Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)

1971-07-11 / nr. 163

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA !­TEjjUji B­05IE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Acţionaţi hotărî! PENTRU STRÎNGEREA RECOLTEI Şl APĂRAREA EI DE EFECTUL NEGATIV AL EXCESULUI DE UMIDITATE Griul cu spic bogat a dat în prig: orzul se află în plină perioadă de recoltare. Peste tot întîlnim culturi frumoase de sfeclă şi cartofi, furaje din abundenţă. Iată-ne deci in Plin „vîrf“ de campanie care datorită ploilor abundente din săptăminile trecute se desfăşoară în condiţii deosebite. Cooperatorii, mecanizato­rii sau lucrătorii din I.A.S. dau in aceste zile bătălia pe două fronturi: stringerea şi depozitarea recoltei fără pierderi şi apărarea ei con­tra efectelor negative ale excesului de umiditate. Iată cîteva secvenţe surprinse vineri în teren cu ocazia unui raid-anchetă. AU TERMINAT RECOLTAREA ORZULUI In raza comunei Ie­rut la coope­rativele agricole din Cipău, Ierut, Deag şi Sălcud combinele şi seceră­­torii recoltau orzul de pe ultimele suprafeţe. De la tovarăşul Nicolae Joldiş, secretarul comitetului comu­nal de partid aflăm că cele 4 coo­perative din raza comunei termină până în seară secerişul orzului pe cele 218 ha. Recolta este bună­­ de peste 3.000 kg la ha. Concomitent presele, atelajele şi remorcile acţio­nează din plin la balotarea şi trans­portul paielor în vederea eliberării terenului unde urmează culturile duble. Tractoarele au intrat deja la arat iar la ora cînd apar aceste rîn­­duri 10 combine de la temut „muş­că“ lacom din lanurile de grîu. Secerişul orzului s-a încheiat şi la cooperativa din Bahnea. Primele ca­re au terminat această lucrare, cu două zile în urmă, au fost brigăzile I şi HL Munca s-a desfăşurat şi se desfăşoară aici în flux, recoltat ba­lotat şi, transport paie, executarea arăturilor şi semănatul celei de a doua culturi. Pînă acum au fost în­­sămînţate în cultură dublă peste 20 ha. Luni va începe aici şi treieratul orzului recoltat manual. După cum ne declară inginerul şef Kiss, băie­ţii din secţia de mecanizare condu­să de Ironim Şerban şi-au făcut pe deplin datoria. Combinele funcţio­nează ca „ceasul“. Intre combinări există o pasionantă întrecere pentru ocuparea primelor locuri la calitate şi cantitate deoarece în funcţie de aceasta ei vor fi recompensaţi de către C.A.P. Consiliul de conducere a hotărît să acorde premii primilor fi clasaţi, în funcţie de locul ocupat, de rite 260—120 kg de grîu. Metoda de cointeresare este bună şi merită să fie extinsă şi în alte unităţi. DE CE NU MERG PRESELE DE BALOTAT? Şi la cooperativa agricolă din Corneşti-Tîrnavă s-a terminat sece­rişul orzului, în brigada I şi II s-au obţinut peste 3.200 kg boabe la ha. Aici însă fluxul continuu al lucrări­lor a fost stopat din cauza preselor de balotat paie care mai mult stau decit lucrează. Din această cauză pînă acum, din cele aproape 40 ha recoltate cu combine, paiele au fost balotate de pe o suprafaţă neînsem­nată de 4 zile — ne spune ingine­rul şef al C.A.P., Liviu Suciu, cele două piese abia au făcut cîteva tu­re. Maşinile nu leagă baloţii,se de­fectează. Specialiştii de la I.M.A. vin, constată, apoi pleacă. Pînă a­­cum nimeni n-a dezlegat misterul acestor defecţiuni. Unii dau vina pe ■ sîrmă, alţii spun că aparatul de le­gat ar fi uzat Oricare ar fi proble­ma noi aşteptăm răspuns de la I.M.A. privind cauzele staţionării, iar cooperativa aşteaptă remedierea urgenţă a defecţiunii pentru a se putea elibera urgent terenul de pa­ie în vederea însăminţării culturilor duble pe suprafeţele planificate. MAI MULTĂ OPERATIVITATE LA EVACUAREA APEI CARE BĂLTEŞTE PE CULTURI ! La cooperativa a agricolă­­di . Co­­roisinmărtin unde a fost inundată o suprafaţă apreciabilă de teren a­­proape toate forţele sunt concentrate acum la evacuarea apelor şi strîn­­gerea recoltei de pe suprafeţele a­­fectate, în aşa fel ca pagubele să fie cît mai mici. Prin executarea unor şanţuri de scurgere s-a asigurat e­­vacuarea apei din culturile de orz, grîu, porumb, sfeclă şi cartofi. 