Steaua Roşie, iunie 1971 (Anul 22, nr. 128-153)

1971-06-25 / nr. 149

L­.E.L­. Sovata: Rezultate bune, cu productivitatea muncii nerealizată ? Interlocutorul nostru este Gheorghe Bulorca, inginer şef la U.E.I.L. Sovata. Discuţia se referă la citeva aspecte ale ac­tivităţii întreprinderii din cursa acestui semestru. — După o serie de rezultate frumoase obţinute în primele luni ale anului, în luna mai aţi desfăşurat o activitate nesatis­făcătoare. La producţia globa­lă planul a fost realizat în pro­porţie de 89,6 la sută, la pro­ducţia marfă 81,8 la sută, pro­ductivitatea muncii 86,3 la sută depăşind cu 72 de lucrători nu­mărul mediu scriptic. Care este motivul? — Timpul prielnic din prime­le luni ale anului a favorizat desfăşurarea activităţii în ex­ploatările forestiere, permiţind substanţiale depăşiri la princi­palii indicatori de plan. Volu­mul de masă lemnoasă în ex­ploatare fiind limitat am redus şi noi, desigur, activitatea ex­ploatărilor forestiere cu toate că nerealizările pe luna mai au diminuat rezultatele finale ale celor cinci luni, ele depăşesc însă sarcinile de clan cu 3,6 milioane Iei la producţia globa­­lă şi 2,4 milioane la producţia marfă. „ Am in faţă rezultatele ob­ţinute pe luna mai şi la secto­rul industrializare, ele sunt chiar mai mici decit la exploatare.­­ Fabrica de cherestea are o nerealizare de 400 mc la che­restea de fag. Aceasta din cau­za unor defecţiuni la unul din­tre gatere care a stagnat 12 ore în luna trecută. Apoi buşte­nii prelucraţi au fost de dimen­siuni mai reduse ceea ce a con­tribuit la diminuarea randamen­tului gaterelor. — Fără îndoială in timpul iernii aţi avut condiţii mai bune !. CISMAŞ (Continuare în Daq a 2-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 149 (4.122) Vineri, 25 iunie 1971 4 pagini, 30 de bani La Mira cuiii de legume se cere mai multă promptitudine, o colaborare mai strînsă între C.A.P. şi fermele specializate Anul acesta şi legumicultura a fost organizată pe principii noi, menite să asigure în condiţii op­time aprovizionarea populaţiei o­­raşelor şi industriei prelucrătoare, cu cele necesare. Astfel, după cum s-a mai scris, pe lîngă centre­le legumicole din municipiile şi o­­raşele judeţului nostru au fost constituite 5 asociaţii intercoope­­ratiste cu 26 de ferme, in noua structură organizatorică peste tot s-a căutat ca lucrările în ferme să se execute în timpul optim, pentru că numai aşa se va putea asigura o producţie sporită la hectar, un surplus de recoltă, beneficii. Dat fiind că legumele, de regu­lă, se cultivă în terenuri bine fer­tilizate, numărul praşilelor trebuie sporit, toată ziua legumiculturii trebuie să fie cu sapa în grădină. Din situaţia întreprinderii judeţene pentru legume şi fructe reiese că praşila I în ferme este pe termina­te, a Il-a a fost efectuată în pro­porţie de 50 la sută, iar în unele ferme mai avansate se execută şi a lll-a praşilă. Desigur normal ar fi ca şi praşila a Il-a să fi fost în­cheiată peste tot. Unde s-a mun­cit pe orice vreme, lucrările sunt a­­vansate, culturile sunt lipsite de buruieni. Aşa se prezintă lucrurile la fer­ma din Sînpaul. Cu toate ploile dese, dat fiind că s-a acţionat operativ atit cu mijloacele meca­nizate cit şi cu 260 de oameni pe zi, pătlăgelele roşii semănate di­rect în cîmp pe 36 ha sau ardeii pe 25 ha etc., se dezvoltă normal. Desigur acest lucru a fost posibil şi datorită strînsei colaborări intre consiliul de conducere al CA.P., preşedinte Kovács Adalbert şi şe­ful fermei legumicole, inginer Mun­­teanu. In prezent la Sinpaul, para­lel cu lucrările