.55 Lumea copiilor. Povestiri pe degete. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Mai aveţi o întrebare? 21.10 Film artistic: Acţiunea vulturul. 22.40 Telejurnalul de noapte. SIMBATA, 19 IUNIE 16.15 Emisiune In limba germană. 18.00 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 20.40 Film serial: Incoruptibilii. 21.30 Cîntece de altădată. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Finalele campionatelor europene de box. Transmisiune de la Madrid. BÎCIUL DE MILNE (Urmare din pag. 1) tradiţional al micro-zonei fructe vii şi al zonei carne-cereale, întrunind condiţii din cele mai favorabile, s-a propus înfiinţarea şi dezvoltarea unor obiective industriale pentru prelucrarea şi valorificarea superioară a producţiei agricole, obiective cu caracter intercooperatist. Observăm în schiţa de sistematizare amplasarea obiectivelor, „zona industrială" a comunei. Aici va lua fiinţă o secţie de prelucrare a fructelor şi strugurilor, cu sectoare pentru sortarea şi expedierea la export, sortarea şi expedierea pentru piaţa internă, un sector de pulpare, altul de uscare şi vinificare etc. Alături, o secţie de prelucrare a laptelui şi alta de pregătire a nutreţurilor combinate şi brichetarea furajelor. In „zona industrială" s-au stabilit de asemenea, depozite de zonă pentru sfecla de zahăr şi cînepă, o fabrică de cărămizi, care să asigure materiale de construcţie pentru locuitorii de pe valea Comlodului precum şi necesităţile pentru dotările social-culturale din localităţile din jur. Tot aici e prevăzut să funcţioneze şi o fabrică de prefabricate din beton. Alte semne şi culori din schiţă ne înfăţişează viitorul centru civic, cu şcoli, grădiniţe şi alte obiective social-culturale, zone verzi, baza de agrement cu terenuri de sport etc., care sa satisfacă cerinţele culturale şi de civilizaţie ale cetăţenilor din comună, din care un număr tot mai mare îl vor ocupa cei din unităţile cu profil industrial, în etapa a doua e prevăzut să se treacă la construcţia de locuinţe în clădiri cu parter şi un nivel, preconizîndu-se ca încă în cursul acestui an să se înalţe un bloc cu 120 de apartamente. Concomitent, vor pătrunde şi alte semne ale urbanizării şi civilizaţiei, apa potabilă, canalizarea şi, poate, încălzirea centrală. Fără doar şi poate, toate acestea deocamdată figurează numai în schiţă, dar mîine vor fi realităţi. — In acţiunile de dezvoltare a localităţii — ne spune primarul comunei — noi ţinem seama şi respectăm întocmai schiţa de sistematizare. Desigur, după părerea noastră, îmbunătăţiri s-ar mai putea aduce. De exemplu, zona industrială s-ar putea amplasa în altă parte, aici, unde este stabilită, fiind locul cel mai potrivit pentru dezvoltarea centrului civic. In orice caz, la noi s-au făcut paşi importanţi pe calea urbanizării. Modernul şi impunătorul magazin universal, microcomplexul care cuprinde multe secţii prestatoare de servicii, brutăria, cişmelele cu apă potabilă, drumul asfaltat etc. constituie toate semne vizibile ale înaintării pe calea urbanizării și civilizației. Modul de aplicare (Urmare din pag. 1) cînd toate lucrările au fost făcute la timp a fost posibilă şi efectuarea, conform tarifelor, a plăţii avansului în contul acordului global. Fără îndoială că desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor de întreţinere la Găneşti îşi are explicaţia şi în faptul că ţăranilor cooperatori li s-a expus din timp, în detaliu ce înseamnă acordul global şi care este relaţia între hărnicie, producţie mare şi venit. Situaţie similară este şi la cooperativa agricolă din Iernut. Şi aici şeful fermei pentru cultivarea sfeclei Nagy Carol, ca urmare a încheierii la timp a praşilei a ll-a pe cele 230 ha, a efectuat plata avansului, iar în prezent cooperatorii execută praşila a lll-a, împreună cu şefii brigăzilor de cîmp loan Henteş şi Gheorghe Velcherean din Lechinţa, a lui Szakács Ştefan, Biro loan şi Ghip loan