5 aspersoare lucrează în schimburi, fără întrerupere, pentru a scoate apa care nu se poate scurge prin şanţuri. Mecanicul Mihai Nicula su­praveghează agregatele în timpul nopţii. In mobilizarea forţelor şi în acţionarea hotărîtă pentru efectua­rea acestor lucrări s-au evidenţiat în special brigadierii de cîmp Gheorghe Vereş, Ioan Suciu şi Vio­rel Bota. __ După evacuarea apelor de pe culturi ce măsuri aţi luat pentru di­minuarea pierderilor, l-am întrebat pe Eugen Weisbung, inginerul şef al C.A.P.? — De primă urgenţă am luat măsuri pentru recoltarea culturilor care au fost afectate de apă. Cele 8 combine, după cum vedeţi, sunt con­­centrate la treieratul staţionar al orzului din clăi. Pe măsură ce apa se retrage, orzul care a fost inundat se seceră manual şi se treieră cu combina. Asem­ănător procedăm şi la grîu. Cartofii de pe 8 ha au fost deja recoltaţi şi sunt în curs de li­vrare. Producţia recuperată este bu­nă, de circa 10.000 kg tuberculi la ha. Imediat ce terenul se zvintă va fi arat şi reînsămînţat cu fasole şi castraveţi. Cît priveşte sfecla şi po­rumbul considerăm că datorită scurgerii rapide a apei pagubele sînt micime. La aceste culturi se va aplica imediat o praşilă pentru spargerea crustei iar unele supra­feţe care sînt mai spălate se vor fertiliza suplimentar cu îngrăşămin­te chimice. Şi la Bălăuşeri s-au luat unele măsuri de evacuare a apelor şi strîngere a recoltei de pe suprafeţele inundate. Aici însă acţiunile sînt prea anemice. La strînsul orzului şi evacuarea finului, joi nu s-a lucrat deloc iar vineri erau mobilizate prea puţine forţe. Din 4 agregate de pompare care sunt puse la dispo­ziţie, vineri la ora 11, nu lucra decit unul. După cum sîntem infor­maţi un agregat a fost trimis de către I.M.A. Tg.-Mureş fără sorb iar altul cu motorul defect. Apa băl­teşte încă acolo unde se află căpi­ţele de fin şi orzul. Practic vorbind încă nu s-a întreprins aproape ni­mic pentru executarea unor şanţuri spre Tîrnavă şi nici nu s-au prelun­git conductele de la aspersoare că­tre un vad de scurgere. Aşa stînd lucrurile apa scoasă de pompe de pe o cultură este trimisă pe alta. Dacă conducerea C.A.P. n-a luat măsuri pentru transportul finului înainte de inundaţii se impune cel puţin acum să se acţioneze mai ho­tărît pentru ridicarea operativă a finului şi orzului de pe suprafeţele afectate de apă. TRAIAN GABOR In urma celor 9 combine ce lucrează cu spor la recoltarea orzului in lanurile C.A.P. Sinpaul se acţionează operativ şi la adunatul pa­ielor. Cei doi mecanizatori, Mihai Moldovan şi Magyari Francisc, ce deservesc presele, zilnic îşi depăşesc norma cu peste 5 tone paie balotate. La stivuitul baloţilor, în urma preselor, un aport de seamă şi-l aduc şi elevii din satul Valea Izvoarelor, printre care se nu­mără Moldovan A., Dascăl P. şi Gyedey M. I e «ssi m. te ■’ni» V * .’W'sfcNS * *•­ \ . • & - ■ ■ - ■ fj$c/ rI ț , ' jy Â- • \W m Pe măsură ce terenul de unde a fost recoltat orzul este eliberat de paie sau clăi, mecanizatorii ce deservesc C.A.P. Câlimănești execută operativ arăturile în care urmează a se însămînța in cultură dublă porumbul. România ocupă locul trei în producţia mondială de utilaj petrolier Tara noastră se bucură de un înalt prestigiu in construcţia de utilaj petrolier, ocupind lo­cul trei in producţia mondială şi locul doi in volumul exportu­lui. In prezent, această subra­­mură produce o gamă comple­tă de instalaţii de foraj şi pros­pecţiuni geologice pentru adin­­cimi pînă la 7.000 de metri, ca­re sunt cunoscute şi apreciate în 79 ţări din