Steaua Roşie, august 1971 (Anul 22, nr. 181-207)

1971-08-01 / nr. 181

m PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I mm ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN * » » » Anul XXIII. Nr. 181 (4.154) Duminică, 1 august 1971 4 pagini, 30 de bani Astăzi, temerarii navigatori ai marinei comerciale, harnicii constructori de nave, ostaşii marinei militare şi, alături de ei întregul popor, sărbătoresc „Ziua Marinei“, prilej de cinsti­re pentru cei care străbat mă­rile şi oceanele lumii sub pa­vilion românesc. Astăzi, aflîn­­du-se pe Dunăre, pe Marea Neagră sau înfruntînd talazurile mărilor și oceanelor, navele sub pavilion românesc — petroliere sau remorchere fluviale, traule­­re, cargouri, vase de pasageri sau nave de luptă — arborea­ză pavoazul sărbătoresc, mari­narii raportind cu mindrie că se află la datorie, că misiunile în­credinţate sunt îndeplinite cu cinste şi devotament. In anii construcţiei socialiste, sub conducerea Partidului Co­munist Român, oamenii mării, constructorii navali, lucrătorii din porturi, marinarii militari au înregistrat, ca de altfel întregul nostru popor, succese remarca­bile. Avem astăzi o flotă al că­rei pavilion tricolor flutură în cele mai diferite puncte de pe glob, purtind mesajul unei ţâri socialiste înfloritoare, care do­reşte să trăiască în pace cu toate ţările, să schimbe cu ele produsele muncii. Dispunînd de o mare capacitate, flota noas­tră comercială aduce o impor­tantă contribuţie la sporirea ex­porturilor şi importurilor de mărfuri cu cele peste 100 de ţâri cu care România întreţine relaţii comerciale. Reconstruit şi modernizat, por­tul Constanţa — poarta mariti­mă a ţării — se va situa în ca­tegoria marilor porturi europe­ne. Prin darea în exploatare a celor 48 de noi dane, la care vor putea acosta nave pînâ la 80.000 tdw, capacitatea traficu­lui de mărfuri va atinge, la stadiul final, 51 milioane tone pe an. In ultimul an, la cheiu­rile portului Constanţa au acos­tat circa 2.000 de nave româ­neşti şi străine şi au fost ma­nipulate peste 6,5 milioane tone mărfuri, de peste patru ori mai mult decit în 1965. Ziua Marinei înseamnă un pri­lej de a trece în revistă şi suc­cesele marinarilor militari. Avîn­­tul şi hotărîrea lor, munca per­severentă a comandanţilor, a organizaţiilor de partid şi de ti­neret este ilustrată în creşterea continuă a numărului marinari­lor de frunte, a posturilor şi na­velor fruntaşe. Marinarii, alături de ceilalţi militari ai forţelor noastre armate, îşi contopesc năzuinţa cu a întregului popor — ca pe pămîntul patriei dragi să fie apărate înfăptuirile socia­liste independenţa şi suverani­tatea de stat a României. Azi, inăltînd marele pavooz, marinarii, toţi cei ce duc mai departe tradiţiile marinei milita­re şi comerciale româneşti îşi exprimă hotărîrea neclintită de a sluji cu credință patria. Ro­mânia socialistă. UN ULTIM EFORT pentru strîngerea grabnică a întregii RECOLTE de GRÎU in ultimele patru zile s-a recoltat o suprafaţă de peste 13.500 ha cultivate cu griu, realizîndu-se un ritm mediu zilnic de 3.385 ha. Deşi viteza de lucru s-a mărit faţă de zilele anterioare, ritmul la seceriş nu a ajuns încă la capacitatea forţelor de care dispunem. După cum rezultă din situaţia operativă de vineri, 30 iulie, coo­perativele agricole din judeţ au re­coltat griul de pe 38.751 ha ceea ce reprezintă 67,6 la sută. Acţionînd cu toate forţele in la­nuri alte unităţi agricole au raport Cînd se vor achita obligaţiile? Achitarea la timp a obligaţiilor către stat este considerată de ma­joritatea unităţilor agricole coope­ratiste drept o îndatorire patrioti­că. De aceea multe unităţi, para­lel cu secerişul, s-au grăbit să pre­dea în bazele de recepţie griul contractat şi să achite în întregime plata muncilor I.M.A. Astfel, co­operative ca cele din Sălcud, Ti­­rimia, Tg.