Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)
1971-09-03 / nr. 210
S-au copi condiţiile pentru a se coace pline şi in brutăriile săteşti . încă în anul 1966, conducerea de partid şi de stat a adoptat mausurile cuvenite pentru înfiinţarea•?i dezvoltarea reţelei de brutării săteşti, in vederea asigurării aprovizionării populaţiei din mediul rural,, zilnic, cu pline proaspătă. Şi, desigur, în ultimii ani, cooperaţia de consum din judeţul nostru a construit brutării în citeva sate. Despre importanţa acestor brutării ne-au vorbit mulţi cetăţeni din Sînpaul, Riciu şi din alte localităţi. Ele scutesc pe femeile de la spte de o muncă. Pentru a avea zilnic piine proaspătă, femeia nu mai este nevoită să frăminte şi să coacă. In schimbul făinii sau chiar al griului, la brutăria din sat primeşte piine proaspătă, de bună calitate Numai că, în satele noastre, numărul brutăriilor este încă destul de mic. in total, cooperaţia de consum dispune în prezent de 18 brutării săteşti, cu o capacitate zilnică de aproape 45 tone de piine. Deşi puţine, aceste brutării încă nu servesc scopului pentru care au fost create, in semestrul I al acestui an, de pildă, brutăriile cooperativelor de consum au copt în total 4.712 tone de piine, din care 4.701 tone din făina statului şi numai 11 tone din cea a cetăţenilor. Faţă de alte judeţe, judeţul nostru este mult râma, în urmă în privinţa brutăriilor săteşti, in timp ce în satele noastre există doar 18 brutării, în cele ale judeţului Olt, de pildă, funcţionează 127. In scopul dezvoltării reţelei de brutăriisăteşti, sarcină de mare răspundere trasată de conducerea de parotid, industria locală, împreună cu cooperaţia de consum şi cea agricolă au întocmit un program de măsuri comun. In baza acestuia, cooperaţia de consum urmează ca pînă în anul 1975 să înfiinţeze 125 brutării (la Bahnea, Brîncoveneşti, Iernut, Deda, Aluniş, Găieşti Ghindari, Ungheni, Gurghiu, Beica, Bogata şi Cheţani), iar cooperativele agricole de producţie 16 brutării (la Fărăgău, Sîngeorgiu de Pădure, Sinpetru de Cimpie, „ Şăulia, Gorneşti, Măgherani, Pănet, Bălăuşerî etc.). Cu regret, insă, pentru acest an nu s-a prevăzut a se înfiinţa nici o brutărie sătească. S-au prevăzut doar pentru anul viitor, 9 brutării, pentru 1973 — 11, iar pentru 1974 — 8. Am solicitat părerea în legătură cu situaţia brutăriilor săteşti de la tovarăşii Vasile Opreapopa, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor de consum, şi Milca Giura, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de intr-adevăr — ne declară tot Vasile Opreapopa — vede brutării săteşti este nescătoare. Numărul mic de ii diminuează posibilităţile face faţă solicitărilor popudin multe comune. Tocmai în satisfacerii solicitărilor aţiei la indicaţia comitetului ,an de partid, pe baza unor am întocmit un program cou U.J.C.A.P Părerea mea esă că va trebui să luăm măcuvenite pentru devansarea ilor de construcţie, nu aşa ,cît brutăriile planificate sa în funcţiune intr-un termen mai scurt. Ce părere aveţi despre presa ce se execută in brutarii ? Nu sunt pe măsura posibilita- Conducerile cooperativelor de la sate trebuie să se preocupe mai mult de îndrumarea cetăţenilor pentru a coace piinea în brutăriile noastre. In acest an, datorită producţiei bune de grîu, există condiţii pentru creşterea substanţială a volumului de prestaţii la brutăriile săteşti. Da, există condiţii coapte atit pentru creşterea prestaţiilor la brutăriile existente, cît şi pentru înfiinţarea de noi brutării, încă in cursul acestui an. Şi nu numai de către cooperaţia de consum, ci şi de către cooperativele agricole de