Steaua Roşie, iunie 1971 (Anul 22, nr. 128-153)
1971-06-25 / nr. 149
L.E.L. Sovata: Rezultate bune, cu productivitatea muncii nerealizată ? Interlocutorul nostru este Gheorghe Bulorca, inginer şef la U.E.I.L. Sovata. Discuţia se referă la citeva aspecte ale activităţii întreprinderii din cursa acestui semestru. — După o serie de rezultate frumoase obţinute în primele luni ale anului, în luna mai aţi desfăşurat o activitate nesatisfăcătoare. La producţia globală planul a fost realizat în proporţie de 89,6 la sută, la producţia marfă 81,8 la sută, productivitatea muncii 86,3 la sută depăşind cu 72 de lucrători numărul mediu scriptic. Care este motivul? — Timpul prielnic din primele luni ale anului a favorizat desfăşurarea activităţii în exploatările forestiere, permiţind substanţiale depăşiri la principalii indicatori de plan. Volumul de masă lemnoasă în exploatare fiind limitat am redus şi noi, desigur, activitatea exploatărilor forestiere cu toate că nerealizările pe luna mai au diminuat rezultatele finale ale celor cinci luni, ele depăşesc însă sarcinile de clan cu 3,6 milioane Iei la producţia globală şi 2,4 milioane la producţia marfă. „ Am in faţă rezultatele obţinute pe luna mai şi la sectorul industrializare, ele sunt chiar mai mici decit la exploatare. Fabrica de cherestea are o nerealizare de 400 mc la cherestea de fag. Aceasta din cauza unor defecţiuni la unul dintre gatere care a stagnat 12 ore în luna trecută. Apoi buştenii prelucraţi au fost de dimensiuni mai reduse ceea ce a contribuit la diminuarea randamentului gaterelor. — Fără îndoială in timpul iernii aţi avut condiţii mai bune !. CISMAŞ (Continuare în Daq a 2-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 149 (4.122) Vineri, 25 iunie 1971 4 pagini, 30 de bani La Mira cuiii de legume se cere mai multă promptitudine, o colaborare mai strînsă între C.A.P. şi fermele specializate Anul acesta şi legumicultura a fost organizată pe principii noi, menite să asigure în condiţii optime aprovizionarea populaţiei oraşelor şi industriei prelucrătoare, cu cele necesare. Astfel, după cum s-a mai scris, pe lîngă centrele legumicole din municipiile şi oraşele judeţului nostru au fost constituite 5 asociaţii intercooperatiste cu 26 de ferme, in noua structură organizatorică peste tot s-a căutat ca lucrările în ferme să se execute în timpul optim, pentru că numai aşa se va putea asigura o producţie sporită la hectar, un surplus de recoltă, beneficii. Dat fiind că legumele, de regulă, se cultivă în terenuri bine fertilizate, numărul praşilelor trebuie sporit, toată ziua legumiculturii trebuie să fie cu sapa în grădină. Din situaţia întreprinderii judeţene pentru legume şi fructe reiese că praşila I în ferme este pe terminate, a Il-a a fost efectuată în proporţie de 50 la sută, iar în unele ferme mai avansate se execută şi a lll-a praşilă. Desigur normal ar fi ca şi praşila a Il-a să fi fost încheiată peste tot. Unde s-a muncit pe orice vreme, lucrările sunt avansate, culturile sunt lipsite de buruieni. Aşa se prezintă lucrurile la ferma din Sînpaul. Cu toate ploile dese, dat fiind că s-a acţionat operativ atit cu mijloacele mecanizate cit şi cu 260 de oameni pe zi, pătlăgelele roşii semănate direct în cîmp pe 36 ha sau ardeii pe 25 ha etc., se dezvoltă normal. Desigur acest lucru a fost posibil şi datorită strînsei colaborări intre consiliul de conducere al CA.P., preşedinte Kovács Adalbert şi şeful fermei legumicole, inginer Munteanu. In prezent la Sinpaul, paralel cu lucrările de întreţinere, s-a trecut şi la insăminţarea in cultură succesivă, după mazăre, pe 35 ha, a fasolei. Nu de mult în ziarul nostru a apărut o fotocritică de la ferma legumicolă a C.A.P. Iernut. Inginerul Gheorghe Vlasa, şeful fermei, şi-a dat seama de gravitatea situaţiei şi ca atare a acţionat... In prezent, cu excepţia culturii de ceapă verde în curs de valorificare toate culturile au fost prăşite de 2 ori, îţi face plăcere să priveşti cimpul. In alte ferme legumicole însă, cum sunt cele diţi Ogra, Vidrasău, Chirileu etc. de pe valea Mureşului s-a aşteptat prea mult vremea bună, ceea ce a dus la îmburuienarea culturilor. La C.A.P. Ogra, de exemplu, unde conducerea cooperativei n-a intervenit la timp şi a lăsat ca şeful fermei