-Mureş, Sinpetru şi-au achitat in întregime toate obliga­ţiile către stat. Recolta fiind bună, multe din ele au hotărit să supli­menteze contractul cu zeci de tone de griu. Cu toate rezultatele bune înre­gistrate, ritmul predărilor este ne­satisfăcător. Multe unităţi amină nejustificat realizarea acestei im­portante sarcini. Aşa sunt coopera­tivele agricole din Agrişteu, Sîn­­martin, Crăeşti-Reghin, Batoş, Bei­­ca, Cozma şi altele, care n-au pre­dat pină acum nici un bob de griu in bazele de recepţie, cu toa­te că au recoltat pină acum mari suprafeţe de grîu, iot terminarea secerişului. Printre acestea se numără I.A.S. Seuca, I.A.S. Sighişoara şi cooperativele agricole de producţie: Mădăraş, Poarta, Voiniceni, Corneşti, Mure­şeni, Bereni, Fîntinele, Gâeşti, Pă­­dureni. Avînd în vedere că şi alte unităţi sunt pe terminate cu recol­tările, se cer luate măsuri pentru dirijarea operativă a combinelor din aceste cooperative spre cele rămase în urmă. In cooperativele din Iclânzel, Ogra, Bichiş, Miheş şi altele, dacă nu se vor primi a­­jutoare din alte părţi, secerişul griului ar putea să se prelungeas­că peste limitele admise. Deşi în ultimele zile s-au luat măsuri pentru transportul clăilor de pe cîmp şi punerea în funcţie a batozelor, la treieriş continuă să existe o situaţie de loc satisfăcă­toare. Faţă de recoltat treierişul griului s-a efectuat doar în propor­ţie de 47,6 la sută. Pe cîmp conti­nuă să existe zeci de mii de clăi care, aşa după cum s-au dat indi­caţiile, trebuie să fie transportate fără întirziere la aici. Jinind cont de forţele pe care le avem la dispoziţie, există toate condiţiile ca în cel mult cinci zile să se încheie secerişul griului în toate unităţile. Pentru aceasta se impune ca organele agricole ju­deţene, delegaţii trimişi în teren să sprijine mai mult conducerile uni­tăţilor rămase în urmă, astfel încît recoltarea să se termine la timp. O situaţie cu totul nesatisfăcă­toare prezintă ritmul in care se lu­crează la eliberarea terenului de paie şi executarea arăturilor de vară, în cooperative ca cele din Căpuş, Deag, Cecălaca, Sinpaul, Bichiş şi altele în miriştea de griu nu s-a tras pînâ acum aproape nici o brazdă. La nivel de judeţ a­­răturile s-au efectuat doar în pro­porţie de 24,3 la sută. Peste tot se motivează că tractoarele sunt ocu­pate la combine. Se pune însă în­trebarea ce fac tractoarele desti­nate efectuării arăturilor? Răspun­sul s-ar putea găsi vizitînd secţiile de mecanizare unde staţionează zilnic cîte 2—3 tractoare, unele de­fecte, altele fără oameni. Inginerul Emil Anca de la C.A.P. Zau „cintăreşte“ in palme rodul bogat al ultimelor suprafeţe secerate. Aproape­­. Cooperativele agricole din Săl­cud şi Petrilaca sunt vecine, au a­­proape aceleaşi condiţii, dar rezul­tatele ce le obţin în general şi în special acum în campanie sunt mult diferite. Până nu demult ele au format o singură unitate, în afară de cauze de ordin organiza­toric, la dezarondare s-a ţinut cont probabil şi de unele nepotriviri în ceea ce priveşte felul de a mun­ci al oamenilor din cele două sa­te. După dezarondare sălcudenii s-au pus pe treabă. Prin partici­parea masivă la muncă, în acest