producţie. Interesîndu-ne ce au făcut cooperativele agricole de producţie pentru înfiinţarea de brutării, din discuţia purtată cu tovarăşul Milica Giura am aflat că nu s-a făcut aproape nimic. S-a discutat această problemă în adunările generale ale ţăranilor cooperatori şi s-a aprobat, însă mai departe nu s-a mers. — Aşteptăm soluţii de la centru — ne spune tovarăşul Giura. De altfel, pentru acest an nici nu dispunem de fonduri, deoarece cinci am prevăzut construirea de brutării, planurile de producţie ale C.A.P. erau de-acum aprobate. De altfel, avem probleme şi cu combustibilul. Bineînţeles, dezvoltarea reţelei de brutării la sate presupune rezolvarea unor probleme. Cu puţină stăruinţă şi pricepere gospodărească ele se pot soluţiona şi pe plan local fără a aştepta soluţii de la centru. Ni se pare insă că centrul îşi asumă unele sarcini care le-ar putea realiza mult mai repede şi mai uşor organele locale. Am desprins acest lucru din precizarea Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, datînd din 12 iulie a. c. şi expediată uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, in această precizare se ... precizează că brutăriile trebuie să aibă o capacitate de 5, 7 şi 10 tone de piine in 24 de ore şi să se construiască după proiecte care se vor asigura pe plan central. De ce numai de 5, 7 sau 10 tone şi nu mai mici, chiar de 2 tone? Şi, de ce numai după proiecte întocmite pe plan central, în timp ce acestea pot fi asigurate şi pe plan lon orice caz, indiferent de copăiţe şi de cine asigură proiectul. 3 necesar a se lua măsurile citite pentru dezvoltarea reţelei brutării la sate. Părerea noase că nu este neapărat nevoie se construiască fabrici de parcare, desigur, presupun investari, ci brutării care să asigusatisfacerea cerinţelor poluei. Pentru aceasta, consiliile salare comunale, conducerile operativelor de consum şi cele C.A.P. trebuie să manifeste mult spirit de iniţiativă şi primere, în aşa fel incit brutăriile se amenajeze cu cheltuieli unite, prin folosirea tuturor pasităţilor locale. Atât la brutăriile existente, cit şi cele care vor lua fiinţă, este cesar ca activitatea de bază s-o prezinte prestaţiile. La fiecare itărie sătească, în funcţie de idiţiile locale, să se stabileascodalităţile prestaţiilor, asigudu-se pîine cetăţenilor în schimb făinii sau griului ori coacerea, itra cost, a pîinii frămîntate şi spite acasă. P. POPȘOR Rezultate bune la ferma legumicolă din Nazna Situată în zona de aprovizionare a oraşului Tg.-Mureş ferma legumicolă asociată Nazna — Sintioana obţine chiar în primul an de activitate rezultate bune. Cultivind legume pe 700 de ha colectivul fermei, in frunte cu şeful ei, ing. Iosif Rusu, a reuşit să livreze pină acum peste 700 tone de roşii, ardei, vinete, fasole, morcovi, varză şi alte legume. Veniturile realizate pină in prezent de către fermă se cifrează la suma de circa un milion de lei. Ţinind cont de cantitatea de legume ce se va mai livra in continuare se prelimină că această fermă va realiza şi depăşi planul de venituri pe acest an. Rezultatele ce se înregistrează aici se datoresc în mare parte întreţinerii in bune condiţii a legumelor, obţinîndu-se marfă multă şi de bună calitate. Soluţie nouă de construire a pasajelor de cale ferată Inginerul Fari Csaba împreună cu arhitectul Alexiu Bogdan de la Şantierul Tg.