din Iernut, se ţine o evidenţă strictă a tuturor lucrărilor, pentru ca la a acordului global toamnă, în funcţie de normele efectuate, cooperatorii să cumpere contra-cost produsele în cereale ce li s-ar fi cuvenit după sfeclă. Şi aici tarifele după care s-au achitat praşila I, a ll-a şi rărit au fost cele menţionate la C.A.P. Găneşti. Sunt însă cazuri unde cooperatorii nu cunosc în amănunţime modul de aplicare a acordului global. Un asemenea aspect este în actualitate la cooperativa agricolă din Crăciuneşti. Aici nu numai ţăranii cooperatori ce lucrează efectiv cele 180 ha de sfeclă, dar nici ing. Tekse Illés, Sipos Endre, reprezentantul C.A.P. în consiliul asociaţiei de sfeclă de la Tg.-Mureş şi nici chiar şeful fermei, Aszalós Andrei, nu le-au fost şi nu le este clară modalitatea de aplicare a acordului global. Necunoscînd ei, este şi firesc ca nici ţăranii cooperatori să nu fie lămuriţi. Aşa s-a ajuns ca acum, la plata avansului pentru praşila I, a ll-a şi rănit, să se creeze confuzii care, subliniem, provin din vina factorilor cu munci de răspundere aflaţi la conducerea C.A.P. şi a asociaţiei de sfeclă din Tg.-Mureş. În acest sens au fost create neînţelegeri în interpretarea tarifului de plată mai ales în ce priveşte praşila a ll-a şi variful sfeclei care se cumulează la 690 lei şi în felul greşit cum s-a popularizat în sat. Iată ce înseamnă să lucrezi superficial. Dacă la C.A.P. din Crăciuneşti, din primăvară, cînd s-au definitivat formaţiunile de lucru, s-ar fi afişat la sediul C.A.P., al brigăzilor din satele componente, nominal ce suprafaţă prăşeşte, producţiile prevăzute a se obţine şi valoarea acordului global, defalcat pe faze de lucrări, s-ar fi observat greşeala, iar discuţiile de acum nu ar fi avut loc. Ţinînd seama ca sintem în toiul lucrărilor de întreţinere, de efectuare a praşilei a lll-a la sfecla de zahăr, se impune ca operativ conducerea asociaţiei intercooperatiste pentru cultivarea sfeclei de zahăr din Tg.Mureş să se deplaseze la faţa locului, să clarifice confuzia existentă, învăţămintele de aici fiindu-i utile in desfăşurarea unei activităţi mai bune in cele 30 de ferme cultivatoare de sfeclă de zahăr din judeţ. ★ Azi, la Madrid Start în campionatele europene de box MADRID 9. — De la trimisul Agerpres, Paul Ochialbi: Incepînd de vineri, timp de 9 zile, atenţia amatorilor de sport va fi polarizată de reuniunile celei de-a 19-a ediţii a campionatelor europene de box, care se vor desfăşura pe ringul „Palatului sporturilor din Madrid". Boxul, disciplină olimpică, se bucură în Spania de o mare popularitate. De-a lungul anilor, începind cu uriaşul Paolino Uzcudum şi terminînd cu Pedro Carascco, campion european al „uşorilor", pugiliştii spanioli au jucat un rol important în luptele pentru obţinerea centurilor continentale sau mondiale. Acum, spectatorii spanioli aşteaptă ca reprezentanţii lor să evolueze cu succes şi într-o competiţie a amatorilor. La această ediţie a „europenelor" şi-au anunţat participarea boxeri din 27 de ţări afiliate la A.E.B.A. Ca şi la Bucureşti, campionatele europene de la Madrid programează întîlniri la 11 categorii (de la semimuscă 48 kg la grea, plus 81 kg), întîlnirile au loc pe distanţa de trei reprize a 3 minute, şi vor fi conduse de un corp de arbitrijudecători, printre care se numără şi oficialul român C. Chiriac. Galele se vor desfăşura în „Palatul sporturilor", care are o capacitate de peste 15.000 de locuri, şi a fost inaugurată cu 11 ani în urmă. După examenul medical al participanţilor, programat pentru joi 10 iunie dimineaţa, va urma mult aşteptata tragere la sorţi. Astăzi, vineri 11 iunie, în jurul orei 20 (ora Bucureşti), va avea loc defilarea participanţilor, în cadrul ceremoniei de deschidere, după care va urma prima reuniune a campionatelor. In continuare, programul se prezintă astfel: sîmbăta 12 iunie, două gale (de la ora 18 şi respectiv 22, ora Bucureşti); duminică 