Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)

1971-07-22 / nr. 172

PLOILE SUNT O BINEFACERE PENTRU OGOR, dar pot să şi primejduiască recolta dacă oamenii nu-şi mobilizează toate forţele şi energiile trebuie adunat adăpostit rodul muncii! In desele vizite făcute în acest an prin unită­ţile agricole din judeţul nostru am avut nu puţine prilejuri să auzim din partea unor interlocutori că ploile le fac mari greutăţi, că din această cauză nu reuşesc să facă la timp lucrările de întreţinere la culturi, că producţia nu poate fi strînsă în con­diţii bune. Oare ploile pot fi în adevăr un obsta­col de netrecut? Pentru unii poate că da, dar nu pentru toţi, nu pentru cei care au ştiut să-şi stringă rîndurile să pună în mişcare toate ener­giile oamenilor. Am consemnat şi păreri contrare, şi anume că ploile din acest an au fost o binefa­cere de care natura ne-a lipsit în ultimii ani, că acolo unde ploile căzute din belşug au fost con­jugate cu o muncă sîrguincioasâ, devotată, exi­gentă, au făcut din toate lanurile adevărate co­mori de belşug. Dovada cea mai concludentă e cîmpul, greu de roade aşa cum n-a mai fost pînă acum. A început acum secerişul, momentul cind tre­buie să adunăm de pe cîmp tot ce s-a produs, pi­nă la ultimul bob. Ploile nu dau nici acum răgaz oamenilor. Ele pot pricinui pagube celor care nu ştiu, sau nu sunt pregătiţi să facă tot ce trebuie, operativ, un timp scurt. Am pornit zilele trecute într-un raid anchetă. Doream să vedem ce forţe sunt mobilizate la sece­riş, la transportul produselor de pe cîmp, la ară­turi, la însâmînţâri în mirişte pentru obţinerea unei a doua recolte. Ziua aleasă nu ne-a surîs. Încă de la plecare o ploaie ca de toamnă, rece şi deasă, ne-a însoţit toată ziua. Ce puteam vedea într-o astfel de zi, cu ce impresii ne vom întoarce la re­dacţie? Nu am văzut secerători ori combine în lanuri, nu am văzut tractoare la arat, atelaje ori remorci la transportul produselor. Am cules totuşi o sumedenie de impresii şi de fapte despre oa­meni harnici şi despre alţii mai puţin harnici, am consemnat greutăţile cu care se confruntă oame­nii in această mare bătălie. Să le notăm. Tot orzul este în hambare La cooperativa din Idrifaia stăm îndelung de vorbă cu inginerul şef Teofil Pop. Ne informează că oa­menii nu stau cu mîna în sîn, că au sărit cu toţii, pe vremea bună ori­vea să adune roadele de pe cimp Orzul, prima cereală care s-a copt, este de-acum în hamba­­­­re, de pe întreaga suprafaţă de 100 de hectare. Producţia a fost bună, în medie 2.300 kg la hectar. Recoltatul s-a făcut cu spor pentru că s-a chibzuit bine la organizare: de pe 50 ha recolta a fost aduna­tă cu combinele, iar de pe cele­lalte 50 ha orzul a fost tăiat de secerători. în urma lor au venit combinele şi au treierat boabele din clăi pe 20 ha, iar de pe 30 de hectare orzul s-a treierat cu ba­toza Acum, atît forţele mecanice cit şi cele manuale au trecut în lanu­rile de griu. Cu combinele griul a fost recoltat de pe 21 de hectare, apoi au venit ploile. Producţia ob­ţinută? 