Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)

1971-09-03 / nr. 210

­ S-au copi condiţiile pentru a se coace pline şi in brutăriile săteşti . încă în anul 1966, conducerea de partid şi de stat a adoptat ma­usurile cuvenite pentru înfiinţarea­­•?i dezvoltarea reţelei de brutării săteşti, in vederea asigurării apro­vizionării populaţiei din mediul rural,, zilnic, cu pline proaspătă. Şi, desigur, în ultimii ani, coo­peraţia de consum din judeţul nostru a construit brutării în citeva sate. Despre importanţa acestor­­ brutării ne-au vorbit mulţi cetăţeni din Sînpaul, Riciu şi din alte loca­lităţi. Ele scutesc pe femeile de la spte de o muncă. Pentru a avea zilnic piine proaspătă, femeia nu mai este nevoită să frăminte şi să coacă. In schimbul făinii sau chiar al griului, la brutăria din sat­­ primeşte piine proaspătă, de bună calitate Numai că, în satele noas­tre, numărul brutăriilor este încă destul de mic. in total, cooperaţia de consum dispune în prezent de 18 brutării săteşti, cu o capacitate zilnică de aproape 45 tone de pii­ne. Deşi puţine, aceste brutării în­că nu servesc scopului pentru ca­­­­re au fost create, in semestrul I al acestui an, de pildă, brutăriile­­ cooperativelor de consum au copt în total 4.712 tone de piine, din care 4.701 tone din făina statului şi numai 11 tone din cea a cetăţe­nilor. Faţă de alte judeţe, judeţul nos­tru este mult râma, în urmă în pri­vinţa brutăriilor săteşti, in timp ce în satele noastre există doar 18 brutării, în cele ale judeţului Olt, de pildă, funcţionează 127. In sco­pul dezvoltării reţelei de brutării­­săteşti, sarcină de mare răspunde­re trasată de conducerea de par­otid, industria locală, împreună cu cooperaţia de consum şi cea agri­colă au întocmit un program de măsuri comun. In baza acestuia, cooperaţia de consum urmează ca pîn­ă în anul 1975 să înfiinţeze 12­5 brutării (la Bahnea, Brîncoveneşti, Iernut, Deda, Aluniş, Găieşti Ghindari, Ungheni, Gurghiu, Bei­­ca, Bogata şi Cheţani), iar coope­rativele agricole de producţie 16 brutării (la Fărăgău, Sîngeorgiu de Pădure, Sinpetru de Cimpie, „ Şăulia, Gorneşti, Măgherani, Pă­­­­net, Bălăuşerî etc.). Cu regret, in­să, pentru acest an nu s-a prevă­zut a se înfiinţa nici o brutărie să­tească. S-au prevăzut doar pentru anul viitor, 9 brutării, pentru 1973 — 11, iar pentru 1974 — 8. Am solicitat părerea în legătură cu situaţia brutăriilor săteşti de la tovarăşii Vasile Opreapopa, pre­şedintele Uniunii judeţene a­ coo­perativelor de consum, şi Mil­ca Giura, preşedintele Uniunii jude­­ţene a cooperativelor agricole de intr-adevăr — ne declară to­­t­ Vasile Opreapopa — ve­de brutării săteşti este ne­­scătoare. Numărul mic de ii diminuează posibilităţile face faţă solicitărilor popu­­din multe comune. Tocmai în­­ satisfacerii solicitărilor aţiei la indicaţia comitetului ,an de partid, pe baza unor am întocmit un program co­­­u U.J.C.A.P Părerea mea es­­ă că va trebui să luăm mă­­cuvenite pentru devansarea ilor de construcţie, nu aşa ,cît brutăriile planificate sa în funcţiune intr-un termen mai scurt. Ce părere aveţi despre presa ce se execută in brutarii ? Nu sunt pe măsura posibilita- Conducerile cooperativelor de la sate trebuie să se preocupe mai mult de îndrumarea cetăţeni­lor pentru a coace piinea în bru­tăriile noastre. In acest an, dato­rită producţiei bune de grîu, exis­tă condiţii pentru creşterea sub­stanţială a volumului de prestaţii la brutăriile