de întreţinere, s-a trecut şi la insăminţarea in cultură succesivă, după mazăre, pe 35 ha, a fasolei. Nu de mult în ziarul nostru a apărut o fotocritică de la ferma legumicolă a C.A.P. Iernut. Ingi­nerul Gheorghe Vlasa, şeful fer­mei, şi-a dat seama de gravitatea situaţiei şi ca atare a acţionat... In prezent, cu excepţia culturii de ceapă verde în curs de valorificare toate culturile au fost prăşite de 2 ori, îţi face plăcere să priveşti cimpul. In alte ferme legumicole însă, cum sunt cele diţi Ogra, Vidrasău, Chirileu etc. de pe valea Mureşu­lui s-a aşteptat prea mult vremea bună, ceea ce a dus la îmburuie­­narea culturilor. La C.A.P. Ogra, de exemplu, unde conducerea cooperativei n-a intervenit la timp şi a lăsat ca şeful fermei să se descurce singur, au fost cheltuiţi zeci de mii de lei pentru a se scoate din buruiană ro^y^de pe cele 20 ha. Ceva mai t^^K-a ac­ţionat la ferma din VicnWBu. Aici s-a reuşit ca ceapa pe 10 ha, ar­deii pe 9 ha şi roşiile, e drept cu întîrziere, pe 4 ha, să fie prăşite chiar şi de două ori. A mai rămas totuşi in buruieni 1,5 ha cea, loan Oltean, care răspunde ferma din Vidrasău, ne asigu în timpul cel mai scurt toate turile vor fi scoase din buruieni. Neajunsul este că executîndu-se cu întîrziere prăşitul roşiilor mai ales, acestea sînt mai slab dezvol­tate Raidul-anchetă a scos in evi­denţă faptul că nu peste tot con­ducerile C.A.P., a fermelor au co­laborat și au luat măsuri operative de a scoate culturile din buruieni. Așa se prezintă lucrurile la ferma din Chirileu care se întinde pe REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) prăşite râma^ :eajgA e cui-® ti Mpt '■ '•. ,V ■ V isii *y- ti* ~~ Mp ■■■? '>■« m mm* m ■ La ferma legumicolă din Vidrasău se lucrează la prâşitul roşiilor.­ ­» . La ferma din Chirileu cultura de roşii e înăbuşită de buruieni. Tg­.-Mureş — mereu mai frumos, mai ospitalier Larga adeziune a locuitorilor la efectuarea unor importante lucrări de interes obştesc, experienţa do­­bindită în decursul anilor, au dus la o mai bună organizare a parti­cipării cetăţenilor la lucrările sta­bilite in planul muncilor patriotice pe anul 1971. In dorinţa lor fier­binte de a-şi aduce o contribuţie cit mai mare la buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii, cetă­ţenii municipiului Tîrgu-Mureş au trecut încă din primele zile ale a­­nului la înfăptuirea obiectivelor stabilite. Una din preocupările principale stabilite a fost ştergerea definitiva a urmărilor lăsate de inundaţiile din luna mai a anului trecut. Printre miile de cetăţeni ca­re au răspuns chemării Consiliului popular al municipiului în această direcţie se numără şi locuitorii cartierului Ady Endre, unul din ce­le mai greu afectate de inundaţie. Sub îndrumarea comitetului aso­ciaţiei locatarilor, a cărui preşe­dinte este Mihailă Pop, locatarii au trecut încă din toamnă la cu­răţirea terenurilor şi a spaţiilor verzi dintre blocuri, la scoaterea bolovanilor, transportarea şi nive­larea unor enorme cantităţi de pămînt fertil, la semănarea zone­lor verzi şi la plantarea lor cu pes­te 2.000 buc. arbori şi arbuşti or­namentali, la repararea străzilor, trotuarelor şi a căilor de acces. Alături de alte mii de cetăţeni, au contribuit din plin la construirea digului de apărare, construit pe malul Mureşului. Pentru protejarea zonelor verzi reamenajate, a pomilor şi a florilor plantate pe marginea trotuarelor şi a căilor de acces, au fost mon­tate glastre metalice de flori, au fost confecţionate şi montate 40 de bănci. Această activitate a ce­rut multă pasiune şi dăruire