Steaua Roşie, august 1971 (Anul 22, nr. 181-207)
1971-08-01 / nr. 181
m PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I mm ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN * » » » Anul XXIII. Nr. 181 (4.154) Duminică, 1 august 1971 4 pagini, 30 de bani Astăzi, temerarii navigatori ai marinei comerciale, harnicii constructori de nave, ostaşii marinei militare şi, alături de ei întregul popor, sărbătoresc „Ziua Marinei“, prilej de cinstire pentru cei care străbat mările şi oceanele lumii sub pavilion românesc. Astăzi, aflîndu-se pe Dunăre, pe Marea Neagră sau înfruntînd talazurile mărilor și oceanelor, navele sub pavilion românesc — petroliere sau remorchere fluviale, traulere, cargouri, vase de pasageri sau nave de luptă — arborează pavoazul sărbătoresc, marinarii raportind cu mindrie că se află la datorie, că misiunile încredinţate sunt îndeplinite cu cinste şi devotament. In anii construcţiei socialiste, sub conducerea Partidului Comunist Român, oamenii mării, constructorii navali, lucrătorii din porturi, marinarii militari au înregistrat, ca de altfel întregul nostru popor, succese remarcabile. Avem astăzi o flotă al cărei pavilion tricolor flutură în cele mai diferite puncte de pe glob, purtind mesajul unei ţâri socialiste înfloritoare, care doreşte să trăiască în pace cu toate ţările, să schimbe cu ele produsele muncii. Dispunînd de o mare capacitate, flota noastră comercială aduce o importantă contribuţie la sporirea exporturilor şi importurilor de mărfuri cu cele peste 100 de ţâri cu care România întreţine relaţii comerciale. Reconstruit şi modernizat, portul Constanţa — poarta maritimă a ţării — se va situa în categoria marilor porturi europene. Prin darea în exploatare a celor 48 de noi dane, la care vor putea acosta nave pînâ la 80.000 tdw, capacitatea traficului de mărfuri va atinge, la stadiul final, 51 milioane tone pe an. In ultimul an, la cheiurile portului Constanţa au acostat circa 2.000 de nave româneşti şi străine şi au fost manipulate peste 6,5 milioane tone mărfuri, de peste patru ori mai mult decit în 1965. Ziua Marinei înseamnă un prilej de a trece în revistă şi succesele marinarilor militari. Avîntul şi hotărîrea lor, munca perseverentă a comandanţilor, a organizaţiilor de partid şi de tineret este ilustrată în creşterea continuă a numărului marinarilor de frunte, a posturilor şi navelor fruntaşe. Marinarii, alături de ceilalţi militari ai forţelor noastre armate, îşi contopesc năzuinţa cu a întregului popor — ca pe pămîntul patriei dragi să fie apărate înfăptuirile socialiste independenţa şi suveranitatea de stat a României. Azi, inăltînd marele pavooz, marinarii, toţi cei ce duc mai departe tradiţiile marinei militare şi comerciale româneşti îşi exprimă hotărîrea neclintită de a sluji cu credință patria. România socialistă. UN ULTIM EFORT pentru strîngerea grabnică a întregii RECOLTE de GRÎU in ultimele patru zile s-a recoltat o suprafaţă de peste 13.500 ha cultivate cu griu, realizîndu-se un ritm mediu zilnic de 3.385 ha. Deşi viteza de lucru s-a mărit faţă de zilele anterioare, ritmul la seceriş nu a ajuns încă la capacitatea forţelor de care dispunem. După cum rezultă din situaţia operativă de vineri, 30 iulie, cooperativele agricole din judeţ au recoltat griul de pe 38.751 ha ceea ce reprezintă 67,6 la sută. Acţionînd cu toate forţele in lanuri alte unităţi agricole au raport Cînd se vor achita obligaţiile? Achitarea la timp a obligaţiilor către stat este considerată de majoritatea unităţilor agricole cooperatiste drept o îndatorire patriotică. De aceea multe unităţi, paralel cu secerişul, s-au grăbit să predea în bazele de recepţie griul contractat şi să achite în întregime plata muncilor I.M.A. Astfel, cooperative ca cele din Sălcud, Tirimia, Tg.