80 de tone, adică 3.800 kg la hectar, un adevărat record pen­tru partea locului. Secerătorii 500 la număr, au tăiat şi pus în clăi griul de pe 30 ha. Ploile, terenul moale au schimbat puţin planul de bătaie. Pe 140 ha, unde este trifo­, pentru a evita călcatul cu tractoarele, cu combinele şi remor­cile s-a hotărit să intre secerăto­rii. Măsura e bună, se evită distru­­gerea trifoiului, iar pentru secerat nu­ trebuie să se aştepte uscarea terenului, secerătorii pot intra în lan îndată ce s-au zvîntat spicele. Prezenţa zilnică in lan a 500 de secerătorî este, oricum, o forță. (Continuare in pag. a 3-a) Paiele sînt un produs ce poate fi lăsat în ploaie ? Nu în puţine locuri am intilnit pe cimp paie de orz, un furaj bun pentru iarnă, lăsate pe cîmp în bătaia ploii. Ce se va întimpla cu ele dacă ploile vor mai dura în­că? In hotarul comunei Cerghid, am intilnit în cîmp baloţi de paie împrăştiaţi pe 12 ha, iar pe alte 13 ha orzul secerat manual de mai bine de o săptămînă stă netrans­portat. Am aflat că aparţine aso­ciaţiei de creştere şi îngrăşare a tineretului bovin din Vidrasău. Motivul tărăgănării executării a­­cestei lucrări: lipsa mijloacelor de transport. Dar nu numai aici am văzut cîmpul împînzit de paie. La C.A.P. Acuţari, la C.A.P. Vinători, la C.A.P Mureni şi în alt părţi paie balotate şi nebalotate erau făcute una cu pămîntul de ploaie şi riscă să se deprecieze. Ce se mai aş­teaptă în aceste unităţi? De ce in aceste cooperative nu s-au putut pune şi paiele la adăpost aşa cum au făcut cooperatorii din Corpî­­sînmartin? Aici balotatul s-a făcut operativ şi imediat s-au şi trans­portat şi clădit în sire. In citeva Rubrică realizată de ing. M. BÂLDEANU (Continuare în pag. a 3-a) Uscarea cerealelor — o sarcina de prim ordin pentru toate bazele de recepție. INVESTIŢIA DE GÎNDIRE SA FRUCTIFICE MAI PROMPT Dezvoltarea progresului tehnic solicită mereu spiritul novator al oamenilor, ii „obligă" să gîndeas­­că mai profund, conştient, în sen­sul că tot ceea ce au realizat as­tăzi nu trebuie să-i mulţumească deoarece există convingerea una­nimă că se poate face mai mult şi mai bine. Acest impuls lăuntric al colectivităţii noastre este gene­rat continuu de conştiinţa tot mai înaltă a întregului popor care da­torită orinduirii noi, socialiste, a devenit stăpîn şi proprietar al tu­turor bogăţiilor ţării noastre. De aici decurge dreptul şi obligaţia fiecăruia dintre noi în găsirea şi folosirea acelor metode de muncă prin care să sporim continuu avu­ţia naţională indiferent în ce sec­tor ne desfăşurăm activitatea. Plecînd de la aceste idei nobi­le, specifice orinduirii socialiste in­tenţionăm să tratăm la concret ac­tivitatea desfăşurată de colectivul de la I.I.L. „Republica" Reghin î­n sensul realizării de inovaţii şi raţionalizări, importantă pîrghie de creştere a productivităţii mun­cii şi calităţii produselor. în anul 1970 colectivul de mun­că de la această întreprindere s-a situat pe primul loc pe oraş şi pe locul trei pe judeţ in concursul neoficial de realizare a cu­ mai multe şi mai folositoare inovaţii raţionalizări, contribuind astfel substanţial la creşterea nivelului tehnic al produselor, la reducerea cheltuielilor de fabricaţie etc. Din­tre inovaţiile realizate în anul tre­cut şi in prima jumătate a anului curent merită să amintim citeva mai importante şi care au adus in­contestabile îmbunătăţiri procesului de fabricaţie, contribuind la creş­terea productivităţii şi calităţii mun­cii, la reducerea preţului de cost al producţiei prin economisirea a în­semnate cantităţi de materii prime şi materiale şi a timpului de lu­cru. Un colectiv compus din opt per­soane: Grigore Dan, Iuliu Sebök, Eugen Boldijar, Adalbert Boldijar, Aurel Crama, Francisc Cöller, Şte­fan Demeter şi Dionisie Szatmári, a propus şi aplicat turnarea în co­chilie a grătarelor pentru combi­natele Siderurgice din Galaţi şi Hunedoara prin aplicarea acestei metode s-a redus efortul fizic, e­liminîndu-se formele făcute ma­nual din nisip, ceea ce va permi­te obţinerea unor