patru continente. Medaliile de aur şi aprecieri­le unanime obţinute la diferite tirguri internaţionale, precum şi performanţele realizate cu instalaţiile noastre de foraj in diferite ţări ale lumii, per­mit să se poată vorbi in prezent, cu toată certitudinea, de o şcoală românească de utilaj petrolier, caracterizată prin produse cu competitivitate ridicată, mate­­rializind un efort de gindire teh­nică originală a inginerilor şi tehnicienilor români, obţinut fă­ră nici o asimilare de licenţă. Aşa se explică faptul că in pre­zent 70 la sută din utilajul pe­trolier produs in industria noas­tră de specialitate este desti­nat exportului. Jinind seama de conjunctura favorabilă pe piaţa externă, in actualul cincinal, paralel cu sporirea producţiei şi moderni­zarea instalaţiilor existente, vor fi asimilate 350 de noi produse, cu 33 la sută mai multe decit in cincinalul anterior. Intre alte­le, vor fi introduse in fabricaţie instalaţia de foraj cu acţiune diesel-electrică pentru adincimi de 6.000 metri, precum şi agre­gatele de cimentare şi fisurare hidraulică de 1.050 atmosfere. Pe linia realizării acestor sar­cini, industriei constructoare de maşini de specialitate i s-au alocat în cincinalul 1971—7975 importante fonduri de investiţii, atit pentru dezvoltarea capaci­tăţilor de producţie, in vederea fabricaţiei utilajului petrolier, cit şi pentru utilaje de înaltă tehni­citate, care să satisfacă necesi­tăţile in continuă creştere ale economiei naţionale şi cererile la export. (Agerpres) Cumpărătorul­­ cel Miercuri, zi de tîrg la Sighişoa­ra, încă din primele ore ale dimi­neţii, piaţa alimentară, amenaja­tă în cele mai bune condiţii, fă­­cînd cinste edililor municipiului, a cunoscut o mare animaţie. Au ve­nit aici să-şi desfacă produsele un mare număr de producători, atit din jurul oraşului, cît şi din multe judeţe îndepărtate. Belşugul de legume, roşii, ardei gras, fasole verde, conopidă, castraveţi, cartofi, morcovi şi alte produse a dat po­sibilitatea gospodinelor să se a­­provizioneze cu uşurinţă, la preţu­rile de mercurial şi chiar mai mici. Oană B. Pascu din Maia, judeţul Ilfov a adus la piaţă 150 kg de fa­sole verde, punînd-o în vînzare cu 3 lei kilogramul. La piaţă au venit şi mari cantităţi de brinzeturi, caş de oaie şi urdă. Bine aprovizionate cu legume, precum şi cu ouă, s-au prezentat şi unităţile C.L.F. şi cele ale I.A.S. Am întîlnit la piaţă, in plină ac­ţiune, lucrători ai consiliului popu­lar municipal, inspectoratului co­mercial de stat, şi ofiţeri de miliţie, urmărind felul aprovizionării, cali­tatea produselor şi preţurile. De altfel, Comitetul municipal de par­tid, Comitetul executiv al Consili­ului popular municipal, personal tovarăşul Vaier Giurgiu, primul se­cretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului, se preocupă în permanenţă de pro­blemele aprovizionării populaţiei, socotind aceasta o sarcină de mare răspundere. In cursul ultimei săp­tămîni, problemele aprovizionării au fost dezbătute, cu factorii de răspundere din municipiu, de trei ori, întreprinzîndu-se o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea apro­vizionării. Ca urmare a măsurilor luate, aprovizionarea populaţiei s-a îm­bunătăţit simţitor. Dar nu în măsura posibilităţilor. Şi aceasta se dato­­reşte faptului că unii conducători de unităţi aşteaptă ca munca pentru care sunt ei plătiţi s-o facă alţii. Dar să continuăm cu legumele şi fructele. Ca de atîtea ori, orga­nele de control, respectiv Inspecto­ratul comercial de stat şi ofiţerii de miliţie, sunt obligaţi să aplice din nou sancţiuni. Nu de alta, dar sfidînd interesele consuma­torilor, lucrătorii din unele unităţi mai „strecoară" în sacoşele gospo­dinelor produse de calitatea a doua la preţ de calitatea întîi. „Aşa le-am primit, aşa le vindem" — caută să se scuze