-Mureş al Trustului de construcţii industriale Cluj, au pus la punct o nouă soluţie de construire a pasajelor de linie ferată. Metoda constă in înlocuirea pasajelor clasice de nivel cu plăci speciale din beton armat. Aceasta duce la eliminarea din construcţia pasajelor a materialului metalic ma şinelor şi a traverselor din lemn ceea ce asigură importante economii. Astfel în cadrul şantierului ,,Azot V" unde există pasaje pe o distanţă de 0,5 km, prin aplicarea noii soluţii se vor economisi 39 tone metal şi alte materiale in valoare de aproape 200 mii lei. Diversificarea producţiei de mănuşi In vederea lărgirii sortimentaţiei oferite cumpărătorilor de pe piaţa internă şi externă, colectivul de creaţie de la Fabrica de pielărie şi mânuşi din Tg.-Mureş depune eforturi susţinute pentru diversificarea producţiei de mănuşi. Recent acest colectiv de creatori în frunte cu Hoţa Dumitru, Vass Alexandru şi Pethö Elisabeta a pus la punct o nouă colecţie de mănuşi sport pentru bărbaţi şi femei, care cuprinde: 8 modele de mănuşi pentru schi, 5 modele de mănuşi golf şi 4 modele mănuşi pentru ciclism. Colecţia se caracterizează printr-un aspect estetic şi comercial ridicat, îmbinat cu cerinţele modei şi ale pieţii. La conceperea acestor modele s-a pus un accent deosebit pe studierea gusturilor şi preferinţelor cumpărătorilor de pe piaţa internă şi externă, folosirea mai judicioasă a materiei prime, a pieilor îndeosebi, creîndu-se în același timp posibilități de fabricare în serie mare. O nouă unitate de alimentaţie publică la Tîrgu-Mureş I.A.P.L. „Mureşul" din Tg.-Mureş, pentru satisfacerea dorinţelor exprimate de publicul consumator, a dat în folosinţă, în ziua de 1 septembrie, în localul din str. Kossuth Lajos nr. 3 o unitate specială de desfacere a produselor de plăcintărie şi patiserie. In aceştiacal cu 40 locuri se desfac peste 20 sortimente de produse de plăcintărie şi patiserie, între altele plăcinte cu carne, cu brînză, ştrudel, vargabeles etc. Bucătăria este mecanizată, fiind înzestrată cu un cuptor cu gaz şi cu curent electric. O masă specială asigură păstrarea caldă a produselor. In noul local se servesc băuturi răcoritoare, bere precum și cafea filtru. ALBERT RIES corespondent voluntar Satisfacţia împlinirii Suntem obişnuiţi să nutrim sentimente înalte faţă de oamenii care îşi dăruiesc întreaga lor capacitate şi energie binelui nostru, al tuturor. Există undeva, în caseta cu nestemate a profesiilor, un fascicul de lumini care logodeşte frumuseţea cu măreţia. De acolo, din străluciri îngemănate se conturează vibraţia lăuntrică a celor care nu precupeţesc nimic din puterea şi credinţa lor. Purtăm stimă omului cu trăsături alese, creionate în climatul nostru social, omului integru, caracterizat printr-o ţinută etică aparte, pe măsura îndreptăţitelor exigenţe ale comandamentelor societăţii socialiste, in contextul marilor prefaceri, mutaţiile din conştiinţă capătă amplitudini nemaiîntîlnite iar simţul datoriei se ridică la rang de cinste. In relaţiile dintre oameni respectul reciproc, întrajutorarea dezinteresată, îşi au izvorul direct în filonul demnităţii. Prin excelenţă, profesia de medic e o activitate socială. Slujitorul ei serveşte umanitatea cu devotament, conştiinciozitate şi cu dăruire. La fel ca în alte domenii şi în evantaiul de situaţii ale profesiunii cu aureolă de nobleţe există momente deosebite, emoţionante. Şi, poate, tocmai de aici omul în halat alb se înalţă. Stă la patul suferindului pentru a-i vindeca sau alina durerea; găseşte acea lungime de undă prin care comunică necontenit cu respiraţia încetinită, îşi pune în valoare tot ce are mai nobil in el, îşi etalează virtuţile sufleteşti, inteligenţa, frumuseţea morală, sufletul său. Totul pentru a salva viaţa! Ori de cite ori pacientul părăseşte salonul, duce buchete de recunoştinţă la adresa celor care i-au redat cadenţa pasului, vibraţia sănătăţii. In