-Mureş, Sinpetru şi-au achitat in întregime toate obligaţiile către stat. Recolta fiind bună, multe din ele au hotărit să suplimenteze contractul cu zeci de tone de griu. Cu toate rezultatele bune înregistrate, ritmul predărilor este nesatisfăcător. Multe unităţi amină nejustificat realizarea acestei importante sarcini. Aşa sunt cooperativele agricole din Agrişteu, Sînmartin, Crăeşti-Reghin, Batoş, Beica, Cozma şi altele, care n-au predat pină acum nici un bob de griu in bazele de recepţie, cu toate că au recoltat pină acum mari suprafeţe de grîu, iot terminarea secerişului. Printre acestea se numără I.A.S. Seuca, I.A.S. Sighişoara şi cooperativele agricole de producţie: Mădăraş, Poarta, Voiniceni, Corneşti, Mureşeni, Bereni, Fîntinele, Gâeşti, Pădureni. Avînd în vedere că şi alte unităţi sunt pe terminate cu recoltările, se cer luate măsuri pentru dirijarea operativă a combinelor din aceste cooperative spre cele rămase în urmă. In cooperativele din Iclânzel, Ogra, Bichiş, Miheş şi altele, dacă nu se vor primi ajutoare din alte părţi, secerişul griului ar putea să se prelungească peste limitele admise. Deşi în ultimele zile s-au luat măsuri pentru transportul clăilor de pe cîmp şi punerea în funcţie a batozelor, la treieriş continuă să existe o situaţie de loc satisfăcătoare. Faţă de recoltat treierişul griului s-a efectuat doar în proporţie de 47,6 la sută. Pe cîmp continuă să existe zeci de mii de clăi care, aşa după cum s-au dat indicaţiile, trebuie să fie transportate fără întirziere la aici. Jinind cont de forţele pe care le avem la dispoziţie, există toate condiţiile ca în cel mult cinci zile să se încheie secerişul griului în toate unităţile. Pentru aceasta se impune ca organele agricole judeţene, delegaţii trimişi în teren să sprijine mai mult conducerile unităţilor rămase în urmă, astfel încît recoltarea să se termine la timp. O situaţie cu totul nesatisfăcătoare prezintă ritmul in care se lucrează la eliberarea terenului de paie şi executarea arăturilor de vară, în cooperative ca cele din Căpuş, Deag, Cecălaca, Sinpaul, Bichiş şi altele în miriştea de griu nu s-a tras pînâ acum aproape nici o brazdă. La nivel de judeţ arăturile s-au efectuat doar în proporţie de 24,3 la sută. Peste tot se motivează că tractoarele sunt ocupate la combine. Se pune însă întrebarea ce fac tractoarele destinate efectuării arăturilor? Răspunsul s-ar putea găsi vizitînd secţiile de mecanizare unde staţionează zilnic cîte 2—3 tractoare, unele defecte, altele fără oameni. Inginerul Emil Anca de la C.A.P. Zau „cintăreşte“ in palme rodul bogat al ultimelor suprafeţe secerate. Aproape. Cooperativele agricole din Sălcud şi Petrilaca sunt vecine, au aproape aceleaşi condiţii, dar rezultatele ce le obţin în general şi în special acum în campanie sunt mult diferite. Până nu demult ele au format o singură unitate, în afară de cauze de ordin organizatoric, la dezarondare s-a ţinut cont probabil şi de unele nepotriviri în ceea ce priveşte felul de a munci al oamenilor din cele două sate. După dezarondare sălcudenii s-au pus pe treabă. Prin participarea masivă la muncă, în acest timp, ei au schimbat faţa unităţii, ca şi vechiul „renume" de codaşi în campaniile agricole. Munca le-a adus sălcudenilor un binemeritat loc în ierarhia unităţilor fruntaşe la toate muncile agricole. Fruntaşi sunt şi în actuala campanie de stringere a recoltei. La ora cînd scriem aceste rînduri C.A.P. Sălcud a terminat recoltarea griului. Cu două zile în urmă, cînd am vizitat unitatea, aproape tot satul era la lucru in cîmp. Ne-au impresionat în mod deosebit elanul și hărnicia cu care munceau cooperatorii pentru a strînge cu grijă ultimul bob de griu. Numai într-o singură tarla de griu se aflau peste 200 de cooperatori care munceau la recoltat, transportat de snopi și treierat, într-o perfectă organizare a muncii, in timp ce transportul griului de pe cîmp se apropia de sfirșit, batoza lucra fără întrerupere în două schimburi. Recolta este bună, cu mult peste prevederile planului, răsplătind din clin munca, hărnicia oamenilor. Şi la cooperativa vecină din Patrilaca s-a muncit în actuala campanie mai bine ca în altele. Dar s-ar fi putut acţiona mai bine. In timp ce la Sălcud s-a terminat secerişul, aici griul mai stă „în picioare" pe o suprafaţă de peste 120 ha. Există multe holde îmburuienate care reclamă participarea mai masivă a cooperatorilor la secerat. Munca combinelor nu e prea bine organizată. După părerele