economii post­­calculate în valoare de 22 mii lei anual. Strungarii Viorel Pricop şi Ludovic Csíki au realizat un dispo­zitiv special pentru strungirea plan­şelor cu diametrul de 500 mm la tamburii pentru cabluri. Această raţionalizare constă în modificarea universalului de prindere a piese­lor pentru strungire (înlocuirea fi­xării cu şuruburi a pieselor pe plan şaiba prin prinderea cu ba­curi prelungite), reducîndu-se tim­pul de execuţie a unei piese cu 50 la sută. Un alt colectiv compus din şapte persoane a conceput şi aplicat în producţie un nou proce­deu tehnologic de prelucrare a jenţilor asamblate pentru excava­torul de 4 tone. Noul procedeu se impune prin reducerea volumului de forţă de muncă şi a consumu­lui specific de materiale, îmbună­tăţirea calităţii produsului etc. Drept urmare întreprinderea „Re­publica” din Reghin a reuşit să reducă preţul de cost pe bucată de produs cu 320 lei, faţă de cel înregistrat la uzinele „Progresul“ Brăila, realizîndu-se astfel econo­mii postcalculate în valoare de 275 mii lei anual. îmbunătăţirile aduse procesului tehnologic de execuţie a crrcurilor pentru auto­turismele „Dacia" au contribuit la reducerea preţului de cost cu 23 lei pe bucată faţă de alte între­prinderi producătoare din ţară (e­­conomii anuale postcalculate în valoare de 128.400 lei). Ludovic I. HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) Pătlăgele roşii şi vinete din cîmp Ca urmare a timpului favorabil din acest an, s-au creat condiţii ca şi în legumicultura valorificarea produselor cultivate direct în cimp să fie mai timpuriu valorificate ca în alţi ani. Astfel, la ferma legumi­colă din Luduş, a început livrarea pătlăgelelor roşii şi a vinetelor. Centrului de legume şi fructe din localitate i-au fost livrate deja ci­teva tone din aceste produse atît de solicitate de consumatori. 5 Brigada lui Pescăruş Sub această denumire este cunoscut colectivul de descărca­­tori ai masei lemnoase la depozitul de cherestea din ca­drul C.P­. Reghin. Din brigadă fac parte 8 oameni, pădureni din tată un fiu care au invitat din copilărie să cunoască su­surul izvoarelor și freamătul frunzelor la gurile de exploata­re de la Pincei, Meşteriţă, Dor­ea, Prislop şi Răchitaş. De mulţi ani, Pescaruş, cu ortacii lui au coborit de pe crestele munţilor, angajindu se la Combinatul de prelucrare a lemnului din Re­ghin unde lucrează la descăr­carea vagoanelor. Fiecare buş­tean trece prin mîinile lor îna­inte de a face cunoştinţă cu dinţii oţetiţi ai gaterelor care -i transformă în cherestea, Ioan Pescăruş­­, şeful brigăzii, aido­ma unui erou de baladă, parcă ar fi trunchi din trunchiul bra­zilor printre care a crescut. Vine jos, sprinten, împinge cu putere buştenii care prind a se rosto­­goli pe rampă. Se aşează unul lingă altul, aşteptindu-şi rindul pentru a fi prefăcuţi in scindură şi dulapi. De aici cheresteaua ia dru­mul beneficiarilor din ţară şi străinătate, unde metamorfoza­tă in mobilă şi construcţii uti­litare scoate la iveală caratele de aur verde al pădurilor. — Brigada lui Pescăruş - ne relatează tovarăşul Ioan Georgică, şeful depozitului de cherestea, este formată din oa­meni care răspund prezent la solicitarea conducerii fabricii Ştiu ce au de făcut, ştiu cum să-şi organizeze munca şi de aceea lună de lună îşi reali­zează şi-şi depăşesc sarcinile de plan. Muncitorii din acest colectiv nu ezită să-şi sporeas­că eforturile cind procesul de producţie o cere. Prin ploaia şi ger, pe arşiţă sau ceafă — ziua şi noaptea, sunt prezenţi unde e nevoie de