Reghin şi în împrejurimi am pronunţat, dinadins, un nume. De fiecare dată am urmărit reacţia interlocutorilor, felul în care îl caracterizau, certificatul ce i-l eliberează. Chiar dacă nu cunoşteau direct acest OM, îi adresau cuvinte calde, de mulţumire şi de respect. Omul, medicul şi activistul multilateral se numeşte AUREL PUIA, directorul Spitalului teritorial din Reghin. — Să-i văd pe toţi pacienţii vindecaţi ... Aceasta-i marea dorinţă a omului cu timpla de argint, a celui care profesează medicina din 1934, gata în fiece clipă să-şi ofere toate calităţile pentru cei mulţi. Apoi: — O mare bucurie personală, familială aş spune, m-a încercat cînd băiatul meu a devenit medic... — Cum consideraţi satisfacţia împlinirii profesionale? — Mă bucur nespus de mult cînd trec pe stradă şi întîlnesc aprecierea oamenilor. Cea mai mare satisfacţie: astăzi sunt îndreptăţit să afirm că lucrez într-un colectiv căruia i se cuvin laude, cu oameni vrednici, pricepuţi, care se — Ce aţi scrie despre Aurel Puia? — Nu, în nici un caz, nu aş scrie... Binecunoscuta modestie a medicului emerit Aurel Puia este, de fapt, o traiectorie intimă pe care o urmează mulţi medici din Reghin. Marea majoritate a foştilor pacienţi, a cetăţenilor din oraş şi din împrejurimi aduc prinos de recunoştinţă oamenilor în alb. ...Medicul dispensarului de întreprindere, Iosif Blaga, are o carte de vizită care, în chintesenţă, se poate rezuma la citeva cuvinte: corectitudine exemplară, nivel profesional ridicat, studiu asupra îmbunătăţirii neîntrerupte a condiţiilor de muncă. ...In fiecare clipă, specialistul O.R.L. Rad Alexandru răspunde prin prezenţă şi faptă la solicitările care apar la orice oră din zi sau din noapte. E omul, e omniprezentul care în situaţii speciale nesocoteşte jalonul normei obişnuite şi rămîne la căpătîiul celui suferind pentru a-i reda liniştea, sănătatea. ...Sau Lucia Georgescut stomatologul, soţia, mama şi cetăţeana care se bucură de un frumos renume. E fiinţa care înmănunchează laolaltă profesionalul cu obştescul şi se află în fruntea acţiunilor puse pe de-a întregul în slujba tuturor. In acele zile întunecate din timpul inundaţiilor din anul trecut, şefa reţelei de stomatologie a devenit, pe loc, iniţiatoarea umanelor acţiuni de ajutorare a celor afectaţi de calamităţile naturale: era în mijlocul oamenilor, le întindea mîinile ei calde, de ajutor. Stima de care se bucură a atins atunci, şi nu numai atunci, apogeul, întreprinzătorul medic-cetăţean e şi dascăl preţuit al cadrelor noi, e sfătuitorul şi îndrumătorul priceput, e omul care îşi pune întreaga-i capacitate şi la îndemîna fiecărui cadru medical tînăr. ... Medicul-şef al maternităţii, Rompo Ştefan, dă dovadă de o înaltă pregătire profesională întrepătrunsă armonios cu activitatea organizatorică şi cu cea a creşterii şi perfecţionării cadrelor. E medicul exigent care nu îngăduie nici o abatere de la etica profesională şi pretinde, justificat, ca totul să fie în slujba sănătăţii oamenilor; e specialistul care în orice împrejurare găseşte cu exactitate climatul cel mai potrivit pentru a crea o relaţie directă, fără contraste între medic şi pacient, o relaţie cu largi şi fericite răsfrîngeri asupra bolnavului. — ...astăzi sînt îndreptăţit să afirm că lucrez într-un colectiv căruia i se cuvin laude ... Da, medicul Aurel Puia are acoperire ca să afirme acest lucru şi faptul are ramificaţii adînci. Astăzi, în societatea noastră socialistă, în fiecare colectiv, marea majoritate a oamenilor merită pe deplin respect şi recunoştinţă. Astăzi, oricare ar fi domeniul de activitate, oamenii au posibilităţi nelimitate de