Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)

1971-09-05 / nr. 212

r Mai multă atenţie asociaţiilor intercooperatiste (Urmare din polg. 1) La Acăţari se cere rezolvată problema asigurării apei potabile pentru ferma de creştere a tine­retului bovin unde şi la ora ac­tuală se transportă apă cu cister­nele de la mari distanţe. Cea mai mare greutate care se întîmpină la asociaţia din Acăţari este lipsa unor mijloace de trans­port proprii. Cele 9 atelaje de care dispun fermele abia asigură rezolvarea problemelor curente. Lipsa unor tractoare cu remorci sau autocamioane creează mari greutăţi în transportul furajelor. La asociaţia din Sighişoara, această problemă a fost rezolvată pe plan local ca urmare a insistenţei con­ducerii acesteia. Nu s-ar putea rezolva în acest fel problema mij­loacelor de transport şi la Aso­ciaţia intercooperatistă din Acă­ţari? Noi considerăm că e posi­bil. Dar în această problemă se cere mai mult sprijin şi din partea organelor agricole judeţene. Cu sprijinul acestor organe şi în spe­cial al lucrătorilor de la U.J.C.A.P. se cer rezolvate şi alte probleme în interesul îmbunătăţirii activi­tăţii în aceste noi nuclee de aso­ciere intercooperatiste. La Acăţari de pildă, se pune cu acuitate şi problema stabilizării oamenilor ca­re lucrează la ferma de vaci. Cu îngrijitori care se schimbă de la o lună la alta nu te poţi aştepta la rezultatele scontate. Omul fiind principalul factor care hotărăşte soarta producţiei, se impune ca in cel mai scurt timp să se asigure la toate loturile de animale îngri­jitori permanenţi proveniţi din cei mai buni cooperatori. Noua formă de organizare permite acest lucru mai ales că există posibilităţi mul­tiple de cointeresare a celor care lucrează în acest sector, în rezol­varea acestei probleme un rol ho­­tărîtor ar trebui să-l aibă orga­nizaţiile de partid din unităţile a­­sociate. Predind animalele asocia­ţiilor nu înseamnă că organizaţiile de partid, conducerile C.A.P. s-au absolvit de sarcini. Nu trebuie să se uite că animalele strînse în a­­sociaţie fac parte tot din avu­tul obştesc, în condiţiile unei a­­griculturi moderne ele reprezintă valoarea cea mai de preţ şi ca a­­tare nu trebuie să ne fie indife­rent felul cum se desfăşoară ac­tivitatea în aceste asociaţii inter­cooperatiste. Aceste unităţi trebuie să devină în cel mai scurt timp rentabile, deoarece pierderile ca­re se înregistrează încă la fermele de vaci vor fi suportate tot de către unităţile asociate şi apoi statul nu poate să finanţeze la nesfîrşit activitatea de producţie. PAGINA 2 STEAUA ROȘIE | | ­ Ne asociem părerilor unei asociaţii de locatari P. POPSDR in schimb, noi am luat cunoştin­ţă şi de alte lucruri pe care con­ducerea I.L.P. ar trebui să le cu­noască. In primul rînd, lipseşte controlul asupra felului cum este îngrijit şi conservat fondul locativ. In al doilea rînd, la apelul locata­rilor, întreprinderea răspunde pre­zent cu foarte mare întîrziere, ceea ce nu este nici în interesul cetăţe­nilor, dar nici al statului. Arătam mai sus că urmele lăsa­te de inundaţiile din primăvara a­­nului 1970 se mai văd şi astăzi. Sînt şi din cele care nu se văd, dar se simt după fiecare ploaie. Aici, conductele de canalizare sînt pline cu pămînt, nefiind încă des­fundate. Astfel, pe timp de ploa­ie, apa nu se poate scurge, intrînd în apartamentele oamenilor. Re­cent, din această cauză, a fost inundat şi sediul asociaţiei de