să se descurce singur, au fost cheltuiţi zeci de mii de lei pentru a se scoate din buruiană ro^y^de pe cele 20 ha. Ceva mai t^^K-a acţionat la ferma din VicnWBu. Aici s-a reuşit ca ceapa pe 10 ha, ardeii pe 9 ha şi roşiile, e drept cu întîrziere, pe 4 ha, să fie prăşite chiar şi de două ori. A mai rămas totuşi in buruieni 1,5 ha cea, loan Oltean, care răspunde ferma din Vidrasău, ne asigu în timpul cel mai scurt toate turile vor fi scoase din buruieni. Neajunsul este că executîndu-se cu întîrziere prăşitul roşiilor mai ales, acestea sînt mai slab dezvoltate Raidul-anchetă a scos in evidenţă faptul că nu peste tot conducerile C.A.P., a fermelor au colaborat și au luat măsuri operative de a scoate culturile din buruieni. Așa se prezintă lucrurile la ferma din Chirileu care se întinde pe REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) prăşite râma^ :eajgA e cui-® ti Mpt '■ '•. ,V ■ V isii *y- ti* ~~ Mp ■■■? '>■« m mm* m ■ La ferma legumicolă din Vidrasău se lucrează la prâşitul roşiilor. » . La ferma din Chirileu cultura de roşii e înăbuşită de buruieni. Tg.-Mureş — mereu mai frumos, mai ospitalier Larga adeziune a locuitorilor la efectuarea unor importante lucrări de interes obştesc, experienţa dobindită în decursul anilor, au dus la o mai bună organizare a participării cetăţenilor la lucrările stabilite in planul muncilor patriotice pe anul 1971. In dorinţa lor fierbinte de a-şi aduce o contribuţie cit mai mare la buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii, cetăţenii municipiului Tîrgu-Mureş au trecut încă din primele zile ale anului la înfăptuirea obiectivelor stabilite. Una din preocupările principale stabilite a fost ştergerea definitiva a urmărilor lăsate de inundaţiile din luna mai a anului trecut. Printre miile de cetăţeni care au răspuns chemării Consiliului popular al municipiului în această direcţie se numără şi locuitorii cartierului Ady Endre, unul din cele mai greu afectate de inundaţie. Sub îndrumarea comitetului asociaţiei locatarilor, a cărui preşedinte este Mihailă Pop, locatarii au trecut încă din toamnă la curăţirea terenurilor şi a spaţiilor verzi dintre blocuri, la scoaterea bolovanilor, transportarea şi nivelarea unor enorme cantităţi de pămînt fertil, la semănarea zonelor verzi şi la plantarea lor cu peste 2.000 buc. arbori şi arbuşti ornamentali, la repararea străzilor, trotuarelor şi a căilor de acces. Alături de alte mii de cetăţeni, au contribuit din plin la construirea digului de apărare, construit pe malul Mureşului. Pentru protejarea zonelor verzi reamenajate, a pomilor şi a florilor plantate pe marginea trotuarelor şi a căilor de acces, au fost montate glastre metalice de flori, au fost confecţionate şi montate 40 de bănci. Această activitate a cerut multă pasiune şi dăruire din partea locatarilor — acţiune coordonată cu perseverenţă din partea comitetului de locatari. O contribuţie deosebită în organizarea şi realizarea lucrărilor au avut-o Larisa Predună (bloc 10— 12), Ioan Gligor (bloc 24), László Dominic (bloc 59), Fogarasi Francisc (bloc 45), Szentmartoni Alexandru (bloc 57), Nagy Ştefan (bloc 47), Epifan Moldovan (bloc 57) şi alţii. Locuitorii cartierului au lucrat cu multă sîrguinţă pentru a avea un cartier frumos şi bine gospodărit. Analizind realizările obţinute in prima etapă, comisia municipală a calificat realizările obţinute în cartierul Ady Endre ca cele mai bune şi, la iniţiativa Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului, a fost organizat un schimb de experienţă în acest cartier la care au participat preşedinţii şi împuterniciţii asociaţiilor locatarilor din întregul municipiu. După ce invitaţii au văzut la faţa locului realizările obţinute, au întreţinut discuţii cu locatarii din cartier interesîndu-se de modul de organizare şi participare a cetăţenilor la acţiunile organizate, preşedintele comitetului asociaţiei locatarilor. Mihailă Pop a prezentat o informare arătînd modul de organizare a acestor acţiuni, obiectivele realizate, care, valoric, se ridică la sumă de peste 2 milioane lei. Bazîndu-se pe succese obţinute în prima etapă, pe elanul şi forţa de muncă a locuitorilorr acestui cartier, analizind necesităţile şi posibilităţile concrete de a-şi face cartierul cit mai