timp, ei au schimbat faţa unităţii, ca şi vechiul „renume" de codaşi în campaniile agricole. Munca le-a adus sălcudenilor un binemeritat loc în ierarhia unităţilor fruntaşe la toate muncile agricole. Fruntaşi sunt şi în actuala campanie de stringere a recoltei. La ora cînd scriem aceste rînduri C.A.P. Săl­cud a terminat recoltarea griului. Cu două zile în urmă, cînd am vizitat unitatea, aproape tot satul era la lucru in cîmp. Ne-au impre­sionat în mod deosebit elanul și hărnicia cu care munceau coo­peratorii pentru a strînge cu grijă ultimul bob de griu. Numai într-o singură tarla de griu se aflau pes­te 200 de cooperatori care mun­ceau la recoltat, transportat de snopi și treierat, într-o perfectă organizare a muncii, in timp ce transportul griului de pe cîmp se apropia de sfirșit, batoza lucra fă­ră întrerupere în două schimburi. Recolta este bună, cu mult peste prevederile planului, răsplătind din clin munca, hărnicia oamenilor. Şi la cooperativa vecină din Pa­­trilaca s-a muncit în actuala cam­panie mai bine ca în altele. Dar s-ar fi putut acţiona mai bine. In timp ce la Sălcud s-a terminat se­cerişul, aici griul mai stă „în pi­cioare" pe o suprafaţă de peste 120 ha. Există multe holde îmbu­­ruienate care reclamă participarea mai masivă a cooperatorilor la se­cerat. Munca combinelor nu e prea bine organizată. După părerele noastră nu era oportun ca toate cele cinci combine să treiere griul din claie în claie în timp ce ele puteau acţiona din plin în lan. Snopii recoltaţi cu mîna puteau fi transportaţi în şire la capătul tar­lalei, şi apoi treieraţi. In felul a­­cesta se făcea economie de timp, se putea avansa mai mult cu re­coltările. Ceea ce umbreşte însă mai mult activitatea oamenilor de aici este munca nu tocmai de ca­litate, risipa de boabe şi spice. Chiar sub ochii inginerului şi pre­şedintelui cooperatorii care alimen­tează combinele de la o claie la alta, lăsau in urma lor o mulţime de spice in loc să le adune cu grijă şi să le pună pe banda trans­­portoare a maşinii. La fel, unde s-a recoltat cu combina, pilcurile de griu căzut n-au fost recoltate manual şi în acest fel combinele au trecut peste spice. Acum trece şi presa de balotat paie. Cu un efort minim, cu mai multă grijă faţă de bunul obştesc s-ar fi putut evita risipa de boabe pentru care s-a muncit de-a lungul unui an întreg. TRAIAN GABOR cu solele, departe rezultatele Confecţiile mureşene tot mai căutate Cooperativa de producţie meş­teşugărească „Textila-Mureş“ din Tg-Mureş a cîştigat o binemeri­tată reputaţie pe piaţa externă. Anul trecut, ea a furnizat firmei olandeze TEX 200 de costume, după care a primit o comandă mai mare prin intermediul ICECOOP-ului. Recent, din Olan­da a fost expediată stofa necesa­ră pentru executarea a două mii de costume, aici la Tg.-Mureş. Comenzile ferme cu U.R.S.S. pe trimestrele III şi IV a. c. au fost suplimentate, colectivul de aici urmînd să furnizeze în a­­ceastă ţară pină la sfîrşitul anu­lui 50.000 de fuste şi 23.000 de sarafane. La cererea unor clienţi externi (din Franţa, Anglia, Libia, Israel) au fost prezentate în aceste ţări modele de costume bărbăteşti. De asemenea, cooperativa are comenzi ferme pentru covoare. Produsele cooperativei sunt so­licitate, bineînţeles, şi pe piaţa internă. Marile magazine din Ca­pitală preiau oricînd cu plăcere articolele cu marca fabricii „TEMUR“, iar UCECOM-ul re­curge, de asemenea, aici cînd are nevoie de asemenea articole pre­tenţioase ca rochiile jersey (con­fecţiile de mică