lo­catari. Comitetul asociaţiei s-a a­­dresat în această privinţă I.L.P. Răspunsul a fost că de canalizare nu se ocupă I.L.P. ci Întreprinde­rea comunală. Nu era mai corect oare ca în loc de un asemenea răspuns, I.L.P. să fi intervenit prompt la întreprinderea comuna­lă? Asociaţia locatarilor nr. 19 este de părere că unii din cei însărci­naţi cu rezolvarea problemelor ce­tăţenilor nu se achită de sarcini aşa cum ar trebui. Şi nu numai în privinţa fondului locativ, ci şi în al­te domenii, cum ar fi, de pildă, cel al aprovizionării. De exemplu, in cartierul N. Bălcescu, în blocuri, există peste 1.000 de persoane. Acestora li se adaugă alte mii din străzile alăturate. Tocmai de ace­ea, s-a solicitat, şi nu o dată, ca magazinul cu autoservire din acest cartier să funcţioneze în două schimburi, pentru ca oamenii să se poată aproviziona, însă, cererile în privinţa gospodăririi şi con­servării spaţiului locativ, Legea nr. 10 precizează atit obligaţiile pro­prietarului, cît şi cele ale chiriaşu­lui. Cine nu respectă aceste obli­gaţii înseamnă că încalcă legea. Recent, în calitate de proprietar, I.L.P. Tg.-Mureş a chemat în faţa legii un chiriaş, un locatar domi­ciliat in strada Stelelor nr. 19. Des­­chizînd acţiunea, I.L.P. motivează că, după 29 august 1968, în apar­tamentul închiriat locatarului res­pectiv a efectuat unele reparaţii, ce cad în sarcina chiriaşului, în valoare de 2.941 lei şi că din a­­ceastă sumă cetăţeanul a achitat 1.500 lei, refuzînd să achite restul de 1.451 lei. Stînd de vorbă cu locatarul îm­potriva căruia s-a intentat proces, aflăm că s-a mutat în locuinţa res­pectivă la sfîrşitul lunii octombrie 1968, în baza repartiţiei obţinute la 19 septembrie al aceluiaşi an şi că de atunci nu s-a bătut nici mă­car un cui în apartamentul respec­tiv. Deci, deşi n-a efectuat nici o re­paraţie, I.L.P. cheamă omul în ju­decată. De ce nu cheamă oare în faţa legii şi cetăţenii din cartierul Nicolae Bălcescu? Nu de alta, dar I.L.P. nu se achită de obligaţiile prevăzute de lege. După cum ne relatează tovarăşul Nicolae Zamfir, preşedintele comitetului asociaţiei de locatari nr. 19 din acest car­tier, numeroasele cereri adresate de cetăţeni I.L.P. au rămas fără răspuns. Bunăoară, pe pereţii par­terelor de la blocuri, urmele lăsa­te de inundaţiile din primăvara a­­nului trecut se văd şi azi, I.L.P. ne­găsind pînă în prezent timpul ne­cesar pentru văruirea lor. Aici, ca şi în alte cartiere, inun­daţiile au provocat mari degra­dări, fiind necesar să se în­locuias­că parchetul in multe apartamen­tor n-au avut ecou. Astfel, pentru te de la parterul blocurilor. Este a se putea aproviziona, cetăţenii ştiut că I.L.P. n-a dispus de forţă de aici sunt nevoiţi să se deplaseze de muncă suficientă pentru înle­în alte cartiere ale oraşului. Aici citirea parchetului. Pentru ca to­a existat şi un chioşc al C.L.F. tuşi cetăţenii să nu sufere, s-a­u-Timp de doi ani de zile, acesta a juns la o înţelegere. I.L.P. a asi­stat gol. Culmea insă, cînd cetă­gurat parchetul, iar locatarii, prin­tenii au cerut ca C.L.F. să aducă parchetari particulari, l-au aşezat marfă, a dus chioşcul, în apartamente, urmînd ca I.L.P. Ne asociem părerilor asociaţiei să le restituie cheltuielile. Dar cu de locatari şi în privinţa aprovizio­înţelegerea au rămas. Cetăţenii, 28 ţării, considerînd că este necesar la număr, nu înţeleg şi nu înţele­ca organele în drept să întreprin­gem nici noi, de ce se tărăgănea­ză