frumos, comitetul asociaţiei a lansat, în cinstea zilei de 23 August, o chemare la întrecere către toate asociaţiile din municipiul Tîrgu-Mureş. Printre obiectivele principale se numără: construirea, amenajarea şi repararea căilor de acces în cartiere; extinderea, amenajarea şi întreţinerea parcurilor, zonelor verzi şi a peluzelor, plantarea a cu mai multe flori; asigurarea condiţiilor optime de viabilitate şi creştere a arborilor, arbuştilor, trandafirilor, a gardului viu; construirea, reamenajarea şi întreţinerea terenurilor de joacă pentru copii, atit pentru cei de vîrstă preşcolară, cit şi pentru cei mari; mobilizarea cetă- VASILE COTRUŞ inspector la Consiliul popular municipal Tg.-Mureș (Continuare în pag. a 2-a) Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 18,6 grade. Timpul probabil. Vremea va fi în general frumoasă, cu cerul variabil, cu totul izolat vor cădea averse slabe de ploaie. Vînt potrivit din vest şi nord-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 9—12 grade, maximele între 23—26 de grade. La Alexandria se construieşte o fabrică de rulmenţi Miercuri dimineaţa s-a deschis la Alexandria şantierul de construcţie a fabricii de rulmenţi. Obiectiv de mare importanţă al planului cincinal 1971—1975, noua fabrică, a treia din ţară cu acest profil, va produce în 1973 primele 12 milioane de rulmenţi, iar la intrarea în funcţiune cu întreaga capacitate, în 1975, va realiza anual cîte 30 milioane rulmenţi. Amplasată în nord-vestul Alexandriei, fabrica va ocupa o suprafaţă de 26 ha. Potrivit proiectelor ea va dispune de hale moderne înzestrate cu utilaje şi aparatură de înaltă tehnicitate care vor asigura condiţii de lucru asemănătoare cu cele din laboratoare. Odată cu construcţia fabricii, se vor amenaja surse de aprovizionare cu apă, se vor ridica blocuri de locuinţe cuprinzînd 900 apartamente, cămine pentru muncitorii nefamilişti, o şcoală profesională unde vor fi pregătiţi cei peste 3.500 muncitori care vor lucra aici (Agerpres) lei de periisul Nicolae Ceauşescu, care iu u.P. Chineză, R.P.D. ui. Vietnam şi R.P. Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie in Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam şi Republica Populară Mongolă. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., primadjunct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănulache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-juan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost aşteptaţi pe aeroport de un mare număr de cetăţeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă şi entuziastă primire. Miile de bucureşteni aplaudau şi scandau „P.C.R. — P.C.R.", „Ceauşescu — P.C.R.”, „Ceauşescu şi poporul", exprimindu-şi dragostea fierbinte şi stima faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, totala adeziune faţă de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegaţia a făcut-o în ţările socialiste din Asia. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strins mina a numeroşi oameni ai muncii, veniţi în întîmpinare. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au înconjurat pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi membri ai delegaţiei, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) n pagina a 4-; — DELEGAŢIA DE PARTID Şl GUVERNAMENTALĂ ROMÂNĂ, CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU, ŞI-A INCHEIAT VIZITA OFICIAIĂ DE PRIETENIE IN R.P. MONGOLĂ — COMUNICAT COMUN ROMÂNO MONGOL PRIVIND VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID Şl GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA IN REPUBLICA POPULARĂ MONGOLĂ 99Zilele muzicale tirgumureşene46 Ştefan Ruha şi orchestra de cameră din Tg-Mureş Redescoperirea şi aprecierea la adevărata sa valoare a muzicii secolului al XVIII-lea este o acţiune de dată relativ recentă, consecinţă a neliniştitului şi iscoditorului spirit modern. Astfel, s-au constatat numeroase similitudini surprinzătoare între muzica preclasică şi cea modernă, t^eînţeles că nu pe planul mijloacelor de expresie — care sînt total diferite de la o epocă la alta — ci în mod o ordonat de a gîndi muzica, în căuarea unor noi şi variate posibilităţi de redare a gîndirii compozitorului. Dacă-1 apreciem pe prolificul și, în același timp, atît