gestionarii unităţilor de desfacere. Dar cine vă obligă, oameni buni, să primiţi produsele de calitatea a doua, la calitatea întrî? Nimic de zis, cele relatate de gestionari se confirmă, produsele de calitate inferioară plecînd de la depozit, în ziua de 6 iulie, de pil­dă, Florin Ticuşan, şeful depozitu­lui C.L.F. şi-a permis să livreze la unităţile de desfacere ceapă care nu corespundea nici la calitatea a doua, dar cu preţ de calitatea în­tîi. N-au corespuns din punct de contrstor vedere calitativ nici cartofii livraţi de depozit unităţilor de desfacere, fiind plini cu pămînt. La magazinul C.L.F. nr. 131 s-au constatat nu numai produse neco­respunzătoare, ci şi comportări condamnabile manifestate de ges­tionarul loan Şerban faţă de cum­părători. In situaţia in care era nici nu se putea aştepta altce­va, gestionarul aflindu-se după tejghea sub influenţa alcoolului. Şi nu pentru prima dată. lată şi magazinul nr. 138, ges­tionar Gheorghe Geană. Aici, var­za pusă în vînzare e bună numai de aruncat la gunoi. Gestionarul a văzut acest lucru, dar a închis ochii A fost însă nevoit să deschi­dă punga, fiind sancţionat, ca şi ceilalţi şefi de unităţi care igno­ră regulile de comerţ. Varza sosită cu căruţa de la A­­sociaţia intercooperatistă pentru cultura legumelor la magazinul C.L.F. 139, gestionar Aurel Buzatu, este de bună calitate. Pe docu­mente însă nu figurează nici cali­tatea nici cantitatea. Acest fel de livrare permite atit gestionarilor cît şi celor care livrează sau transpor­tă produsele să-şi creeze plusuri, apoi venituri ilicite. Cunoaşteţi pe Gheorghe Fiera­­ru? Are antecedente penale. Anul trecut, îndeplinind funcția de achi­zitor la C.L.F. a fost descoperit la un singur transport cu un plus de P. POPSOR (Continuare în pag. a 3-a) Un bun prilej de îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale Zilele acestea a avut loc faza ultimă, pe judeţ, a concursului „Cartea medicală în sprijinul cadrelor medii şi auxiliare sani­tare". Consemnăm evenimentul ca o reuşită deosebită, avînd în vedere participarea numeroasă şi consecinţele ei practice, ca­re s-au făcut simţite în îmbogă­ţirea substanţială a cunoştinţe­lor profesionale ale concurenţi­lor. Organizat la iniţiativa Minis­terului Sănătăţii şi a C. C. al U.T.C., concursul a avut ca scop antrenarea tinerelor cadre me­dii şi auxiliare sanitare la în­suşirea noutăţilor apărute in domeniile de specialitate. — Considerind concursul un mijloc eficient de mobilizare a cadrelor respective nu numai la un studiu aprofundat dar şi la o comportare profesională şi e­tică adecvată — ne-a relatat dr. Mircea Făgărăşan, medic in­spector la Direcţia sanitară ju­deţeană şi coordonator direct al acţiunii — ne-am străduit să-i conferim un caracter larg, de masă. Ca urmare, la prima fază, ce s-a desfăşurat la nive­lul celor şase spitale teritoriale — cu unităţile arondate — au participat peste 580 de persoa­ne. In această fază s-a urmărit, timp de trei luni, activitatea practică şi comportarea la locul de muncă a participanţilor, a­­cordîndu-li-se calificative la fi­ecare sfîrşit de lună. Bineînţe­les că de aceste calificative s-a ţinut seama şi cu prilejul con­cursului propriu-zis în vederea căruia li s-a indicat o bibliogra­fie substanţială şi s-au bucurat de îndrumarea medicilor speci­alişti. Primii trei clasaţi la cele trei profile: medical, obstetri­­că-ginecologie şi pediatrie — şi-au adjudecat dreptul de a fi prezenţi la etapa următoare a concursului. La faza finală , pe judeţ, organizată în colabo­rare cu Comitetul judeţean U.T.C., s-au prezentat 38 de concurenţi. S-a procedat mai intii la o departajare pe baza unei probe scrise, cuprinzînd 5 întrebări cu grad diferit de di­ficultate la care s-a acordat un anumit punctaj. Primii trei cla­saţi la cele trei profile au dat apoi, în