noastră nu era oportun ca toate cele cinci combine să treiere griul din claie în claie în timp ce ele puteau acţiona din plin în lan. Snopii recoltaţi cu mîna puteau fi transportaţi în şire la capătul tarlalei, şi apoi treieraţi. In felul acesta se făcea economie de timp, se putea avansa mai mult cu recoltările. Ceea ce umbreşte însă mai mult activitatea oamenilor de aici este munca nu tocmai de calitate, risipa de boabe şi spice. Chiar sub ochii inginerului şi preşedintelui cooperatorii care alimentează combinele de la o claie la alta, lăsau in urma lor o mulţime de spice in loc să le adune cu grijă şi să le pună pe banda transportoare a maşinii. La fel, unde s-a recoltat cu combina, pilcurile de griu căzut n-au fost recoltate manual şi în acest fel combinele au trecut peste spice. Acum trece şi presa de balotat paie. Cu un efort minim, cu mai multă grijă faţă de bunul obştesc s-ar fi putut evita risipa de boabe pentru care s-a muncit de-a lungul unui an întreg. TRAIAN GABOR cu solele, departe rezultatele Confecţiile mureşene tot mai căutate Cooperativa de producţie meşteşugărească „Textila-Mureş“ din Tg-Mureş a cîştigat o binemeritată reputaţie pe piaţa externă. Anul trecut, ea a furnizat firmei olandeze TEX 200 de costume, după care a primit o comandă mai mare prin intermediul ICECOOP-ului. Recent, din Olanda a fost expediată stofa necesară pentru executarea a două mii de costume, aici la Tg.-Mureş. Comenzile ferme cu U.R.S.S. pe trimestrele III şi IV a. c. au fost suplimentate, colectivul de aici urmînd să furnizeze în această ţară pină la sfîrşitul anului 50.000 de fuste şi 23.000 de sarafane. La cererea unor clienţi externi (din Franţa, Anglia, Libia, Israel) au fost prezentate în aceste ţări modele de costume bărbăteşti. De asemenea, cooperativa are comenzi ferme pentru covoare. Produsele cooperativei sunt solicitate, bineînţeles, şi pe piaţa internă. Marile magazine din Capitală preiau oricînd cu plăcere articolele cu marca fabricii „TEMUR“, iar UCECOM-ul recurge, de asemenea, aici cînd are nevoie de asemenea articole pretenţioase ca rochiile jersey (confecţiile de mică serie). Printre noutăţile cu care se prezintă cooperativa pe piaţa internă figurează scurtele relon şi bluzele scurte de tercot, foarte aspectuoase, a căror producţie în serie a început Oaspeţi francezi Ansamblul folcloric „La Pastourelle“ ne întoarce vizita Cititorii ziarului nostru au fost informaţi la timpul potrivit asupra vizitei ansamblului „Doina Tirnavelor" din Sighişoara in oraşul francez Caen, asupra spectacolelor pe care acesta le-a prezentat în Franţa. Intre 4 şi 7 august ansamblul francez, format din amatori şi condus de Cuy Laloubin, director artistic, va prezenta publicului din Sighişoara (4 august — Casa de cultură), Sovata (5 august — Casa de cultură) şi Tg.Mureş (6 august — Teatrul de vară) suite de dansuri bretone. Cintăreţul Jacques Lebouteiller va interpreta melodii de Brel, Ferré, Vignault, Leloutre intr-un mini-recital care va completa chipul artei amatoare din Bretania. Se cuvine să intimpinăm cu ospitalitate grupul de oaspeţi făcîndu-i să se simtă tot atit de bine in România ca şi confraţii lor români in ţinuturile nordice ale Franţei. Ansamblul „La Pastourelle'' trăieşte din iniţiativa unor oameni de suflet. El reprezintă una din formele de păstrare a tradiţiei, tradiţie ameninţată de pătrunderea modei şi gustului eonttemporan in aşezările vechi ale regiunii. Creaţia folclorică, de altă factură decât cea românească, se pare că şi mai puţin arhaică, provine din vremurile evului mediu, este fără îndoială supusă unui proces de uniformizare. împotriva lui, prin efortul de a păstra formele traddiţionale, grupurile folclorice duc o luptă încununată adesea de succese. Bun venit, in Romania! DAN CULCER SALARIAŢII radicală au cerut a activităţii şi repararea utilajelor Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la FABRICA DE CĂRĂMIZI ŞI ŢIGLE „MUREŞENI“ a apreciat pozitiv rezultatele obţinute în producţie în primul semestru şi a criticat lipsurile manifestate în activitatea de ansamblu a colectivului propunînd totodată soluţii