Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)

1971-07-11 / nr. 163

. Nou han turistic La 6 km de Ploieşti, la punc­tul denumit „Stejarul" din Pă­durea Păuleşti, a fost inaugurat un original han turistic, con­struit în stil specific arhitecturii Văii Prahovei. Turiştii care po­posesc aici găsesc preparate specifice, precum şi obiecte de artizanat cu motive folclorice din toate zonele ţării. (Agerpres) PAGINA 2 STEAUA ROȘIE MINIATURI ORIZONTAL­ 1. Realizat în proporţii minus­cule (mase. sing.). 2. Neam de domn (dimin.) — Armăsăraşi. 3. Purcel de lapte — Uşile ! 4. Plantă industrială — Păsări in miniatură. 5. Mîncat cite puţin — în mapă ! 6. Mică atenţie — Ten ! — Mic, dar tare la car­te. 7. E şic ! — Lung şi subţire. 8. Asire ! 9. Statui în miniatură (sing.) — Gene ! 10. Gutuie (rar.). VERTICAL: 1. Abia se distinge în ceaţă. 2. Mic acompaniament vocal — Frunză mică — Acul ! 3. Eva-n persoană — Pere ! — Fata din Lugoj ! 4. Aici a domnit Ulise — Un pic, mai mult. 5. Origi­nare din Egipt — Intră în Giur­giu ! 6. Teme ! — Avîntări. 7. Prins pe picior greşit — O şu­­bă ! 8. René ! — Fragment de cerc. 9. Brodată fin pe margini (fern.) — Ger ! 10. Mic, numai de-o șchioapă (fern.). ION GEORGESCU Tg.-Mureş (Urmare din pag. 1) ... Piaţa „Petőfi“ din Tg.-Mureş. Un om grăbit, trece de-a curmezi­şul. E Hajdú Sándor. — Am plecat de la fabrică să-mi plătesc lumina electrică. Din grabă, am trecut pe aici. Ştiu că nu e bine dar... După cîteva minute, o fetiţă face aceeaşi greşeală — elevă la Şcoala generală nr. 9, clasa a IV-a. Plînge: „Ştiu pe unde trebuie să trec, am învăţat la şcoală, numai pe unde e marcat sau există table indicatoare. Acum sunt foarte grăbită, vă rog să mă iertaţi şi să nu mă spuneţi la tăticu“. Deci, graba se opune regulilor de circulaţie, care sunt, după cum se vede, bine cunoscute ... teoretic, în comuna Ungheni, stop. Oprim o autobasculantă. . La volan, Ioan Riza. Ne spune: — Ştiu foarte bine că în localităţi se circulă sub 40 km/oră. — Cum ne explicaţi încălcarea regulilor pe care le cunoaşteţi atît de bine? — Păi, să vedeţi, şantierul are plan mare şi noi vrem să fim în frunte... Curios răspuns, nimic de zis! Dar şi mai interesantă ni se pare discu­ţia de pe şosea, din apropierea Ier­­nutului, cu Szabo Adalbert. Condu­ce un autocamion cu remorcă. In curbă, depăşeşte cu peste 1 metru linia continuă. „Nu se poate“ — se eschivează omul. — Ce marcaj există în curba prin care aţi trecut? — Nu-mi amintesc dacă linia e simplă sau dublă ... — Dacă nu vă amintiţi cum puteţi susţine că nu aţi depăşit linia? Ascunzătoare după deget, eschivă copilărească, care emană uşurinţă, nesocotirea legii. Omul nu-şi amin­teşte exact pe unde a trecut în ur­mă cu cîteva clipe. Ştie foarte bine pe unde e voie să depăşească linia curbei dar acum ... Şi în Tîrnăveni am întîlnit cetă­ţeni care ştiu cum, pe unde şi cînd se poate circula. Nu am găsit pe ni­meni care să nu cunoască legile. Totuşi, abateri sînt aproape la fie­care pas. Un scrîşnet brusc de frină şi o... discuţie în mijlocul străzii. — Vai de mine, era să mă căl­caţi ! — se sperie tînărul K. A. — Cine e de vină? — întrebăm. Se uită în dreapta şi-n strigă, socotește, tace. Vede că marcajul de trecere pentru pietoni e cam depar­te. N-are încotro: „Da, recunosc, eu sunt de vină, nu pe aici trebuia să trec, dar mă grăbeam la film. Cit e amenda?