cadru festiv, răspunsuri orale in faţa comisiei alcătuite din specialişti şi a numeroasei asistenţe, beneficiind la sfîrşit de premii în obiecte. I. GIDOFALVI (Continuare in pag. a 3-a) Nesocotința care ne poate costa viaţa Să pătrundem o cifră care nu e deloc lipsită de semnificaţii: 9.860 — numărul exact al persoanelor a­­mendate (într-un singur trimestru din acest an!) pentru încălcarea re­gulilor de circulaţie. Mai departe, cifra cuprinde 2.206 pietoni sancţio­naţi. Apoi, tot în ea, se contopesc şi contravenţiile privind autovehi­culele: 884 cu defecţiuni tehnice, 459 de conducători auto au circulat cu viteză excesivă, 321 au depăşit neregulamentar, alţi 349 n-au ţinut cont de legile priorităţii iar 217 şo­feri au condus sub influenţa alcoo­lului! O altă remarcă: în numai cinci luni, 168 de oameni ai volanu­lui au rămas făr permise de con­ducere (pe 1­2 luni). întrerupem cifrele să evităm e­­nunţarea consecinţelor: omitem, voit, numărul accidentelor, al oa­menilor care şi-au pierdut viaţa, al celor rămaşi desfiguraţi, al pagube­lor materiale, al cortegiului de su­ferinţe... Uneori, în cele mai di­verse ocazii, ne e dat să auzim: „în judeţul vostru, exigenţa în cir­culaţie e exagerată“. Sau: „Sunt si­gur: există, pe undeva, un plan al amenzilor!“ — afirmaţie a persoa­nelor care, cu puţin timp în urmă, au achitat pe loc, amenda. Să fie. Anchetă socială care, intr-adevăr, vorba de o exi­genţă exagerată? Dacă am judeca după statistici, s-ar părea că da. Aceeaşi concluzie se poate trage şi după spusele unor oameni mai mult sau mai puţini supăraţi de moment Făcînd, însă, o incursiune mai adin­­că în fenomen, ne apar sfere nebă­nuit de largi ale aceluiaşi aspect. Există un adevăr unanim recunos­cut: judeţul nostru dispune de un număr mare de autovehicule. Toc­mai de aceea există un evantai în­treg de măsuri pentru­­ instruirea populaţiei şi buna pregătire a con­ducătorilor auto; s-au făcut filme care se proiectează la toate autoba­zele; s-au înfiinţat diferite con­cursuri — „Cine ştie circulă“, „Stăpîn pe volan“, „Cea mai bună patrulă pionierească de circulaţie“ etc. Şi încă ceva: în judeţ există 231 de patrule pioniereşti care cu­­­­prind 2.070 de elevi. Cu toate aces­tea şi multe altele, se comit cam des încălcări ale regulii de circulaţie. Care este, totuşi, cauza? Nu le cu­nosc oamenii sau există, într-adevăr, o exigenţă ieşită din comun? Pen­tru a avea o imagine cît mai limpe­de se impune să ieşim din statistici și dosare. PETRE GIURGIU (Continuare în pag. a 2-a) Au început exame­nele de admitere în învăţămîntul superior Funcţiile de dată recentă prin care au trecut tinerii absolvenţi ai liceelor de cultură genera­lă — o dată cu susţinerea exa­menului de bacalaureat — au revenit din nou in actualitate in aceste zile cînd tinerii aspi­ranţi la obţinerea unui loc în ,,Alma Mater" se prezintă in fa­ta comisiilor de examinare. Ieri la orele 8, la Institutul de medicină şi farmacie şi In­stitutul pedagogic de trei ani din Tg.-Mureş, au început pro­bele scrise la specialităţile pen­tru care au optat candidaţii. La Institutul de medicină şi farmacie, candidaţii înscrişi vor concura pentru ocuparea locuri­lor repartizate pentru facultăţile de medicină generală, pediatrie, stomatologie şi farmacie. Şi la Institutul pedagogic de trei ani probele scrise vor constitui a­­celaşi prim moment de selecţie pentru candidaţii înscrişi la una din facultăţile de: matematică­­fizică, fizică-chimie, filologie, muzică sau educaţie fizică. Pe lingă valoarea sa intrinsec­­socială şi individuală, exame­nul de admitere va constitui in­direct şi un prilej de analiză a activităţii desfăşurate de cadre­le didactice, precum şi a efor­tului pe care fiecare din aceşti tineri l-a depus in răstimpul celor 12 ani de studii. Tuturor, le dorim succes !

Next