din partea locatarilor — acţiune coor­donată cu perseverenţă din partea comitetului de locatari. O contribuţie deosebită în orga­nizarea şi realizarea lucrărilor au avut-o Larisa Predună (bloc 10— 12), Ioan Gligor (bloc 24), László Dominic (bloc 59), Fogarasi Fran­­cisc (bloc 45), Szentmartoni Ale­xandru (bloc 57), Nagy Ştefan (bloc 47), Epifan Moldovan (bloc 57) şi alţii. Locuitorii cartierului au lucrat cu multă sîrguinţă pentru a avea un cartier frumos şi bine gospodărit. Analizind realizările obţinute in prima etapă, comisia municipală a calificat realizările obţinute în cartierul Ady Endre ca cele mai bune şi, la iniţiativa Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului, a fost organizat­ un schimb de experienţă în acest cartier la care au participat pre­­şedinţii şi împuterniciţii asociaţii­lor locatarilor din întregul munici­piu. După ce invitaţii au văzut la faţa locului realizările obţinute, au întreţinut discuţii cu locatarii din cartier interesîndu-se de modul de organizare şi participare a ce­tăţenilor la acţiunile organizate, preşedintele comitetului asociaţiei locatarilor. Mihailă Pop a prezen­tat o informare arătînd modul de organizare a acestor acţiuni, o­­biectivele realizate, care, valoric, se ridică la sumă de peste 2 mi­lioane lei.­­ Bazîndu-se pe succes­e obţinu­te în prima etapă, pe elanul şi forţa de muncă a locuitorilorr aces­tui cartier, analizind necesităţile şi posibilităţile concrete de a-şi face cartierul cit mai frumos, comitetul asociaţiei a lansat, în cinstea zilei de 23 August, o chemare la între­cere către toate asociaţiile din municipiul Tîrgu-Mureş. Printre o­­biectivele principale se numără: construirea, amenajarea şi repa­rarea căilor de acces în cartiere; extinderea, amenajarea şi întreţi­nerea parcurilor, zonelor verzi şi a peluzelor, plantarea a cu­ mai multe flori; asigurarea condiţiilor optime de viabilitate şi creştere a arborilor, arbuştilor, trandafirilor, a gardului viu; construirea, reame­­najarea şi întreţinerea terenurilor de joacă pentru copii, atit pentru cei de vîrstă preşcolară, cit şi pentru cei mari; mobilizarea cetă- VASILE COTRUŞ inspector la Consiliul popular municipal Tg.-Mureș (Continuare în pag. a 2-a) Vremea Ieri, la ora 12, temperatu­ra aerului la Tg.-Mureş a fost de 18,6 grade. Timpul probabil. Vremea va fi în general frumoasă, cu cerul variabil, cu totul izolat vor cădea averse slabe de ploaie. Vînt potrivit din vest şi nord-vest. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse intre 9—12 grade, maximele între 23—26 de grade. La Alexandria se construieşte o fabrică de rulmenţi Miercuri dimineaţa s-a des­chis la Alexandria şantierul de construcţie a fabricii de rul­menţi. Obiectiv de mare impor­tanţă al planului cincinal 1971—1975, noua fabrică, a treia din ţară cu acest profil, va produce în 1973 primele 12 milioane de rulmenţi, iar la in­trarea în funcţiune cu întreaga capacitate, în 1975, va realiza anual cîte 30 milioane rulmenţi. Amplasată în nord-vestul Ale­xandriei, fabrica va ocupa o suprafaţă de 26 ha. Potrivit pro­iectelor ea va dispune de hale moderne înzestrate cu utilaje şi aparatură de înaltă tehnicitate care vor asigura condiţii de lu­cru asemănătoare cu cele din laboratoare. Odată cu construc­ţia fabricii, se vor amenaja sur­se de aprovizionare cu apă, se vor ridica blocuri de locuinţe cuprinzînd 900 apartamente, cămine pentru muncitorii nefa­­milişti, o şcoală profesională unde vor fi pregătiţi cei peste 3.500 muncitori care vor lucra aici (Agerpres) lei de perii­sul Nicolae Ceauşescu, care iu u.P. Chineză, R.P.D. ui. Vietnam şi R.P. Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii So­cialiste România, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care a făcut vizite ofi­ciale de prietenie in Republica Populară Chineză, Republica Popu­lară Democrată Coreeană, Repu­blica Democrată Vietnam şi Repu­blica Populară Mongolă. Din delegaţie au făcut parte to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănulache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Da­­lea, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împre­ună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului, con­ducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-juan, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al R.P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acre­ditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii So­cialiste România au fost aşteptaţi pe aeroport de un mare număr de cetăţeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă şi entuziastă primi­re. Miile de bucureşteni aplaudau şi scandau „P.C.R. — P.C.R.", „Ceauşescu — P.C.R.”, „Ceauşescu şi poporul", exprimindu-şi dra­gostea fierbinte şi stima fa­ţă de conducerea partidului şi statului, faţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, totala adeziune faţă de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegaţia a făcut-o în ţă­rile socialiste din Asia. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheor­ghe Maurer au răspuns cu căldu­ră urărilor de bun venit, au strins mina a numeroşi oameni ai mun­cii, veniţi în întîmpinare. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au înconju­rat pe secretarul general al par­tidului, pe ceilalţi membri ai de­legaţiei, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) n pagina a 4-; — DELEGAŢIA DE PARTID Şl GUVERNAMENTALĂ ROMÂNĂ, CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU, ŞI-A IN­­CHEIAT VIZITA OFICIAIĂ DE PRIETENIE IN R.P. MONGOLĂ — COMUNICAT COMUN RO­MÂNO MONGOL PRIVIND VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID Şl GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA IN REPUBLICA POPULARĂ MONGOLĂ 99Zilele muzicale tirgumu­reşen­e4­6 Ştefan Ruha şi orchestra de cameră din Tg-Mureş Redescoperirea şi aprecierea la adevărata sa valoare a muzicii seco­lului al XVIII-lea este o acţiune de dată relativ recentă, consecinţă a neliniştitului şi iscoditorului spirit modern. Astfel, s-au constatat nu­meroase similitudini surprinzătoare între muzica preclasică şi cea mo­dernă, t^eînţeles că nu pe planul mijloacelor de expresie — care sînt total diferite de la o epocă la alta — ci în mod o ordonat de a gîndi muzica, în căuarea unor noi şi va­riate posibilităţi de redare a gîndi­­rii compozitorului. Dacă-1 apreciem pe prolificul și, în același timp, a­­tît de profundul cantor de la Tho­maskirche — J. S. Bach — va tre­bui să ne aplecăm urechea și la su­netele viorii marelui său contempo­ran, Antonio Vivaldi, nApare însuși Bach îl aprecia, îl ocr Pi cu mina sa, îl studia, îl prelucra. Vivaldi ni se relevă azi ca un geniu de talia lui Bach, deşi s-ar crede că nu a­­tinge profunzimea acestuia. Faptul este explicabil prin aceea că vene­­ţianul este exponentul altei orien­tări, în timp ce Bach clădeşte ulti­mul, dar şi cel mai mare edificiu al polifoniei, Vivaldi se dedică ge­nului concertant, el fiind şi unul dintre marii violonişti ai vremii sale. Din cele peste patru sute de con­certe pentru vioară şi orchestră, cele patru cunoscute sub numele de „Anotimpurile“ şi care fac parte din op. 