serie). Printre noutăţile cu care se prezintă cooperativa pe piaţa in­ternă figurează scurtele relon şi bluzele scurte de tercot, foarte aspectuoase, a căror producţie în serie a început Oaspeţi francezi Ansamblul folcloric „La Pastourelle“ ne întoarce vizita Cititorii ziarului nostru au fost informaţi la timpul potrivit asu­pra vizitei ansamblului „Doina Tirnavelor" din Sighişoara in oraşul francez Caen, asupra spectacolelor pe care acesta le-a prezentat în Franţa. Intre 4 şi 7 august ansamblul francez, format din amatori şi condus de Cuy Laloubin, direc­tor artistic, va prezenta publicu­lui din Sighişoara (4 august — Casa de cultură), Sovata (5 au­gust — Casa de cultură) şi Tg.­­Mureş (6 august — Teatrul de vară) suite de dansuri bretone. Cintăreţul Jacques Lebouteiller va interpreta melodii de Brel, Ferré, Vignault, Leloutre intr-un mini-recital care va completa chipul artei amatoare din Bre­­tania. Se cuvine să intimpinăm cu ospitalitate grupul de oaspeţi făcîndu-i să se simtă tot atit de bine in România ca şi con­fraţii lor români in ţinuturile nordice ale Franţei. Ansamblul „La Pastourelle'' trăieşte din iniţiativa unor oa­meni de suflet. El reprezintă una din formele de păstrare a tradiţiei, tradiţie ameninţată de pătrunderea modei şi gustului eonttemporan in aşezările vechi ale regiunii. Creaţia folclorică, de altă factură decât cea româ­nească, se pare că şi mai puţin arhaică, provine din vremurile evului mediu, este fără îndoia­lă supusă unui proces de uni­formizare. împotriva lui, prin e­­fortul de a păstra formele traddi­ţionale, grupurile folclorice duc o luptă încununată adesea de succese. Bun venit, in Roma­nia! DAN CULCER SALARIAŢII radicală au cerut a activităţii şi reparare­a utilajelor Adunarea generală a reprezentan­­ţilor salariaţilor de la FABRICA DE CĂRĂMIZI ŞI ŢIGLE „MURE­ŞENI“ a apreciat pozitiv rezultatele obţinute în producţie în primul se­mestru şi a criticat lipsurile mani­festate în activitatea de ansamblu a colectivului propunînd totodată soluţii concrete care aplicate în practică vor duce la eliminarea ne­ajunsurilor manifestate. In primele şase luni ale anului, colectivul fabricii a produs peste prevederi 1.200.000 de cărămizi şi blocuri ceramice, 667.000 blocuri de zidărie uşoară, iar valoarea benefi­ciului realizat peste plan se ridică la 299.000 lei. Ţiglele ceramice sunt singurul produs la care planul se­mestrial s-a realizat doar în propor­ţie de 98,7 la sută. Această nereali­­zare se datoreşte în primul rînd ca­lităţii necorespunzătoare a materiei prime şi organizării defectuoase a procesului de producţie. Defecta­rea continuă a utilajelor din carieră a dereglat procesul tehnologic, ceea ce a avut repercusiuni directe asu­pra calităţii produselor şi a rea­lizării planului de cărămizi pline la export. Pentru a afla la concret cauzele care au influenţat negativ activita­tea întreprinderii, să dăm cuvînturi participanţilor la adunare. — Pentru a se crea condiţiile res­pectării cu stricteţe a fluxului teh­nologic e nevoie ca materia primă — argila — să corespundă normelor calitative prevăzute de STAS — a arătat responsabilul carierei, Avram Pop. Privită din acest unghi pro­blema, trebuie să recunosc că am realizat prea puţin faţă de cerinţele impuse şi în special în ceea ce pri­veşte asigurarea cantităţii necesare de argilă macerată, care să nu deţi­nă un procent prea mare de corpuri străine. Noi ne-am străduit să asi­gurăm pe cit posibil cantitativ ma­teria primă, însă în ceea ce priveşte