ei. Sint apreciaţi in rindul celor­lalţi muncitori pentru priceperea şi indeminarea lor, comuniştii: loan Pescăruş II, loan Chiorean II, loan Cristea şi alţii. Meseria de descărcător de buşteni nu este chiar atit de uşoară. Pe lingă faptul că cere forţă fizică, ea necesită price­pere şi operativitate. O mică neatenţie poate duce uneori la accidente. Aglomerarea căilor de acces provoacă stagnări în producţie, împiedică activitatea altor colective. Dar oamenii din brigada lui Pescăruş cunosc a­­cest lucru şi se străduiesc să-şi îndeplinească sarcinile in mod exemplar, de aceea conducerea combinatului, ceilalţi muncitori vorbesc despre ei cu multă ad­miraţie, cu mult respect. MIRCEA BORDA PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 172 (4.145) Joi, 22 iulie 1971 4 pagini, 30 de bani SPIRALĂ INDUSTRIALA Foto: Z. HARAGOS Cartea este tot mai căutată Biblioteca municipală din Tg.­­Mureş şi-a încheiat recent bilan­ţul activităţii pe primul semestru al anului. Faţă de perioada cores­punzătoare a anului trecut s-au înregistrat creşteri simţitoare la numărul de cititori şi al cărţilor împrumutate. Cei 9.194 de cititori înscrişi în această perioadă au îm­prumutat peste 175.000 de volume cu aproape 10.000 volume mai mult decit în primul semestru din 1970. în acelaşi timp s-a remarcat o spo­rire simţitoare a numărului de ci­titori din rindul muncitorilor, teh­nicienilor şi inginerilor (2.256 sint din această categorie). Ca urma­­re a măsurilor privind perfecţiona­rea profesională a lucrătorilor din unităţile socialiste, s-a înregistrat un salt în ce priveşte solicitarea cărţilor tehnico-ştiinţifice, din care au fost împrumutate 37.000 volume. Intensa circulaţie a diverselor pu­blicaţii vădeşte un interes crescînd din partea celor mai diverse cate­gorii de cetăţeni pentru lărgirea orizontului cultural şi îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate. ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri Renunţind la import, întreprin­derea pentru industrializarea lap­telui din Focşani a încheiat un contract cu uzinele „Tehnofrig” din Cluj pentru o linie tehnologică necesară pasteurizării laptelui. In­trată zilele acestea în funcţiune, la capacitatea de 5.000 litri lapte pe oră, noua linie s-a dovedit su­perioară unor instalaţii asemănă­toare importate. Au intrat parţial în exploatare complexele zootehnice de la Agi­­gea şi N. Bălcescu, judeţul Con­stanţa, proiectate pentru creşterea şi îngrăşarea a 8.000 de vaci pe an. Ele sunt prevăzute cu insta­laţii moderne pentru prepararea, distribuirea hranei şi alimentarea cu apă, cu instalaţii pentru încăl­zire şi iluminare. La Poarta Albă se află intr-un stadiu înaintat con­strucţia unui complex pentru creş­terea şi îngrăşarea industrială a 150.000 de porci pe an. Pe Valea Doftanei, la punctul denumit „Valea Neagră", a fost inaugurat un original complex tu­ristic, destinat îndeosebi vinători­­lor şi pescarilor amatori, care gă­sesc aici spaţii de cazare, bucătă­rie, loc de depozitare a ustensile­lor pescăreşti şi vinătoreşti, pre­cum şi alte dependinţe. Asemenea localuri vinătoreşti sunt prevăzute a fi construite în masivul Bucegilor, pe văile Buzăului, Teleajenului şi Ialomiţei. ★ Inspectoratul silvic al judeţului Maramureş a declarat ca zonă de rezervaţie naturală o suprafaţă de peste 200 hectare de stîncării cal­caroase de sub muntele Riugosla­­va Mare. O altă rezervaţie, de pes­te 800 hectare, situată lingă pasul Prislop, a fost organizată în sco­pul regenerării cocoşului de mes­teacăn, pasăre rară