a-şi afirma multilateral personalitatea, de a-şi etala întreaga capacitate pentru a contribui direct la edificarea societăţii noi. E un drept plenar pe care întreaga noastră societate îl preţuieşte la adevărata lui valoare şi îi aduce prinosul de recunoştinţă cuvenit. Ca niciodată în trecut, I PETRE GIURGIU cai. Mureşeni, Cerghid, livezeni, Şardul Nirajului. Executînd o anchetă în aceste unităţi şi în altele cu situaţii similare s-a constatat bucură de un frumos prestigiu. MAI MULTĂ ATENTIE FATA DE REPRODUCŢIA ANIMALELOR TINERE Organizarea reproducţiei la viţele este una din măsurile cele mai importante şi eficace în realizarea efectivelor matcă şi îmbunătăţirea calitativă a acestora. Este bine cunoscut că fără un tineret dezvoltat, care să fie apt pentru montă la vîrsta de 18—20 luni (astfel ca fătarea să aibă loc sub vîrsta de 30 luni) nu vom putea asigura baza biologică pentru reîmprospătarea efectivelor de vaci existente. Conștiente de acest lucru, multe cooperative agricole au luat măsuri organizatorice eficace pentru buna desfăşurare a reproducţiei la viţele. In acest sezon de păşunat s-au organizat 145 tabere de vară pentru un efectiv de peste 10.000 viţele. Centrul judeţean de reproducţie şi selecţie a animalelor a difuzat 50 tauri în aceste tabere organizate şi 52 containere cu material seminal congelat. Pe lîngă acestea, s-au autorizat din prăsila proprie a unităţilor C.A.P. 104 tăuraşi pentru asigurarea montei la păşune. De asemenea, în vederea folosirii mai raţionale a păşunilor şi pentru buna desfăşurare a reproducţiei centrul nostru în colaborare cu Direcţia generală judeţeană a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor au organizat pe păşunile „Fagul rotund" şi „Becheci" tabere de vară prin asocierea C.A.P. Sovata, Miercurea Niraj, Berghia, Eremitul, Măgherani, Mitreşti-Vărgata. Ca rezultat al măsurilor arătate, in perioada de păşunat au fost montate peste 5.100 de viţele, proprietate a cooperativelor agricole. Dintre unităţile care au obţinut în această perioadă rezultate bune la monta viţelelor amintim C.A.P. Sovata, Chibed, Sărăţeni, Trei-Sate, Timăveni, Ogra, Sinpetru, Reghin, Band, Bereni, unde planul de montă la vitele a fost realizat şi chiar depăşit. Spre deosebire de aceste unităţi într-un număr însemnat de C.A.P.uri datorită unor deficienţe de ordin organizatoric din partea conducerilor şi a specialiştilor s-au înregistrat serioase rămâneri în urmă la reproducţia viţelelor. Dintre aceste unităţi amintim C.A.P. Bărboşi, Cipău, Iernut, Bordoşiu, Cuştelnic, Viforoasa, Şerbeni, Ercea, Ulieş, Sânmartin, Săbed, Riciu, Şincă neajunsurile se datoresc în mare măsură condiţiilor de îngrijire şi furajare cu totul necorespunzătoare, mai ales în perioada căldurilor excesive din a doua jumătate a lunii iulie şi începutul lunii august cînd păşunile din zona de cîmpie au avut de suferit cel mai mult. Pe de o parte datorită diminuării producţiei de masă verde, pe de altă parte şi a insuficienţei apei pentru adăpare. La deficienţele de furajare şi adăpat a mai contribuit şi lipsa umbrarelor sau a adăposturilor de vară, din care cauză animalele erau expuse în tot timpul zilei la insolaţii. Aceşti factori au produs perturbări şi dereglări ale ciclului sexual care s-a materializat prin diminuarea căldurilor. Astfel se explică că de la data de 26 iulie numărul viţelelor montate a scăzut foarte mult iar în unele unităţi cum sunt: C.A.P. Biciu, Mureşeni, Şincai, Cerghid, Glodeni, Mădăraş, Şardul Niraj, Voiniceni, nu s-a montat ,nici o viţea. In situaţia actuală, cind campania de vară se apropie de sfîrşit, considerăm absolut