“ Amenda? Oare acest amănunt e important, sau viaţa? F­­iindcă tot ne aflăm în Tîrnăveni, facem un popas în faţa cunoscutului combi­nat. E ora încetării primului schimb. Pe poartă se revarsă sute de oa­meni. O parte aşteaptă autobuzul, cealaltă se îndreaptă spre casă, pe jos. Fiecare e grăbit şi uită anumi­te legi scrise, traversează artera de circulaţie fără să se asigure. Trec fără să se gindească măcar o clipă că, pe undeva, există loc special, marcat, pentru pietoni. Chiar pe axa drumului, două femei păşesc şi dis­cută. Claxonăm, îşi întorc privirea şi merg mai departe. Mai claxonăm, se uită din nou. Abia la a treia cla­xonare îşi dau seama şi, în sfîrşit, binevoiesc să treacă pe trotuar... La Chendu, o altă scenă, în pen­umbra minciunii. Urmărim un­­auto­camion de mare tonaj. Surpriză: în plină curbă, se opreşte (oprim şi noi). Din cabină coboară un bărbat şi o femeie. Subliniem: oprire în curbă şi două persoane de ocazie. — Aveţi voie? — îl întrebăm pe conducătorul Teodor Gai. — Nu, nici vorbă, n-am voie! Vă spun sincer că am vrut să-mi re­glez relanţiul, e defect... — Tocmai în curbă, cînd se dă­deau două persoane jos din cabină? — Care persoane? Nici nu le-am văzut... Ion Constantin Rădău a absolvit­­şcoala de mecanizatori agricoli şi, după cum spune, cunoaşte regulile de circulaţie. Totuşi, trece prin cen­trul Sighişoarei, tocmai pe unde nu e marcată strada. — De ce? — Fug la tren, să nu-l pierd. Merg la Copşa Mică ... — Spuneaţi că aveţi cunoştinţe în ale circulaţiei... — Da, sigur că da, peste 10 zile mă duc la Tg.-Mureş să-mi ridic permisul de conducere. După cîteva zeci de metri, un caz identic, de data aceasta o elevă: „Am uitat că nu trebuie să trec pe aici“. De pe trotuar apare profe­soara ei să vadă ce s-a întîmplat. „Le popularizaţi legile?“. „Sigur că da, le cunosc toţi elevii noştri“. Oare e suficient doar să le cunoas­că? Nu e şi mai necesar să le res­pecte? Reghinul ne oferă aspecte asemă­­nătoare. Căruţa lui A. Mărginean circulă, seara, fără felinar şi faptul are periclitatea lui. „N-am ştiut că o să mă prindă seara pe drum. Da­că bănuiam luam felinarul, că aşa trebuie...“. Tot fără o „licărire de lumină“ călătoreşte, pe strada prin­cipală, şi tînărul B. V., cu bicicle­ta. Cunoaşte restricţiile legii, însă a întîrziat la şantierul casei părin­ţilor. Ne asigură, în schimb, că mîine, bicicleta sa va avea far ! Dar dacă, pînă mîine ... ... Am parcurs sute şi sute de kilometri prin judeţ, oraşe, comune, cătune. Nenumăraţi au fost oamenii pe care i-am întîlnit în cele mai di­verse ipostaze: unii foarte corecţi, respectînd întocmai legea străzii, alţii incălcînd-o. Elocvent este fap­tul că, începînd de la şcolari şi în­cheind cu şoferi cu o îndelungată activitate la volan nu am întîlnit măcar unul să nu aibă cunoştinţele necesare privind legile circulaţiei. La fiecare sută de persoane inter­vievate, doar două-trei nu au dat un răspuns prompt şi categoric. E un indiciu cu largi semnificaţii. O­­prit în situaţii neregulamentare, fiecare ne-a explicat cum anume a greşit. Dar, dintr-un motiv sau al­tul, nesocotea legea. Astfel fiecare, fără excepţie, intră în spaţiul cifrei pe care am încercat s-o pătrundem la început. Să fie, oare, intr-adevăr, vorba de o exigenţă exagerată în domeniul circulaţiei? Răspunsul îl dau tocmai cei care nesocotesc le­gea, nu e direct, însă, din el se pot desprinde concluzii interesante. Viaţa demonstrează că nu e sufi­cient să cunoaştem legile circulaţiei, mai ales acum, cînd traficul rutier devine din ce în