calitatea, am rămas tributari. Pe lîngă deficienţele în organizarea muncii, care ne aparţin, am avut greutăţi mari cu utilajele din carie­ră. Două excavatoare şi buldozerul au stat zeci de zile in reparaţii, fără să mai socotim stagnările acciden­tale. Pentru a ieşi din impas e tre­buit să facem eforturi foarte mari. Referitor la prevederea din pla­nul M.T.O. pe 1972 ca pină la sfîrşi­tul acestui an să asigurăm un stoc de 140.000 mc argilă macerată, noi sîntem întru totul de acord şi ne angajăm să facem tot posibilul in vederea realizării lui, chiar înainte de termen. Dar, pentru a putea să ne achităm de această sarcină foar­te importantă, cerem sprijinul cen­tralei prin detaşarea pe cel puţin 40 de zile a unui buldozer care sa-l înlocuiască pe al nostru, pină vine de la reparat. De asemenea, condu­cerea întreprinderii trebuie să facă totul pentru repararea în cel mai scurt timp a liniei de vagoneţi şi sa urgenteze întocmirea documentaţiei IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 2-o) îmbunătăţirea de întreţinere ADUHAFULG GENER­ AL­E SALARIAŢILOR DIN ÎNTREPRINDERI în spiritul devotamentului faţă de patrie Am studiat cu atenţie şi cu mult interes propunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind îmbună­tăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a mem­brilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, precum şi ampla expunere la recenta consfătuire de lucru cu activul de partid din domeniul ideo­logiei — documente de mare însem­nătate, care au întrunit adeziunea întregului nostru popor, a tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sa­te, indiferent de naţionalitate. Ca unul care îmi desfăşor activi­­ta­tea în cadrul unui organ local al puterii şi administraţiei de stat, am avut şi am prilejul să constat zi de zi importanţa şi necesitatea ridică­rii gradului de conştiinţă al oame­nilor muncii. Noi, în ultimii ani, am realizat importante lucrări edilitar­­gospodăreşti, în toate satele de pe raza comunei, lucrări care au con­tribuit la schimbarea înfăţişării lo­calităţilor, creînd totodată condiţii tot mai bune pentru aprovizionarea şi deservirea populaţiei, pentru des­făşurarea activităţii instructiv-edu­­cative. S-au construit şi sunt în con­strucţie localuri de şcoli şi cămine culturale, magazine ale cooperaţiei de consum, drumuri şi trotuare, s-au amenajat spaţii verzi etc., as­pectul comunei noastre apropiin­­du-se tot mai rapid de cel al aşe­zărilor urbane. La toate aceste realizări, pe lin­gă marile eforturi făcute de stat, cetăţenii din comuna noastră au contribuit din plin, conştienţi fiind că tot ceea ce se realizează este în interesul lor, al copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Prin munca po­li­tico-educati­vă desfăşurată de or­ganizaţiile de partid, conştiinţa ce­tăţenească a crescut continuu, ceea ce a determinat ca de la mic la mare, sătenii să răspundă cu însu­fleţire şi să participe cu elan la ac­ţiunile întreprinse pe plan local. Importanta acţiune de bună gospo­dărire şi înfrumuseţare a localită­ţilor, în fruntea căreia se situează comuniştii, a căpătat un larg carac­ter de masă, antrenînd an de an u­­riaşe forţe. Noi, cetăţenii din comu­na Gurghiu ne mîndrim cu succe­sele dobîndite în această privinţă şi sînitem hotăriţi să facem totul pen­tru continua ridicare a nivelului e­­dilitar-gospodăresc al satelor noas­tre. După cum ştim cu toţii, în această etapă de dezvoltare a patriei, în faţa noastră stau sarcini deosebit de