săteşti. Da, există condiţii coapte atit pentru creşterea prestaţiilor la bru­tăriile existente, cît şi pentru în­fiinţarea de noi brutării, încă in cursul acestui an. Şi nu numai de către cooperaţia de consum, ci şi de către cooperativele agricole de producţie. Interesîndu-ne ce au făcut coo­perativele agricole de producţie pentru înfiinţarea de brutării, din discuţia purtată cu tovarăşul Mili­ca Giura am aflat că nu s-a făcut aproape nimic. S-a discutat aceas­tă problemă în adunările generale ale ţăranilor cooperatori şi s-a a­­probat, însă mai departe nu s-a mers. — Aşteptăm soluţii de la centru — ne spune tovarăşul Giura. De altfel, pentru acest an nici nu dis­punem de fonduri, deoarece cinci am prevăzut construirea de brută­rii, planurile de producţie ale C.A.P. erau de-acum aprobate. De altfel, avem probleme şi cu com­bustibilul. Bineînţeles, dezvoltarea reţelei de brutării la sate pres­upune re­zolvarea unor probleme. Cu puţină stăruinţă şi pricepere gospodă­rească ele se pot soluţiona şi pe plan local fără a aştepta soluţii de la centru. Ni se pare insă că centrul îşi asumă unele sarcini ca­re le-ar putea realiza mult mai re­pede şi mai uşor organele locale. Am desprins acest lucru din preci­zarea Uniunii Naţionale a Coope­rativelor Agricole de Producţie, datînd din 12 iulie a. c. şi expe­diată uniunilor judeţene ale coo­perativelor agricole de producţie, in această precizare se ... preci­zează că brutăriile trebuie să aibă o capacitate de 5, 7 şi 10 tone de piine in 24 de ore şi să se con­struiască după proiecte care se vor asigura pe plan central. De ce numai de 5, 7 sau 10 tone şi nu mai mici, chiar de 2 tone? Şi, de ce numai după proiecte întocmite pe plan central, în timp ce aces­tea pot fi asigurate şi pe plan lo­n orice caz, indiferent de copă­iţe şi de cine asigură proiectul. 3 necesar a se lua măsurile cit­­ite pentru dezvoltarea reţelei brutării la sate. Părerea noas­­e că nu este neapărat nevoie se construiască fabrici de par­­care, desigur, presupun inves­­tari, ci brutării care să asigu­­satisfacerea cerinţelor polu­­ei. Pentru aceasta, consiliile salare comunale, conducerile operativelor de consum şi cele C.A.P. trebuie să manifeste­­ mult spirit de iniţiativă şi pri­­mere, în aşa fel incit brutăriile se amenajeze cu cheltuieli uni­te, prin folosirea tuturor pasi­­tăţilor locale. Atât la brutăriile existente, cit şi cele care vor lua fiinţă, este cesar ca activitatea de bază s-o prezinte prestaţiile. La fiecare itărie sătească, în funcţie de idiţiile locale, să se stabileas­­codalităţile prestaţiilor, asigu­­du-se pîine cetăţenilor în schim­­b făinii sau griului ori coacerea, itra cost, a pîinii frămîntate şi spite acasă. P. POPȘOR Rezultate bune la ferma legumicolă din Nazna Situată în zona de aprovizio­­nare a oraşului Tg.-Mureş fer­ma legumicolă asociată Nazna — Sintioana obţine chiar în primul an de activitate rezul­tate bune. Cultivind legume pe 700 de ha colectivul fermei, in frunte cu şeful ei, ing. Iosif Rusu, a reuşit să livreze pină acum peste 700 tone de roşii, ardei, vinete, fasole, morcovi, varză şi alte legume. Venitu­rile realizate pină in prezent de către fermă se cifrează la suma de circa un milion de lei. Ţinind cont de cantitatea de legume ce se va mai livra in continuare se prelimină că această fermă va realiza şi de­păşi planul de venituri pe a­­cest an. Rezultatele ce se înre­gistrează aici se datoresc în mare parte întreţinerii in bune condiţii a legumelor, obţinîn­­du-se marfă multă şi de bună calitate. Soluţie nouă de con­struire a pasajelor de cale ferată Inginerul Fari Csaba împreu­nă cu arhitectul Alexiu Bogdan de la Şantierul Tg.