ce mai intens. E imperios necesar să le respectăm! Altfel, o simplă nesocotire de mo­ment ne poate costa viaţa. m i 1 POATE COSTA VIATA Pe plajele minunatului litoral românesc, oamenii muncii, printre care şi numeroşi tineri din judeţul nostru, petrec clipe minunate. (Foto: A CZERAN) i­s Pe adresa Consiliului popular municipal Sighişoara a sosit nu de mult o scrisoare de la Univer­sitatea din Kentucky (S.U.A.), Colegiul de arte şi ştiinţe, De­partamentul limbilor şi literatu­rilor germanice şi clasice. Profe­sorul Laurence S. Thompson so­licita tocmai din îndepărtatul o­­raş din România, microfilme ne­gative după o lucrare editată în 1877, a lui Johann Hillner, pri­vind obiceiuri şi datini populare ale populaţiei săseşti din Tran­silvania. Fireşte, dorinţa profe­sorului universitar american fu îndeplinită, întrucît la Sighişoa­ra ... ... într-o clădire masivă, con­struită în stilul suratelor sale din piaţa cetăţii, în patru săli spa­ţioase (între care şi o sală de lectură), se află un veritabil te­zaur de cărţi rare (cca. 20.000 de volume), colecţii speciale, manu­scrise. Ne aflăm de fapt într-o secţie a Bibliotecii municipale, care cuprinde şi ea 40.000 de vo­lume (fondul de împrumut). Originile acestei biblioteci sui­­generis trebuie căutate cu secole în urmă. Ea a fost înfiinţată de fapt între anii 1684—1687 în ca­drul Gimnaziului evanghelic din localitate, cînd era rector MAR­TIN KELP. La început cărţile e­­rau donate de elevi, de profe­sori şi învăţători, de populaţie. Se primeau şi donaţii în bani iar elevii gimnaziului plăteau o coti­zaţie pentru îmbogăţirea fondului de cărţi. Modesta bibliotecă era adăpostită în locuinţa rectorului iar mai tîrziu a primit sălaş în biserica din deal. In anul 1792 rectorul Georg Müller a început întocmirea pri­melor cataloage, cărţile fiind o­­rînduite după format. In urma revoluţiei de­­la 1848—49 biserica fiind avariată, cărţile au suferit şi ele. Rectorul Joseph Haltrich a donat şi el multe cărţi. în 1860 biblioteca a fost mutată în bise­rica Mănăstirii (Klosterkirche). In 1865, fondul de cărţi mărindu­­se considerabil, a fost transferat în clădirea gimnaziului. Rectorul Friedrich Müller a reorganizat de data aceasta, întreaga biblio­tecă. Cam acesta ar fi pe scurt istoricul bibliotecii gimnaziului. Sub îndrumarea lui Boris Şo­­seanu, directorul Bibliotecii mu­­nicipale din Sighişoara, aici se desfăşoară acum o activitate fructuoasă în vederea conservă­rii şi valorificării acestei comori. S-au amenajat sălile, s-au pus la punct instalaţiile electrice, cărţi­le au fost deparazitate. Bibliote­cara Hildegard Wulkesch dă do­vadă de multă pasiune şi de in­teres în muncă. Mai întîi s-au făcut fotocopii de pe registrele inventar provenite din anii 1793, respectiv 1865. Cărţile au fost reaşezate în ordinea în care fi­gurau în vechile registre de in­ventar, care înși le constituie do­cumente valoroase. Apoi, s-a confruntat fondul e­­xistent cu registrele vechi, la ba­za cărora stăteau principiul de inventariere „volum de bibliote­că“ (cîte un volum legat și înre­gistrat la un singur număr, cu­­prinzînd de obicei mai multe lu­crări). Acum are loc dificilul pro­ces de inventariere — toate tit­lurile trebuind să fie retranscri­­se, urmînd ca această lucrare să fie terminată pînă la finele anu­lui. De un mare ajutor se bucu­ră localnicii din partea unor spe­cialiști de la Biblioteca Teleki- Bolyai din Tg.