necesar ca, în unităţile vizate in acest articol şi în cele care se ştie că sunt asemenea lipsuri, să-şi revizuiască condiţiile în care sunt întreţinute viţelele pentru prăsilă, luindu-se toate măsurile pentru îmbunătăţirea furajării loturilor de montă. Dat fiindcă păşunile existente, din majoritatea unităţilor nu asigură zilnic în prezent nici 20 kg masă verde pentru un animal, se impune administrarea unui supliment de cel puţin 15—20 kg masă verde sau alte echivalente. Totodată este absolut necesară asigurarea adăpatului cu apă suficientă de cel puţin trei ori pe zi. Fără a se lua în considerare aceşti factori se periclitează desfăşurarea normală a reproducţiei la videle, fapt care va influenţa în mod negativ realizarea efectivelor matcă la sfirşitul anului, producţia anului ce vine. ing. SOLYOM PETRU, directorul Centrului judeţean de reproducţie şi selecţie a animalelor STEAUA ROȘIE PAGINA 3 La I.U.I.U. Tîrgu-Mureş (Urmare din pag. 1) prinderii nu se grăbeşte în aplicarea lui, cu toate că încă mai de mult s-au primit în acest sens indicaţii concrete din partea ministerului şi a centralei industriale. Abia la începutul trimestrului IV , precizează şeful serviciului salarizare, vom experimenta aplicarea acordului global la doua-trei formaţii de lucru. Maistrul Florea Samson de la strungărie apreciază că acolo unde nu e posibilă aplicarea acordului global există şi alte forme colective de muncă care, printre altele, aduc contribuţii importante la îndeplinirea normelor şi ridicarea calificării lucrătorilor. „Cite 3—4 oameni din schimburi diferite, de obicei care lucrează la aceeaşi maşină — ne spune el — s-au asociat prin liberă înţelegere să producă în comun. Continuînd executarea unei faze sau operaţii la piesele de pe strung, freză sau oricare alt utilaj din schimbul anterior, se realizează o sporire a duratei timpului productiv şi o reducere substanţială a celui de pregătire , încheiere şi aprovizionare cu scule". Dacă această formă de colaborare în muncă este avantajoasă, întrebăm atunci de ce factorii de răspundere de la toate nivelele din cadrul întreprinderii, în frunte cu organizaţiile de partid, tineret şi sindicat, nu stimulează iniţiativa acestor lucrători asigurînd un cadru organizat răspîndirii ei pe o scară mai largă, pentru asocierea a cu mai mulţi lucrători în asemenea formaţii de lucru avantajoase. Ridicarea în timpul minim posibil a calificării şi îndemînării fiecărui muncitor în parte la nivelul posibilităţilor de îndeplinire a normelor de muncă şi a productivităţii muncii în continuă creştere este una din îndatoririle de căpătii ale întregului colectiv al întreprinderii. El este chemat să folosească întreaga diversitate de mijloace începînd de la organizarea superioară a producţiei şi a muncii pină la formarea unei puternice opinii de stirpire a leneşilor şi chiulangiilor, pentru statornicirea unei înalte conştiinţe muncitoreşti la fiecare lucrător din întreprindere. Activitatea politico-educativă (Urmare din pag. 1) dezbateri în organizaţiile de partid pentru a fi combătute. Poate tocmai de aceea, in actuala campanie de recoltare şi treierare a griului, în numai două zile, cîţiva cooperatori au încercat dar n-au reuşit să sustragă circa 500 kg de grîu . . Este demn de remarcat faptul că în cadrul plenarei, încercarea de a săvîrşi furturi din avutul obştesc, amintită mai sus, precum şi alte abateri de la normele disciplinei muncii în C.A.P. Fînaţe, din alte unităţi au fost combătute cu multă fermitate de către comuniştii care au luat cuvîntul. Unii dintre ei, cooperatori harnici care se străduiesc zi de zi să contribuie