-Mureş al Trustului de construcţii indus­triale Cluj, au pus la punct o nouă soluţie de construire a pasajelor de linie ferată. Me­toda constă in înlocuirea pasa­jelor clasice de nivel cu plăci speciale din beton armat. A­­ceasta duce la eliminarea din construcţia pasajelor a materia­lului metalic m­a şinelor şi a traverselor din lemn ceea ce asigură importante economii. Astfel în cadrul şantierului ,,A­­zot V" unde există pasaje pe o distanţă de 0,5 km, prin a­­plicarea noii soluţii se vor e­­conomisi 39 tone metal şi alte materiale in valoare de aproa­pe 200 mii lei. Diversificarea producţiei de mănuşi In vederea lărgirii sortimenta­­ţiei oferite cumpărătorilor de pe piaţa internă şi externă, co­lectivul de creaţie de la Fabri­ca de pielărie şi mânuşi din Tg.-Mureş depune eforturi sus­ţinute pentru diversificarea pro­ducţiei de mănuşi. Recent acest colectiv de creatori în frunte cu Hoţa Dumitru, Vass Alexandru şi Pethö Elisabeta a pus la punct o nouă colecţie de mă­nuşi sport pentru bărbaţi şi fe­mei, care cuprinde: 8 modele de mănuşi pentru schi, 5 mo­dele de mănuşi golf şi 4 mode­le mănuşi pentru ciclism. Colec­ţia se caracterizează printr-un aspect estetic şi comercial ridi­cat, îmbinat cu cerinţele modei şi ale pieţii. La conceperea a­­cestor modele s-a pus un ac­cent deosebit pe studierea gus­turilor şi preferinţelor cumpără­torilor de pe piaţa internă şi externă, folosirea mai judicioa­să a materiei prime, a pieilor îndeosebi, creîndu-se în același timp posibilități de fabricare în serie mare. O nouă unitate de alimentaţie publică la Tîrgu-Mureş I.A.P.L. „Mureşul" din Tg.-Mureş, pentru satisfacerea dorinţelor ex­primate de publicul consumator, a dat în folosinţă, în ziua de 1 septembrie, în localul din str. Kos­suth Lajos nr. 3 o unitate specială de desfacere a produselor de plă­cintărie şi patiserie. In aceşti­­acal cu 40 locuri se desfac peste 20 sortimente de produse de plăcintă­rie şi patiserie, între altele plăcin­te cu carne, cu brînză, ştrudel, vargabeles etc. Bucătăria este mecanizată, fiind înzestrată cu un cuptor cu gaz şi cu curent electric. O masă specia­lă asigură păstrarea caldă a pro­duselor. In noul local se servesc băuturi răcoritoare, bere precum și cafea filtru. ALBERT RIES corespondent voluntar Satisfacţia împlinirii Suntem­ obişnuiţi să nutrim sen­timente înalte faţă de oamenii care îşi dăruiesc întreaga lor ca­pacitate şi energie binelui nostru, al tuturor. Există undeva, în ca­seta cu nestemate a profesiilor, un fascicul de lumini care logodeşte frumuseţea cu măreţia. De acolo, din străluciri îngemănate se con­turează vibraţia lăuntrică a celor care nu precupeţesc nimic din puterea şi credinţa lor. Purtăm stimă omului cu trăsături alese, creio­nate în climatul nostru social, o­­mului integru, caracterizat printr-o ţinută etică aparte, pe măsura în­­dreptăţitelor exigenţe ale coman­damentelor societăţii socialiste, in contextul marilor prefaceri, mu­taţiile din conştiinţă capătă am­plitudini nemaiîntîlnite iar simţul datoriei se ridică la rang de cinste. In relaţiile dintre oameni res­pectul reciproc, întrajutorarea de­zinteresată, îşi au izvorul direct în filonul demnităţii. Prin excelenţă, profesia de medic e o activitate