-Mureş. Printre comorile bibliotecii si­­ghişorene se află şi 9 incunabu­le, cel mai vechi datînd din 1471 (o lucrare în limba latină, de Hermes TRISMEGITUS). Găsim aici şi o carte filozofică, editată la Veneţia, în 1480 (Diogenes Laertius: Vitae et Sententiae philosophorum). Remarcăm fru­museţea şi condiţiile excelente în care s-a conservat incunabulul provenit de la Nürnberg, din 1486 (Epistulae Familiares), a­­vînd iniţiale executate cu un co­lorit strălucitor de foiţe aurii. Iată şi lucrarea celebrului ma­tematician Euclid (Euclides: Ele­men­to in artem geometria» — Venezia, 1482). O valoare aparte îi conferă bi­bliotecii cărţile referitoare la is­toria locală, la obiceiurile vechi ale populaţiei săseşti, cărţi ştiin­ţifice, filologice, şi cu caracter de folclor. Un manuscris cu litere gotice (fără autor) e intitulat „Das Fürstentum Siebenbürgen“ (Principatul Transilvania), dar găsim aici şi un protocol al U­­niunii agrare locale din 1872; lu­crarea lui Martin Schnell: „Saşii în Transilvania“ (Braşov— 1844); „Istoria gimnaziului evanghelic din Sighişoara“ — de G. D. Teutsch (1851) şi, multe altele. Solicitanţii, aidoma profesoru­lui american citat, sînt mulţi. Iată numai cîţiva dintre ei, înre­gistraţi în ultimul timp în ana­lele bibliotecii: lectorul univ. Heinz Stănescu, de la Facultatea de limbi germanice din Bucureşti a studiat aici volumul „Legende transilvănene“ — de Fr. Müller (fost rector al gimnaziului din localitate), tipărit la Braşov în 1857; Thomas Nägler, cercetător ştiinţific la Centrul academic din Sibiu; Ioan Comşa, de la Editura Minerva din Bucureşti şi mulţi alţii. Tată înfăţişate prin prisma u­­nei biblioteci, doar numai cîteva aspecte ale bogăţiei vieţii spiri­tuale a naţionalităţii germane din patria noastră, care alături de poporul român a pornit pe drumul unei înfloriri fără de pre­cedent. ŞTEFAN IZSÁK ›yv A-X-Vo v**toc­' * 1 [ 'vt. - ' '... i n:„:: fx "* н rYv lift* 9KM »XW** »*'*»•* I L.tt SJM­ î: •' •: niJil'STC - !”•' н!.- - ' ”*"»» ««» Sk-mk. P**»..!» i. (-« ^ J» t : :*:•:% .5; ri ii-: ai Două din cărțile rare ale bibliotecii M­ Is M­I s *s \ As AN A S A S r /»r r s~r a r r * sar s w iirr r mst r oxr s jpxr tr rrsr r mv * 47 * jsbt r 4» * mi* r \s AS Is *s Is AS A S \ As Is A\ A\ A S As A Cinema DUMINICĂ, 11 IULIE TG.-MUREȘ — Arta: Pe co­metă. Select: Trec zilele. Progre­sul: Renegata. Tineretului: Tune­lul. Unirea: Canarul și viscolul. Flacăra: Tiffany memorandum. SIGHIŞOARA — Lumina: Ulti­mul drum. LUDUŞ — Flacăra: Călugăriţa din Monza. IERNUT Lumina: La patru paşi de infinit. SÂRMAŞU — Popu­lar: Pomul de Crăciun. RE­GHIN — Patria: Ultima vacan­ţă. Victoria: Ultimul mohican. TÎRNĂVENI — Melodia: Placi­do. SOVATA — Doina: O întîm­­plare. SÎNGEORGIU DE PADU­­RE — Popular: Străinul. FÎNTέ­NELE — Patria: Să ucizi o pasă­re cîntătoare. MIERCUREA NI­­RAJULUI —Nirajul. King Kong evadează. LUNI. 12 IULIE TG.-MUREŞ — Arta: O floare și doi grădinari (ambele serii — la orele 11—14—17—20). Select: Regele Lear (ambele serii). Pro­gresul: Haiducii lui Şaptecai. Zestrea domniţei Ralu. Tineretu­lui: Pomul de Crăciun. Unirea: Canarul şi viscolul. Flacăra: No­ul angajat. SIGHIŞOARA — Lu­mina: Cinci pentru infern. LU­DUŞ — Flacăra: Departe în A­­pus. IERNUT — Lumina: Pomul de Crăciun. SÂRMAŞU — Popu­lar: Olandezul zburător. REGHIN — Patria: Preţul puterii. TÎRNA­VENI — Melodia: Familia Toth. SOVATA — Doina: Intrusa. SÎN­GEORGIU DE PĂDURE — Popu­lar: Salariul groazei. FÎNTÎNE­­LE — Patria: în ghearele invi­zibile ale doctorului Mabuse. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Fraţii Saroian. Televiziune DUMINICĂ, 11 IULIE g30 — Sport şi sănătate; 9,00 — Matineu duminical pentru co­pii; 10,00 — Viaţa satului; 11,15 — Albumul compozitorilor ro­mâni: Tudor Jarda; 12,00 — De strajă patriei; 12,30 — Selecţiuni din „Revista operetei“ (reluare); 13,00 — Emisiune în limba ma­ghiară; 14,30 — Sport, Regata Snagov la caiac-canoe; 15,30 — Magazin; 18,10 — Planeta gigan­ţilor; 19,00 — Vetre folclorice. „Ca pe Someş“; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de sea­ră, sport; 20,00 — „Aici a fost cîndva un golf“ (reportaj); 20,15 — Film artistic: Feroviarul; 22,05 — Recital Ruxandra Ghiață; 22,25 — Telejurnalul de noapte, telesport. LUNI, 12 IULIE 18,00 — „Patriei“, emisiune de versuri; 18,15 — Scena; 18,45 — Stop-cadru; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară, sport; 20,10 — Roman foileton: Mizerabilii; 21,05 — Idei contem­porane. Sociologia astăzi; 21,35 — Steaua fără nume. Muzică ușoa­ră; 22,35 — Telejurnalul de noapte, telesport. Radio Tg.-Mureș LUNI: 12 IULIE In limba română: 6,30—7: Mu­zică de estradă. Imagini contem­porane. Din programul săptămî­­nii: 16,30—18: Cronica de luni. Muzică de dans. Carnet săptămî­­nal. Scene din operete. Sport. Muzică de promenadă. In limba maghiară. 6—6,30: Din programul săptămînii. Cîn­­tece populare. 18—19,30: Cronica de luni. Poşta muzicală. Şcoala părinţilor. Sport. Muzică popu­lară. MARŢI, 13 IULIE In limba română: 6,30—7: E­­misiune pentru sate. La strînge­­rea recoltei. Muzică populară. 16,30—18: Cronica actualităţii. Muzică populară. Jurnal cultu­ral-artistic: Artişti amatori la microfon. Comentariu literar. In­terviu cu Anca Giurchescu, cer­cetător. Cronica filmului. Recital de pian Chilf Nicolae. Reflecţii pe teme economice: Reducerea cheltuielilor de producţie. In limba maghiară: 6—6,30: Muzică uşoară. Cronica indus­trială: 18—19,30: Cronica actua­lităţii. Prelucrări de folclor. Trei reporteri în trei judeţe. Şlagăre. Moment liric. Muzică de balet. DM­D­A DESENE DIN EPOCA DE BRONZ Regizorul francez de scurt metraje Jean-Pierre Baux a rea­lizat de curînd un film despre gravurile rupestre din Valea Minunilor din Alpii Maritimi in apropiere de Tende. Aici, la 2.000—2.800 m altitudine, se a­­flă încrustate în stînci 100.000 de desene — primele aparţi­­nînd omului preistoric din epoca de bronz — precum şi texte grav­e de romani, asemănătoa­re cu acelea descoperite la Pompei. întrucît desenele riscă a fi distruse de intemperii, regi­zorul Baux a hotărît să le imor­talizeze pe o peliculă cinemato­grafică. CAFEAUA ÎN PERICOL Plantaţiile de cafea din Brazi­lia, ţară care furnizează un sfert din întreaga producţie de cafea a lumii, sunt ameninţate de o ciu­percă cunoscută sub numele de „rugina cafelei“. Pînă în pre­zent au fost cheltuiţi 50 milioa­ne cruzeiros pentru construirea unor cordoane sanitare, însă toate măsurile s-au dovedit inefi­ciente: ciuperca se întinde spre nordul ţării, cuprinzînd plantaţie după plantaţie. Ştirile venite in capitala Braziliei din regiunile cu plantaţii de cafea sunt alar­mante: boala a cuprins 200.000 arbori de cafea de pe 66 de plan­taţii din regiunile Sao­ Paulo şi Parana, regiuni care produc 90 la sută din cantitatea de cafea braziliană. Deoarece cordoanele de fungicide ridicate în calea ru­­ginei cer investiţii masive, gu­vernul intenţionează să sporeas­­­­că