13 iunie: două gale (orele 18 şi 20); luni 14 iunie: două gale (orele 18 şi 20); marţi 15 iunie (orele 18 şi 20); miercuri 16 iunie: două gale (orele 18 şi 20); joi 17 iunie: semifinalele (două gale orele 18 şi respectiv 22); vineri 18 iunie: zi de odihnă; simbătă 19 iunie: finalele de la ora 19 ora Bucureştiului. ★ La actuala ediţie participă 226 de boxeri din următoarele ţări (in paranteză sunt trecuţi numărul de boxeri pe care-i prezintă fiecare ţară): R.D. Germană (11), R.F. a Germaniei (11), Austria (7), Belgia (5), Bulgaria (11), Cehoslovacia (5), Danemarca (8), Scoţia (7), Finlanda (7), Franţa (7), Ţara Galilor (7), Grecia (11), Olanda (8), Ungaria (11), Anglia (11), Irlanda (10), Italia (11), Norvegia (4), Polonia (11), România (11), Elveţia (5), Suedia (5), Turcia (11), U.R.S.S. (11), Iugoslavia (10) şi Spania (11). • Dintre cei 11 campioni europeni de anul trecut vor fî prezenţi la Madrid Gedo (Ungaria) — semimuscâ, Dumitrescu (România) — cocoş, Orbán (Ungaria) — pană, care a trecut la semiuşoarâ, Cuţov (România) — semiuşoarâ, care-şi va face debutul la europene la „uşoară“. Tregubov (U.R.S.S.) — mijlocie mică şi Alexe (România) — grea. Pînâ în prezent, la campionatele europene de box, pugiliştii din România au cucerit 37 de medalii, dintre care 6 de aur, 10 de argint şi 21 de bronz. Iată acum lista celor 11 selecţionabili români pentru Madrid: semimusc**: Aurel Mihai (Farul Constanţa) 24 de ani, zugrav, campion naţional; muscă: Constantin Gruiescu (Steaua) 26 de ani, campion naţional; cocoş: Aurel Dumitrescu (Steaua) 22 de ani, mecanic, campion european şi naţional; pană: Gabriel Pometcu (Rapid Bucureşti), 24 de ani, matriţei, campion naţional; semiuşoară: Vasile Antoniu (Dinamo) 28 de ani, mecanic, campion naţional; uşoară: Calistrat Cuţov (Dinamo), 23 de ani, electrician, campion european; semimijlocie: Victor Zilberman (Steaua), 24 de ani, electrician, campion naţional; mijlocie mică: Ion Györfi (Dinamo), 23 de ani, mecanic, campion naţional; mijlocie: Alec Nastase (Steaua), 23 de ani, lăcătuş; semigrea: Horst Stump; grea: Ion Alexe (Dinamo Bucureşti), 25 de ani, lăcătuş, campion balcanic şi naţional. Colectivele de muncă (Urmare din pag. 1) şi, în general, a tuturor capacităţilor de producţie, sporind totodată simţitor cantitatea şi calitatea producţiei şi în special a productivităţii muncii. Şi membrii cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţ au răspuns cu entuziasm la Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unitâţii Socialiste. Ei s-au angajat să muncească in aşa fel ca produsele create să satisfacă cerinţele utilitare şi pretenţiile mereu sporite ale populaţiei, să onoreze cu promptitudine comenzile atrăgînd astfel spre unitâţile de deservire un număr tot mai mare de clienţi. De asemenea, s-au luat o serie de măsuri care să asigure o folosire mai raţională a timpului de lucru, a materiilor prime şi materialelor, sporirea în continuu a gamei de produse noi care să satisfacă cele mai diverse necesităţi ale publicului larg consumator. Avind în vedere cele expuse mai sus şi realizările obţinute în primele 5 luni din acest an, timp în care au produs peste prevederi mărfuri in valoare de 11.431 mii lei, lucrătorii cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţ au hotărît să suplimenteze angajamentul iniţial de a realiza peste plan mărfuri în valoare de aproape 17 milioane lei la 25 milioane lei. Râspunzind recentei Chemări a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste cu privire la îndeplinirea în mod exemplar a sarcinilor actualului cincinal, colectivele unor întreprinderi din Reghin au hotărît suplimentarea angajamentelor pe anul în curs. Dintre acestea se remarcă in mod deosebit I.P.M.S. care şi-a suplimentat angajamentul iniţial prin care colectivul de aici se angaja să producă în plus încălţăminte şi articole sportive în valoare de 3,5 milioane lei cu încă 3 milioane.