concrete care aplicate în practică vor duce la eliminarea neajunsurilor manifestate. In primele şase luni ale anului, colectivul fabricii a produs peste prevederi 1.200.000 de cărămizi şi blocuri ceramice, 667.000 blocuri de zidărie uşoară, iar valoarea beneficiului realizat peste plan se ridică la 299.000 lei. Ţiglele ceramice sunt singurul produs la care planul semestrial s-a realizat doar în proporţie de 98,7 la sută. Această nerealizare se datoreşte în primul rînd calităţii necorespunzătoare a materiei prime şi organizării defectuoase a procesului de producţie. Defectarea continuă a utilajelor din carieră a dereglat procesul tehnologic, ceea ce a avut repercusiuni directe asupra calităţii produselor şi a realizării planului de cărămizi pline la export. Pentru a afla la concret cauzele care au influenţat negativ activitatea întreprinderii, să dăm cuvînturi participanţilor la adunare. — Pentru a se crea condiţiile respectării cu stricteţe a fluxului tehnologic e nevoie ca materia primă — argila — să corespundă normelor calitative prevăzute de STAS — a arătat responsabilul carierei, Avram Pop. Privită din acest unghi problema, trebuie să recunosc că am realizat prea puţin faţă de cerinţele impuse şi în special în ceea ce priveşte asigurarea cantităţii necesare de argilă macerată, care să nu deţină un procent prea mare de corpuri străine. Noi ne-am străduit să asigurăm pe cit posibil cantitativ materia primă, însă în ceea ce priveşte calitatea, am rămas tributari. Pe lîngă deficienţele în organizarea muncii, care ne aparţin, am avut greutăţi mari cu utilajele din carieră. Două excavatoare şi buldozerul au stat zeci de zile in reparaţii, fără să mai socotim stagnările accidentale. Pentru a ieşi din impas e trebuit să facem eforturi foarte mari. Referitor la prevederea din planul M.T.O. pe 1972 ca pină la sfîrşitul acestui an să asigurăm un stoc de 140.000 mc argilă macerată, noi sîntem întru totul de acord şi ne angajăm să facem tot posibilul in vederea realizării lui, chiar înainte de termen. Dar, pentru a putea să ne achităm de această sarcină foarte importantă, cerem sprijinul centralei prin detaşarea pe cel puţin 40 de zile a unui buldozer care sa-l înlocuiască pe al nostru, pină vine de la reparat. De asemenea, conducerea întreprinderii trebuie să facă totul pentru repararea în cel mai scurt timp a liniei de vagoneţi şi sa urgenteze întocmirea documentaţiei IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 2-o) îmbunătăţirea de întreţinere ADUHAFULG GENER ALE SALARIAŢILOR DIN ÎNTREPRINDERI în spiritul devotamentului faţă de patrie Am studiat cu atenţie şi cu mult interes propunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, precum şi ampla expunere la recenta consfătuire de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei — documente de mare însemnătate, care au întrunit adeziunea întregului nostru popor, a tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate, indiferent de naţionalitate. Ca unul care îmi desfăşor activitatea în cadrul unui organ local al puterii şi administraţiei de stat, am avut şi am prilejul să constat zi de zi importanţa şi necesitatea ridicării gradului de conştiinţă al oamenilor muncii. Noi, în ultimii ani, am realizat importante lucrări edilitargospodăreşti, în toate satele de pe raza comunei, lucrări care au contribuit la schimbarea înfăţişării localităţilor, creînd totodată condiţii tot mai bune pentru aprovizionarea şi deservirea populaţiei, pentru desfăşurarea activităţii instructiv-educative. S-au construit şi sunt în construcţie localuri de şcoli şi cămine culturale, magazine ale cooperaţiei de consum, drumuri şi trotuare, s-au amenajat spaţii verzi etc., aspectul comunei noastre apropiindu-se tot mai rapid de cel al aşezărilor urbane. La toate aceste realizări, pe lingă marile eforturi făcute de stat, cetăţenii din comuna noastră au contribuit din plin, conştienţi fiind că tot ceea ce se realizează este în interesul lor, al copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor. Prin munca politico-educativă desfăşurată de organizaţiile de partid, conştiinţa