de profundul cantor de la Thomaskirche — J. S. Bach — va trebui să ne aplecăm urechea și la sunetele viorii marelui său contemporan, Antonio Vivaldi, nApare însuși Bach îl aprecia, îl ocr Pi cu mina sa, îl studia, îl prelucra. Vivaldi ni se relevă azi ca un geniu de talia lui Bach, deşi s-ar crede că nu atinge profunzimea acestuia. Faptul este explicabil prin aceea că veneţianul este exponentul altei orientări, în timp ce Bach clădeşte ultimul, dar şi cel mai mare edificiu al polifoniei, Vivaldi se dedică genului concertant, el fiind şi unul dintre marii violonişti ai vremii sale. Din cele peste patru sute de concerte pentru vioară şi orchestră, cele patru cunoscute sub numele de „Anotimpurile“ şi care fac parte din op. 8. „Il cimento dell’armonia“ sunt cele mai des cîntate în concert. Le-am reascultat aseară, în cadrul festivalului, în interpretarea apreciatului violonist Ştefan Ruha, artist emerit, şi a orchestrei de cameră a Filarmonicii de stat din Tg- Mureş, condusă de concertmaestrul Iuliu Hamza. Despre orchestra tirgumureşeană, despre remarcabilul său nivel interpretativ şi despre succesele sale am mai scris, iar după concertul de aseară subscriem la cele afirmate anterior. într-adevăr, orchestra atinge un înalt nivel de omogenizare şi finisaj, se comportă ca un monolit, dar este capabilă şi de o diversificare a coloritului, acolo unde este nevoie. Violonistul clujean Ştefan Ruha este recunoscut mai ales pentru interpretarea pe care o dă marilor concerte romantice. Iată, insă, că oaspetele clujean îşi dezvăluie noi posibilităţi, noi faţete ale impunătoarei sale personalităţi interpretative şi în acest stil, aproape cameral. Pentru că, de fapt cele patru concerte din ciclul „Anotimpurilor“ nu sunt concerte în accepţiunea curentă a termenului, ele fiind mai degrabă o sinteză a concertului solistic — în zorii apariţiei sale — şi concerto-ul grosso, la apogeul său. Dacă violonistul Ştefan Ruha nu a avut ocazia să-şi etaleze toată gama de posibilităţi tehnice de care dispune, în schimb, a demonstrat mult rafinament, fineţe, înţelegere deplină a unui stil aparent facil, dar cu atît mai dificil, transpunînd numerosul auditoriu în sfera echilibrată și senină a unei lumi bucolice din tablourile lui Bruegel. Parcă pentru a întregi atmosfera acestei seri, orchestra a mai interpretat scînteietoarea Mică serenadă de Mozart, această simfonie miniaturală, culme a genului de divertisment. A fost o interpretare strălucitoare, dar şi gingaşă în unele pagini, aşa cum cîntau, poate, acum vreo două sute de ani muzicanţii vreunui conte de Almaviva pe sub balcoanele tinerelor fete. BUJOR DANŞOREAN Organistul Joseph Gerstenengst despre arta sa — „Zilele muzicale tîrgumureşene“ v-a prilejuit după cite ştim, un prim contact cu publicul şi cu oraşul Tîrgu-Mureş. — Sunt într-adevăr pentru prima dată la Tîrgu-Mureş şi am rămas foarte surprins de interesul manifestat de publicul dv. faţă de acest instrument, de atmosfera cu totul sărbătorească ce domneşte în aceste zile în Tîrgu-Mureş cu prilejul acestei manifestări muzicale. Orga din sala Palatului culturii, cu toate că e un instrument mai vechi, e încă destul de bun, iar ca mărime al patrulea din ţară, după cele din Bucureşti, Sibiu şi Braşov. — Prin ce se caracterizează acest instrument? — E un instrument complet, comparabil doar cu orchestra, cu un registru foarte larg, capabil să redea o infinitate de sunete şi o mare bogăţie de stări sufleteşti. Este de altfel, cred, şi motivul pentru care publicul a venit un număr atît de mare la acest recital. — Aţi concertat şi peste hotare? In ce măsură este cunoscută arta interpretativă românească şi componistică de orgă în străinătate? — Am cîntat şi eu şi alţi organişti români în multe ţări din Europa. In Austria, R.D.G., Ungaria, R.F.G., Cehoslovacia, astfel că putem afirma că publicul din aceste ţări şi din altele ne cunoaşte într-o oarecare măsură. Cu prilejul acestor turnee, ziare ca ..Hamburger Abenodblatt süddeutsche“, „Berliner Zeitung“ şi „Neue Zeit“ au scris elogios nu numai la adresa concertelor şi recitalurilor date de mine, ci şi al artei componistice din ţara noastră. De fiecare dată am inclus în repertoriul meu şi piese româ- ION CIURDARU (Continuare în pag. a 2-a)