în ţara noas­tră. La Sighetul Marmaţiei a fost a­­menajat un complex turistic, con­struit în stilul vechi maramureşean. O nouă cabană turistică a fost pu­să la dispoziţia vizitatorilor in Munţii Rodnei, zonă în care a fost terminată în acest an şi construc­ţia drumului naţional de trecere către obiectivele turistice din nor­dul Moldovei. De asemenea, a în­ceput construcţia a două noi ho­teluri turistice cu 350 de locuri fie­care, la Borşa şi Mogoaşa. (Agerpres) s Sezonul estival a început. In aceste zile, lacurile „Ursu“ şi „Aluniş“, aleile din staţiunea balneoclimaterică Sovata cunosc o mare animaţie. în ziua de 14 iulie erau aici peste 2.400 de oa­meni ai muncii veniţi cu bilete de odihnă şi tratament, precum şi un mare număr de oaspeţi din Iugoslavia, R. F. a Germaniei, Austria, Italia, Ungaria, S.U.A., Israel şi din alte ţâri. Cu primele trenuri şi autobu­ze din dimineaţa zilei de 14 iu­lie au început să sosească noi serii pentru tratament, a X-a din acest sezon pentru ginecolo­gie şi a XI-a pentru reumatolo­gie. Aflăm că în 6 luni din acest an Sovata a găzduit 18.616 oas­peţi, faţă de 15.135 cît era pla­nificat. Pînă la sfîrşitul anului alţi peste 20.000 de oameni ai muncii şi turişti străini vor fi oaspeţi bine primiţi ai acestei frumoase staţiuni. Dar iată că spre biroul de ca­zare se îndreaptă alţi noi sosiţi. Duka Ştefan, şeful serviciului cazării, Jaka Agneta, şefa birou­lui, împreună cu funcţionarele Szász Margareta şi Treznai Lívia n-au o clipă de răgaz. Intr-un timp deosebit de scurt, între ore­le 7,55 şi 10, toţi cei peste 160 de oaspeţi au fost cazaţi. La alţi peste 60 li s-au eliberat bonuri pentru a lua masa de prînz la cantine. — Ne-am pregătit mai temei­nic ca oricînd pentru sezonul es­tival — ne declară tovarăşul Ştefan Biro, directorul staţiunii. Prin eforturi mari din partea statului, lacul „Aluniş“ a fost reamenajat, s-au construit so­lare şi cabane noi. La la­cul „Ursu“, plaja a fost extinsă cu aproape 900 m­p, în prezent suprafaţa plajei este de­ 2.100 m­p. Importante lucrări s-au e­­fectuat şi la băile de nămol, a­­cum fiind asigurată în perma­nenţă apa necesară. Aflăm că în cadrul pregătirilor pentru acest sezon, la 4 vile s-au executat amenajări mărindu-se gradul de confort. Unele vile, cuprinzînd 180 de locuri, au fost dotate cu mobilier nou. Au fost dotate cu veselă şi utilajele ne­cesare şi cele 5 cantine cu 1.600 locuri într-o serie, aflate în pre­zent toate în funcţiune. O preocupare de seamă a con­ducerii staţiunii a constituit-o pregătirea personalului. Cinci persoane, ospătari, bucătari şi şefi de sală au participat la cursuri de lungă durată în cen­trul de perfecţionare a cadrelor de pe Valea Prahovei. Un număr de 11 ospătari şi 3 bucătari s-au pregătit la Grupul şcolar comer­cial din Tg.-Mureş. Avînd în ve­dere numărul tot mai mare de străini care vin pentru tratament la Sovata, conducerea staţiunii a organizat cursuri pentru învăţa­rea limbilor franceză şi germană, la care au participat 45 de per­soane. Eforturi continue se depun şi pentru aprovizionarea cantinelor în vederea asigurării unor me­niuri variate şi consistente. Ast­fel, s-au încheiat contracte pen­tru 1.935 tone de legume şi fruc­­te, precum şi pentru produse a­­limentare în valoare de 11.813.000 lei, acoperindu-se necesarul de alimente pentru acest an. Cutreierăm staţiunea de la un capăt la altul. Spre deosebire de P. POPSOR (Continuare în pag. a 3-a) Răspunde staţiunea Sovata nevoilor oamenilor sosiţi la odihnă şi tratament c­ antum 1 I.

Next