măsurile cuvenite pentru des­ză­rtita timp o problemă simplă? — Noi am rezolvat aceste pro­chiderea în acest cartier a unui chioşc pentru desfacerea legume­bleme pentru toţi cetăţenii din c­lor şi fructelor. Totodată, magazi­raş care ni s-au adresat — ne spu­ne tovarăşa Székely Olga, conta­­bil-şef la I.L.P. Despre situaţia din Bălcescu n-am cunoştinţă. U­­ nul cu autoservire să funcţioneze în două schimburi. BACŞIŞUL — izvor de flagrante încălcări ale echităţii sociale Măsurile adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii politico­­ideologice, de educare marxist­­leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, traseaza coordonatele unui amplu program de acţiune în deplină concordanţă cu înaltele exigenţe şi cerinţe ale actualei etape a construcţiei socia­liste în patria noastră. Ritmul, am­ploarea şi profunzimea operei de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate se află în cea mai strinsă legătură cu gradul de conştiinţă al poporului, cu ni­velul combativităţii faţă de orice fenomene negative. Bucurîndu-se de îndrumarea şi sprijinul organelor şi organizaţiilor de partid, cooperaţia meşteşugă­rească din judeţul nostru a reu­şit an de an să se dezvolte, să-şi depăşească sarcinile de plan care i-au revenit. Micile ateliere şi con­diţiile de muncă grele sunt de mult de domeniul trecutului: astăzi nu­mai valoarea mijloacelor fixe de producţie se ridică la peste 120 milioane lei, în cea mai mare parte noi, cu condiţii optime de muncă. Elanul cu care cooperato­rii meşteşugari, în frunte cu comu­niştii, au muncit şi în acest an, se reflectă în rezultatele obţinute în îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în în­trecerea socialistă. Astfel, în cins­tea celei de a XXVII-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, sarcina de plan a producţiei marfă a fost realizată cu 13 zile înainte de termen, an­gajamentul anual fiind îndeplinit în proporţie de 88 la sută. Pină la sfîrşitul anului se preconizează o depăşire de 35—38 milioane lei. In mod corespunzător au fost reali­zaţi toţi indicatorii de plan: deser­virea populaţiei, livrările către fondul pieţii şi export etc., iar e­­ficienţa întregii activităţi este in creştere, astfel că la beneficii, ca urmare a reducerii preţului de cost, s-a obţinut o depăşire de peste 4 milioane lei. Redînd tabloul frumoaselor re­zultate obţinute, nu putem însă trece cu vederea unele fenomene de superficialitate tendinţele de dispreţ faţă de muncă, de para­zitism şi de viaţă uşoară. Suflul creator şi novator al politicii par­tidului este indiscutabil legat de ridicarea combativităţii faţă de a­­semenea fenomene, de influenţele ideologice retrograde de cosmo­politism, faţă de orice concepţii şi manifestări care dăunează activi­tăţii noastre. Cu ocazia adunărilor generale semestriale şi a dezba­terii documentelor de partid pri­vind îmbunătăţirea activităţii po­­litico-ideologice de educare mar­­xist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, ţinute în uniune şi în toate cooperativele din judeţul nostru, a rezultat că mai sunt, deşi puţine la număr, cazuri de indisciplină, de favori­tism în deservire, de gospodărire proastă a avutului obştesc şi chiar delapidări. Asemenea cazuri au prilejuit luări ferme de poziţii îm­potriva acestor rămăşiţe ale trecu­tului şi s-au făcut propuneri con­crete pentru înlăturarea lor defi­nitivă din activitatea care se depune zi de zi. Pe drept cuvînt, cooperatoarea Vincze Magda de la „Arta­ lemnu­­lui" Tg.