la întărirea economică şi organizatorică a C.A.P. ai căror membri sînt, au luat poziţie hotărîtă faţă de mentalităţile retrograde. Numeroase abateri de la disciplina muncii, neglijenţa în gospodărirea avutului obştesc persistă şi în unităţile cooperativei de consum din Band. S-ar putea da exemple din activitatea unor organizaţii de bază care se străduiesc să dea muncii politice şi educative un conţinut bogat, dar sunt şi organizaţii care îşi desfăşoară munca politică monoton, abstract, la modul general. In aproape toate organizaţiile de partid au fost abandonate cu totul nejustificat mijloace ale muncii politice eficiente, accesibile, dinamice şi directe, fără a fi înlocuite cu altceva. S-a renunţat cu uşurinţă la gazetele de perete satirice, la agitaţia vizuală vie şi mobilizatoare, strîns legată de activitatea şi preocupările oamenilor dintr-un loc de muncă sau altul. Criticînd asemenea stări de lucruri, participanţii la plenară au stabilit măsuri concrete de „repunere în drepturi" a tuturor formelor muncii politice şi de educaţie, de utilizare eficace a mijloacelor de care dispun organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti. Vorbind despre perfecţionarea şi intensificarea muncii politico-ideologice şi cultural-educative făcînd şi unele propuneri în această direcţie, dr Eva Husar, Görgy Farkas, Ioan Hajdú au arătat că organizaţiile de partid trebuie să aibă în vedere, în primul rind, selecţionarea oamenilor în aşa fel ca fiecare dintre ei să cunoască bine documentele de partid şi de stat pentru că numai astfel vor putea răspunde prompt şi judicios întrebărilor ce frămintă masele, vor putea fi evitate discuţiile simpliste, sterile şi uneori chiar confuze care se poartă fie în cercurile de învăţămînt politic, fie în cadrul unor expuneri, simpozioane ş.a.m.d. Cu alte cuvinte s-a insistat ca cei care sunt investiţi să facă munca politică şi educativă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii trebuie să studieze permanent pentru a cunoaşte profund politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, direcţiile de dezvoltare a societăţii noastre, etapa istorică pe care o parcurge poporul nostru în construcţia socialismului multilateral dezvoltat. Ţinîndu-se seama de sarcinile trasate de documentele de partid, de rolul unităţilor de cultură în educarea comunistă a oamenilor muncii, plenara a acordat o deosebită atenţie reactivizării muncii culturale la căminele culturale şi biblioteci. Şi pe bună dreptate a fost combătută lîncezeala ce persistă de mai multă vreme în activitatea căminelor culturale din Oroi, Fînaţe şi din alte sate, în al căror „stil de muncă" predomină doar două, trei programe festive pe an şi acestea organizate cu elevii din şcolile de cultură generală. Spunînd acestea, se înţelege de la sine că, pînă acum, cadrele didactice, ceilalţi intelectuali din unele sate ale fondului n-au fost antrenaţi în măsura cuvenită de organizaţiile de partid în desfăşurarea unei munci politice şi educative permanente şi nu sub formă de „campanie", în lumina indicaţiilor de o covîrşitoare importanţă teoretică şi practică cuprinse în programul elaborat de conducerea partidului nostru pentru perfecţionarea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, participanţii la plenara comitetului de partid Band au stabilit măsuri în acest domeniu şi s-au angajat ferm de a face totul pentru a asigura afirmarea tot mai puternică a conştiinţei socialiste, a responsabilităţii fiecărui comunist, fiecărui om al muncii, pentru înlăturarea neajunsurilor, pentru perfecţionarea întregii vieţi economice şi social-culturale.