8. „Il cimento dell’armonia“ sunt cele mai des cîntate în concert. Le-am reascultat aseară, în cadrul festivalului, în interpretarea apre­ciatului violonist Ştefan Ruha, ar­tist emerit, şi a orchestrei de came­ră a Filarmonicii de stat din Tg- Mureş, condusă de concertmaestrul Iuliu Hamza. Despre orchestra tirgumureşeană, despre remarcabilul său nivel inter­pretativ şi despre succesele sale am mai scris, iar după concertul de aseară subscriem la cele afirmate anterior. într-adevăr, orchestra a­­tinge un înalt nivel de omogeniza­re şi finisaj, se comportă ca un monolit, dar este capabilă şi de o diversificare a coloritului, acolo un­de este nevoie. Violonistul clujean Ştefan Ruha este recunoscut mai ales pentru in­terpretarea pe care o dă marilor concerte romantice. Iată, insă, că oaspetele clujean îşi dezvăluie noi posibilităţi, noi faţete ale impună­toarei sale personalităţi interpreta­tive şi în acest stil, aproape came­ral. Pentru că, de fapt cele patru concerte din ciclul „Anotimpurilor“ nu sunt concerte în accepţiunea cu­rentă a termenului, ele fiind mai degrabă o sinteză a concertului so­listic — în zorii apariţiei sale — şi concerto-ul grosso, la apogeul său. Dacă violonistul Ştefan Ruha nu a avut ocazia să-şi etaleze toată gama de posibilităţi tehnice de care dispune, în schimb, a demonstrat mult rafinament, fineţe, înţelegere deplină a unui stil aparent facil, dar cu atît mai dificil, transpunînd nu­merosul auditoriu în sfera echilibra­tă și senină a unei lumi bucolice din tablourile lui Bruegel. Parcă pentru a întregi atmosfera acestei seri, orchestra a mai inter­pretat scînteietoarea Mică serenadă de Mozart, această simfonie minia­turală, culme a genului de divertis­ment. A fost o interpretare strălu­citoare, dar şi gingaşă în unele pa­gini, aşa cum cîntau, poate, acum vreo două sute de ani muzicanţii vreunui conte de Almaviva pe sub balcoanele tinerelor fete. BUJOR DANŞOREAN Organistul Joseph Gerstenengst despre arta sa — „Zilele muzicale tîrgumureşe­­ne“ v-a prilejuit după cite ştim, un prim contact cu publicul şi cu ora­şul Tîrgu-Mureş. — Sunt într-adevăr pentru prima dată la Tîrgu-Mureş şi am rămas foarte surprins de interesul mani­festat de publicul dv. faţă de acest instrument, de atmosfera cu totul sărbătorească ce domneşte în a­­ceste zile în Tîrgu-Mureş cu prile­jul acestei manifestări muzicale. Orga din sala Palatului culturii, cu toate că e un instrument mai vechi, e încă destul de bun, iar ca mărime al patrulea din ţară, după cele din Bucureşti, Sibiu şi Braşov. — Prin ce se caracterizează acest instrument? — E un instrument complet, com­parabil doar cu orchestra, cu un re­gistru foarte larg, capabil să redea o infinitate de sunete şi o mare bo­­găţie de stări sufleteşti. Este de alt­fel, cred, şi motivul pentru care pu­blicul a venit un număr atît de ma­re la acest recital. — Aţi concertat şi peste hotare? In ce măsură este cunoscută arta interpretativă românească şi compo­nistică de orgă în străinătate? — Am cîntat şi eu şi alţi orga­­nişti români în multe ţări din Euro­pa. In Austria, R.D.G., Ungaria, R.F.G., Cehoslovacia, astfel că pu­tem afirma că publicul din aceste ţări şi din altele ne cunoaşte într-o oarecare măsură. Cu prilejul aces­tor turnee, ziare ca ..Hamburger A­­benodblatt süddeutsche“, „Berliner Zeitung“ şi „Neue Zeit“ au scris e­­logios nu numai la adresa concerte­lor şi recitalurilor date de mine, ci şi al artei componistice din ţara noastră. De fiecare dată am inclus în repertoriul meu şi piese româ- ION CIURDARU (Continuare în pag. a 2-a)

Next