-Mureş a criticat întîrzierile de la program ale unor lucrători, fapt care împiedică realizarea exemplară a sarcinilor de produc­ţie, îngreunînd munca celorlalţi, ridicîndu-se totodată şi cazurile in care unii folosesc in timpul lucru­lui băuturi alcoolice. La unitatea de frizerie-coafură din complexul Mureşeni au fost găsiţi coope­ratori care, la micul dejun, con­sumau băuturi alcoolice, în timp ce clientela aştepta să fie servită. Fiind izvorul unor flagrante în­călcări ale echităţii sociale, sursă de creştere a preţurilor şi de trai uşor pentru unii, bacşişul a fost supus unor Critici aspre în adu­nările generale de secţii şi coo­perative. Aceasta cu atît mai mult cu cît o serie de tarife (frizerie, croitorie etc.) au fost corectate în ultimii ani pentru a fi corelate cu cantitatea şi calitatea muncii de­puse. In cuvîntul lor, numeroşi co­operatori au luat poziţie împotriva acestor practici dăunătoare, pro­­punînd interzicerea categorică a bacşişului şi sancţionarea celor care vor mai pretinde sau primi bani peste tarifele legale. Şi în cooperaţia meşteşugăreas­că, disciplina înseamnă nu numai prezenţa la lucru ci şi comportare civilizată faţă de clientelă, respec­tarea riguroasă a termenelor de probă şi execuţie a comenzilor, a­­plicarea corectă a tarifelor, atitu­dine înaintată faţă de avutul ob­ştesc. Cu alte cuvinte, disciplina în­seamnă deservire exemplară. Pen­tru atingerea acestor obiective, bi­roul organizaţiei de partid şi con­ducerea uniunii au adoptat un plan de măsuri menit să ridice la nivelul actualelor cerinţe întrea­ga activitate a cooperaţiei meşte­şugăreşti din judeţ. O atenţie deo­sebită este acordată de către or­ganizaţiile de partid de la uniune şi cooperative organizaţiilor de fe­mei şi de tineret precum şi muncii cultural-educative care, prin con­ferinţe cu caracter politico-ideo­logic, programe ale brigăzilor de agitaţie, manifestări culturale, să creeze opinie de masă faţă de cei cu mentalitate înapoiată, de cei care săvîrşesc abateri de la dis­ciplină. Sarcini importante revin condu­cerilor de cooperative şi unităţi, care trebuie să asigure lucru per­manent pentru fiecare cooperator în aşa fel încît aceştia să aibă po­sibilitatea realizării cîştigurilor pla­nificate, care să nu fie sub nivelul încadrării nici unui membru al co­lectivului. Recunoscători partidului pentru îndrumarea şi sprijinul acordat, pentru minunatele condiţii de lu­cru şi viaţă create, cooperatorii meşteşugari din judeţul nostru se alătură tuturor oamenilor muncii în eforturile comune pentru înfăp­tuirea neabătută a politicii înţe­lepte a partidului, pentru înflori­rea patriei noastre socialiste. IOAN BORDA vicepreşedinte al Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti III­­III 1"." Drumuri noi la Porţile de Fier (Foto: V. MOLDOVAN) II II I II I IiIIII •I I I I I Cinema DUMINICĂ, 5 SEPTEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Cortul roşu (ambele serii —­ orele: 10 — 16 — 18 şi 21). Grădina de vară: Cortul roşu (ambele serii — ora 19,30). Select: Şi caii se împuşcă, nu-i aşa? Progresul: Cum am declanşat al doilea război mondial (ambele serii). Tineretului: Godl! Unirea: Un italian in America. Flacăra: Me­dicul de la asigurări. SIGHI­ŞOARA — Lumina: Secretul de la Santa Vittoria. LUDUȘ Flacăra: Los Tarantos. IERNUT — Lumina : Omul din Sierra. SARMAȘU — Popular: Fablio magicianul. REGHIN — Patria: Fantasme. Victoria: Balada pentru cei căzuţi. TIRNĂVENI — Melodia: Adio, Granada. SOVATA — Doina: Moartea fi­­latelistu­lu­i. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Printre co­linele verzi. FINTÎNELE — Pa­tria: Sechestrul de persoane. MIERCUREA NIRAJULU! Ni­­rajul: Povestea piticului Bimbo. LUNI, 6 SEPTEMBRIE TG.-MUREŞ Arta: Brigada diverse in alertă Grădina de vară: Brigada diverse in alertă (ora 19:30). Progresul: Secretul planetei maimuţelor. Select: Cadavrul viu (ambele serii). Ti­neretului: Dispariţia lui Timo. Unirea: Un italian în America. Flacăra: Fiicele partidului. SI­GHIŞOARA Lumina : Sărutul. LUDUŞ — Flacăra: Celebrul 702. IERNUT — Lumina: Măsu­ra riscului. SARMAŞU — Popu­lar: Tăcerea bărbaţilor. RE­GHIN — Patria: Tudor (ambele serii). TIRNĂVENI ~- Melodia: Anotimpuri. SOVATA Doina: Columna (ambele serii). SIN­­GEORGIU DE PĂDURE - Popular: Sechestru de persoa­ne. FiNTiNELE — Patria: Impos­torii. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Printre colinele verzi. Televiziune DUMINICĂ, 5 SEPTEMBRIE 8,30 — Sport şi sănătate; 8,40 — Matineu duminical pentru copii; 10,00 — Viaţa satului; 11,15 — Start în cea de-a doua etapă a concursului coral — Cîntare patriei; 12,00 — De strajă patriei; 12,30 — Emisiune în limba maghiară; 14,00 — Postmeridian FOTBAL: Steaua — Farul Constanţa. Transmisiu­ne directă de la Stadionul Re­publicii; 15,45 —­ Magazin; 16,30 — Campionatele balcani­ce de atletism — finale, şi Cam­pionatele mondiale de lupte - finale. Transmisiuni directe de la Zagreb şi Sofia; 18,10 — Film serial pentru tineret. Pla­neta giganţilor; 19,00­­— Vetre folclorice; 19,20 —­ 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,10 — Reportajul săp­­tâ­mânii. Destinul unei familii; 20,30 — Film artistic: Paharul cu apă — premieră pe ţară; 21,55­­— Cu şi fără cuvinte... program distractiv; 22,50 — Te­lejurnalul de noapte. Sport. LUNI, 6 SEPTEMBRIE 18,00 — Două interprete ale cîntecului popular: Maria Mar­­cu şi Ismail Elmas; 18,15 — Scena; 18,45 — Stop-cadru; 19,15­­- Publicitate; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejur­nalul de seară; 20,10 — Patriei. Spectacol literar-muzical; 20,30 — Roman foileton: Contesa Cosei (III); 21,20 — Pămînt al oamenilor; 21,55 —­ Intîlnire cu opereta; 22,40 — Din țările so­cialiste; 22,55 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş LUNI, 6 SEPTEMBRIE in limba română. 6,30—7: Marşuri de fanfară. Imagini contemporane. Muzică uşoară, voce Anda Călugăreanu. 16,30—18: Cronica de luni. Noutăţi de muzică uşoară. Car­net săptăminal. Omul de lingă tine. Muzică corală româneas­că. Sport. Orchestre de muzică populară. In limba maghiară : 6—6,30 : Muzică populară. Reflecţii pe teme economice. 18—19,30: Cronica de luni. Poşta muzica­lă. Şcoala părinţilor. Pagini a­lese din operete. Sport. Jocuri­­ populare. I MARŢI, 7 SEPTEMBRIE In limba română: 6,30—7: E- ■ misiune pentru sate. Despre I dezbaterile consacrate imbună- • tăţirii muncii politico-ideologice şi cultural-educative. Jurnalul muncilor agricole pe ogoarele harghitene. Muzică populară la cerere. 16,30—18: Cronica ac- I tualităţii. Muzică de dans. Pre- ■ zenţe — jurnal cultural-artistic: Ş Stagiunea 1971—1972 si reper- TM toriul Teatrului maghiar de stat B din Sf.