preţul cafelei. ÎN ATENŢIA PARTICIPANŢILOR LA CONCURSUL: „ROMÂNIA ÎN CIRCUITUL MONDIAL AL VALORILOR SPIRITUALE" Tragerea la sorţi a premiilor oferite participanţilor la con­cursul pe bază de buletine cu tema: „România în circuitul mondial al valorilor materiale şi spirituale", organizat de Comi­tetul Naţional pentru Apărarea Păcii, va avea loc în Capitala in ziua de 11 iulie, ora 9, la Ca­sa de cultură a sectorului II din str. M. Eminescu nr. 89. Revista „Pentru Apărarea Pă­cii“ va publica în nr. 8/1971 tex­tul răspunsurilor exacte şi lista completă a cîştigâtorilor pre­miilor. Cereţi în librării 1. SLAVICI: Nuvele lei 7,50 1. REBREANU: Răscoala „ 1. EMILIAN şi ŞERBAN MIROIU: An­ 7.— de buzunar maghiar­román „ 20.— P. CONSTANTINESCU: Jocuri şi probleme distractive „ 6 —­cheta din iulie „ SANDA GHEORGHE: Ghidul enigmistului „ * * * Dicţionar 11,50 4.— Mica publicitate VIND casă compusă din 2 camere, ocupabilă: Tg.-Mureș, str. 7 Noiembrie nr. 119. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDE­ŢULUI MUREŞ, COMUNICĂ PREŢURILE DE CONTRACTARE ŞI CU AMĂNUNTUL PLAFON LA UNELE LEGUME ŞI FRUCTE, STABILITE PRIN DECIZIA NR 352/1971, ASTFEL: Preţurile cu amănuntul la piersici toate soiurile şi calităţile intră­­rn vigoare la data de 11 iulie 1971, ora zero, iar la restul produselor la data de 13 iulie 1971, ora zero. Cu data de 11 iulie 1971, se abrogă preţul cu amănuntul plafon la piersici din mutaţii — decizia nr. 321/1971, precum şi preţul de contractare la ceapă verde cu frunza retezată maximum 25 cm — decizia nr. 312/1971, iar cu data de 13 iulie 1971, preţul cu amănuntul plafon la fasole verde păstăi alte soiuri, din mu­taţii — decizia nr. 321/1971 şi ceapă verde cu frunza retezată maximum 25 cm — decizia nr. 321/ 1971. Preţurile de contractare int 1971, ora zero, în vigoare la data de 11 iulie Denumirea produsului Roşii sortate amănuntul Cartofi timpurii şi de vară amănuntul Fasole verde păstăi alte soiuri amănuntul Conopidă contract amănuntul Ceapă verde cu frun­za retezată şi ceapă semiuscată contract amănuntul Piersici altoite cu pulpa galbenă, din­ mutaţii amănuntul Piersici rest soiuri, din mutaţii amănuntul Unit. de calitatea măsură Extrat II kg 3,65 3 — 2,35 kg— 1,55 1,25 kg— 1,75— kg 3,60 3­— 1,90 kg 5,20 4,30 2,80 kg 1,60 1,15 kg 2,45 1,80 kg 6,20 5,10 3,90 kg 4,70 3,85 2,95 Biroul de turism pentru tineret AGENŢIA MUREŞ organizează URMĂTOARELE EXCURSII: 1. R.D.G. în perioada 23 septembrie — 6 octombrie, pe itine­­rariul: Drezda — Halle — Freyburg — Berlin. — Prețul 1.935 lei in care sint incluse toate serviciile. — 250 lei, bani de buzunar. — înscrieri pînă la 20 iulie 1971. 2. R.P.U. în perioada 15—18 septembrie 1971, cu ocazia Ex­poziţiei Mondiale de Vinatoare de la Budapesta. Preţul 490 lei in care se includ toate serviciile. 150 lei bani de buzunar, înscrieri pînă la 15 iulie 1971. Informaţii şi înscrieri la Agenţia B.T.T., Tg.-Mureş, Piaţa Tran­dafirilor nr. 26, telefon: 1-52-00. Cooperative „CONSTRUCTORUL“ Tg.-Mureş RECRUTEAZĂ tineri absolvenţi a 8—10 clase elementare, între 16—18 ani din raza judeţului pentru calificare la locul de muncă cu pregătire teoretică de scurtă durată în meseriile: — TINICHIGII INDUSTRIALI — ELECTRICIENI IN CONSTRUCŢII — INSTALATORI TEHNICO-SANITARI — DULGHERI — MOZAICARI-FAIANTARI — ZIDARI Informaţii suplimentare se pot primi zilnic la sediul cooperati­vei, Serviciul personal învăţământ, sau la telefon 1-45-42, 3­00-46.

Next