cetăţenească a crescut continuu, ceea ce a determinat ca de la mic la mare, sătenii să răspundă cu însufleţire şi să participe cu elan la acţiunile întreprinse pe plan local. Importanta acţiune de bună gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor, în fruntea căreia se situează comuniştii, a căpătat un larg caracter de masă, antrenînd an de an uriaşe forţe. Noi, cetăţenii din comuna Gurghiu ne mîndrim cu succesele dobîndite în această privinţă şi sînitem hotăriţi să facem totul pentru continua ridicare a nivelului edilitar-gospodăresc al satelor noastre. După cum ştim cu toţii, în această etapă de dezvoltare a patriei, în faţa noastră stau sarcini deosebit de mari. Realizarea lor necesită mobilizarea tuturor forţelor, participarea activă, în cunoştinţă de cauză, a tuturor cetăţenilor; în acest sens, intensificarea şi îmbunătăţirea activităţii politico-educative are o mare însemnătate. IN LUMINI PROGRAMULUI DE ACTIUNE IDEOLOGICOEDUCATIVĂ In baza legii, întreaga activitate a consiliilor populare are drept scop întărirea orînduirii socialiste, buna gospodărire a resurselor materiale şi de muncă, dezvoltarea forţelor de producţie şi diversificarea economiei locale, creşterea continuă a bunăstării materiale şi culturale a poporului, afirmarea multilaterală a personalităţii umane. Noi, cei care facem parte din conducerea consiliilor populare, avem datoria să desfăşurăm o largă muncă de educare a maselor in spiritul devotamentului faţă de patrie şi cauza socialismului, al internaţionalismului socialist şi al solidarităţii cu oamenii muncii de pretutindeni Analiza extrem de aprofundată făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu tuturor laturilor activităţii politico-ideologice ne-a dat o pildă vie de felul cum trebuie să acţionăm în orice moment şi în Crice împrejurare. Deşi avem la dispoziţie mijloacele necesare, nu le-am folosit aşa cum trebuia pentru a determina la toţi cetăţenii o atitudine nouă. Căci, trebuie să recunoaştem, mai există încă oameni care se sustrag de la obligaţiile cetăţeneşti, încalcă legile şi normele de convieţuire, aduc prejudicii avutului obştesc etc. Bineînţeles, aceştia sunt puţini, dar sunt şi va trebui să facem să nu mai fie. Studiind importantele documente de partid, ne-am dat seama că atît comitetul comunal de partid cât şi consiliul popular comunal trebuie să orienteze întreaga activitate politico-educativă spre educarea maselor in spiritul devotamentului faţă de patrie şi cauza socialismului. Posibilităţi in această privinţă avem, urmează doar să le folosim o:: pricepere şi eficienţă. In calitate de organe locale ale puterii de stat, consiliile populare se îngrijesc de buna funcţionare a şcolilor, conduc activitatea grădiniţelor de copii, precum şi a căminelor culturale, cinematografelor, bibliotecilor, muzeelor şi a altor instituţii de cultură. Vom îndruma activitatea şcolilor în aşa fel ca tinăra generaţie să îndrăgească încă de pe băncile şcolii munca, educînd-o astfel prin muncă pentru muncă. Intensificind activitatea cămineleculturale, vom milita în permanenţă pentru ca acestea să servească formării şi educării omului nou, ridicării conştiinţei lui socialiste. Programele căminelor culturale vor fi alcătuite în aşa fel încît să contribuie la respectarea legilor ţării, a normelor de convieţuire socialistă, la dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc, folosind în acest scop exemple locale. Vom face totul, pentru educarea tineretului, în special şi a tuturor cetăţenilor din comună în spiritul devotamentului faţă de patrie, faţă de cauza socialismului. LEON TRUŢIA membru al biroului comitetului comunal de partid, primarul comunei Gurghiu VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 28 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme călduroasă, dar uşor instabilă, cerul va fi variabil, local vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vint slab pină la potrivit din nord-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 14—18 grade, maximele intre 26—31 de grade. -sz'i' - £ • > :■ . - . ZONA INDUSTRIALA A TURZII. (Fotó: V. MOLDOVAN)