mari. Realizarea lor necesită mo­bilizarea tuturor forţelor, participa­rea activă, în cunoştinţă de cauză, a tuturor cetăţenilor; în acest sens, intensificarea şi îmbunătăţirea acti­vităţii politico-educative are o ma­re însemnătate. IN LUMINI­ PROGRAMULUI DE ACTIUNE IDEOLOGICO­­EDUCATIVĂ In baza legii, întreaga activitate a consiliilor populare are drept scop întărirea orînduirii socialiste, buna gospodărire a resurselor materiale şi de muncă, dezvoltarea forţelor de producţie şi diversificarea econo­miei locale, creşterea continuă a bunăstării materiale şi culturale a poporului, afirmarea multilaterală a personalităţii umane. Noi, cei care facem parte din conducerea consiliilor populare, a­­vem datoria să desfăşurăm o largă muncă de educare a maselor in spi­­ritul devotamentului faţă de patrie şi cauza socialismului, al interna­ţionalismului socialist şi al solida­rităţii cu oamenii muncii de pretu­tindeni Analiza extrem de aprofunda­tă făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu tuturor laturilor activi­tăţii politico-ideologice ne-a dat o pildă vie de felul cum trebuie să acţionăm în orice moment şi în Cri­­ce împrejurare. Deşi avem la dispoziţie mijloacele necesare, nu le-am folosit aşa cum trebuia pentru a determina la toţi cetăţenii o atitudine nouă. Căci, tre­buie să recunoaştem, mai există în­că oameni care se sustrag de la obligaţiile cetăţeneşti, încalcă legile şi normele de convieţuire, aduc pre­judicii avutului obştesc etc. Bine­înţeles, aceştia sunt puţini, dar sunt şi va trebui să facem să nu mai fie. Studiind importantele documente de partid, ne-am dat seama că atît comitetul comunal de partid cât şi consiliul popular comunal trebuie să orienteze întreaga activitate po­­litico-educativă spre educarea mase­­lor in spiritul devotamentului faţă de patrie şi cauza socialismului. Posibilităţi in această privinţă a­­vem, urmează doar să le folosim o:: pricepere şi eficienţă. In calitate de organe locale ale puterii de stat, consiliile populare se îngrijesc de buna funcţionare a şcolilor, conduc activitatea grădini­ţelor de copii, precum şi a cămine­lor culturale, cinematografelor, bi­bliotecilor, muzeelor şi a altor in­stituţii de cultură. Vom îndruma ac­tivitatea şcolilor în aşa fel ca tinăra generaţie să îndrăgească încă de pe băncile şcolii munca, educînd-o ast­fel prin muncă pentru muncă. Intensificind activita­tea căminele­­culturale, vom milita în perma­nenţă pentru ca acestea să serveas­că formării şi educării omului nou, ridicării conştiinţei lui socialiste. Programele căminelor culturale vor fi alcătuite în aşa fel încît să con­tribuie la respectarea legilor ţării, a normelor de convieţuire socialistă, la dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc, folosind în acest scop exem­ple locale. Vom face totul, pentru educarea tineretului, în special şi a tuturor cetăţenilor din comună în spiritul devotamentului faţă de pa­trie, faţă de cauza socialismului. LEON TRUŢIA membru al biroului comitetului comunal de partid, primarul comunei Gurghiu VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 28 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme călduroasă, dar uşor instabilă, cerul va fi variabil, local vor că­dea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vint slab pină la potrivit din nord-vest. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între 14—18 grade, maxi­mele intre 26—31 de grade. -sz'i' - £ • > :■ . - . ZONA INDUSTRIALA A TURZII. (Fotó: V. MOLDOVAN)

Next