­Gheorghe; Festivalul de I muzică uşoară „Syculus" din­­ Odorheiul Secuiesc; Brigada ■ artistică de agitaţie in revenire; ■ Comentariu cultural; Cronica b cinefilului. Concert pentru pian şi orchestră în Si bemol major TM de W. A. Mozart. Reflecţii pe te­me economice. Preocupări la zi. Jocuri populare. _ In limba maghiară: 6—6,30: I Cronica industrială. Muzică u- {§ şoară. 18—19,30: Cronica ac- « tualităţii. Fragmente din opere- I te. Trei reporteri in trei judeţe. ■ Muzică uşoară. Panorama sate-­­ lor. Mica publicitate Vînd autoturism MOSK­I­VICI 407. Informaţii, str. Secui­lor Martiri nr. 2. — Pintea loan. — De vinzare o casă cedabi­­l­lă, str. Muncitorilor nr. 9 (lingă Gara Mică). ■ — Ofer apartament două ca­mere, bucătărie, anexe, gaz, central, în Baia Mare. Cer simi­ l­­lar (sau garsonieră) in Tg.-Mu- ■ reş. Informaţii telefon 1­59-86 | Tg.-Mureş, Grigoruţ Ioan.­­ — Vînd casă familială — imediat ocupabilă Tg.-Mureş, str. Rodnei nr. 86 (fost str. Ke­mény Zsigmond).­­— Schimb locuinţă Cluj — Tg.-Mureş. Ofer 3 camere, de­pendinţe str. Vlahuţă, cartierul Grigorescu, pentru 4 sau 3 ca­mere, dependinţe în jurul clini­cilor. Informaţii Georgescu Tra­ian, str. Aradului, bloc 6—8, etaj II, ap. 31., cartier Adv.­­ II !­­ Părinţi! Nu aşteptaţi ultimul moment! CUMPĂRAŢI UNIFOR­ME ŞCOLARE DIN MAGAZI­NELE COMERŢULUI DE STAT. I­I­I­Oficiul judeţean de turism Mureş organizează în perioada 7—14 noiembrie 1971 o excursie cu autocarul in R.P.U. — R.S.C. - R.P.P. Itinerar: Tg.-Mureş — Miskolc — Kosice — Roptad — Zakopane — Cracovia — Katovice — Banska Bistrica — Budapesta — Tîrgu-Mureş. Preţ informativ: 1.550 -1­­220 lei. Termen de înscriere: 10 septembrie 1971. înscrieri se pot face și la filialele din județ. Teatrul de Stat din Tg.-Mureş anunţă cu adincă durere înce­tarea din viaţă a actriţei NAGY IOLANDA de la secţia maghia­ră, după o grea şi lungă sufe­rinţă. Nagy Iolanda este actriţă ca­re a figurat pe afişul inaugural al primei premiere cu care tea­trul din Tg.-Mureş — în 1946 — şi-a început activitatea. Timp de 25 ani a activat in­tens pe scena acestui teatru , obţinînd succese remarcabile de artă şi de public. Zeci de mii de spectatori păs­trează vie amintirea actriţei Nagy lolanda. Va fi mereu neuitată de noi. inmormîntarea va avea loc în ziua de duminică, 5 septembrie, după-masă la ora 3, la cimiti­rul reformat din Tg.-Mureş. COLECTIVUL TEATRULUI DE STAT TG.-MUREŞ Denumirea pieselor U/M Cantit. Preț unit. PIESE 1 M.S. Bucşe inel faţă buc.2 7,40 Pastile cap bară li 35 7,34 Butuc disc amb. II1 16,74 Bucşă pinion mers înapoi Ii4 3,50 Şurub reglat tacheţi II 40 2,76 Inel sincron II2 27,8 Inel etanşare II 14 2,23 Pulverizatori 8 1,65 Jugler principal II6 2,30 Pinion pp. ulei If1 9,62 Ax pp. ulei li1 7,50 Bobină diann­a 11 19 1,36 Resort pistoane I­1 25 1,57 Clapete accel. If2 1,81 Tacheţi If8 12,31 JUDEŢULUI MUREŞ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DRUMURI »PODURI TÎRGU - MUREŞ VINDE DIN STOCUL PESTE NECESAR DIFERITE PIESE, MA­TERIALE ŞI ACCESORII AUTO. PIESE M-461 Garnit. frină buc. 100 1,85 ANUNŢ I.C.R.A. Tîrgu-Mureş cu sediul în Tg.-Mureş, str. Gheorghe Doja nr. 43, angajează muncitori calificaţi, pentru noul depozit, in meseriile: — mecanici întreţinere utilaje-mobilier tehnologic, — manevrant de vagoane, — fochist­ mecanic, — electrician întreţinere, iluminat şi forţă, — electrician staţii redresor, — pompier, — frigotehnist, — muncitor întreţinere linie de garaj. Orice informaţie se poate obţine la telefon: 1-59-09, interior 98 — biroul personal.

Next