socială. Slujitorul ei serveşte uma­nitatea cu devotament, conştiincio­zitate şi cu dăruire. La fel ca în alte domenii şi în evantaiul de si­tuaţii ale profesiunii cu aureolă de nobleţe există momente deo­sebite, emoţionante. Şi, poate, toc­mai de aici omul în halat alb se înalţă. Stă la patul suferindului pentru a-i vindeca sau alina du­rerea; găseşte acea lungime de undă prin care comunică necon­tenit cu respiraţia încetinită, îşi pune în valoare tot ce are mai nobil in el, îşi etalează virtuţile sufleteşti, inteligenţa, frumuseţea morală, sufletul său. Totul pentru a salva viaţa! Ori de cite ori pacientul pără­seşte salonul, duce buchete de re­cunoştinţă la adresa celor care i-au redat cadenţa pasului, vibra­ţia sănătăţii. In Reghin şi în îm­prejurimi am pronunţat, dinadins, un nume. De fiecare dată am ur­mărit reacţia interlocutorilor, felul în care îl caracterizau, certificatul ce i-l eliberează. Chiar dacă nu cu­noşteau direct acest OM, îi a­­dresau cuvinte calde, de mulţu­mire şi de respect. Omul, medicul şi activistul multilateral se numeşte AUREL PUIA, directorul Spitalului teritorial din Reghin. — Să-i văd pe toţi pacienţii vin­decaţi ... Aceasta-i marea dorinţă a o­­mului cu timpla de argint, a celui care profesează medicina din 1934, gata în fiece clipă să-şi ofere toa­te calităţile pentru cei mulţi. Apoi: — O mare bucurie personală, familială aş spune, m-a încer­cat cînd băiatul meu a devenit medic... — Cum consideraţi satisfacţia împlinirii profesionale? — Mă bucur nespus de mult cînd trec pe stradă şi întîlnesc aprecierea oamenilor. Cea mai ma­re satisfacţie: astăzi sunt îndreptăţit să afirm că lucrez într-un colectiv căruia i se cuvin laude, cu oa­meni vrednici, pricepuţi, care se — Ce aţi scrie despre Aurel Puia? — Nu, în nici un caz, nu aş scrie... Binecunoscuta modestie a medi­cului emerit Aurel Puia este, de fapt, o traiectorie intimă pe care o urmează mulţi medici din Re­ghin. Marea majoritate a foştilor pacienţi, a cetăţenilor din oraş şi din împrejurimi aduc prinos de recunoştinţă oamenilor în alb. ...Medicul dispensarului de în­treprindere, Iosif Blaga, are o carte de vizită care, în chintesenţă, se poate rezuma la citeva cuvinte: corectitudine exemplară, nivel pro­fesional ridicat, studiu asupra îm­bunătăţirii neîntrerupte a condi­ţiilor de muncă. ...In fiecare clipă, specialistul O.R.L. Rad Alexandru răspunde prin prezenţă şi faptă la solici­tările care apar la orice oră din zi sau din noapte. E omul, e omni­prezentul care în situaţii speciale nesocoteşte jalonul normei obiş­nuite şi rămîne la căpătîiul celui suferind pentru a-i reda liniştea, sănătatea. ...Sau Lucia Georgescut sto­matologul, soţia, mama şi cetă­­ţeana care se bucură de un fru­mos renume. E fiinţa care înmă­nunchează laolaltă profesionalul cu obştescul şi se află în fruntea acţiunilor puse pe de-a întregul în slujba tuturor. In acele zile în­tunecate din timpul inundaţiilor din anul trecut, şefa reţelei de stomatologie a devenit, pe loc, iniţiatoarea umanelor acţiuni de ajutorare a celor afectaţi de cala­mităţile naturale: era în mijlocul oamenilor, le întindea mîinile ei calde, de ajutor. Stima de care se bucură a atins atunci, şi nu numai atunci, apogeul, întreprin­zătorul medic-cetăţean e şi das­căl preţuit al cadrelor noi, e sfă­tuitorul şi îndrumătorul priceput, e omul care îşi pune întreaga-i capacitate şi la îndemîna fiecărui cadru medical tînăr. ... Medicul-şef al maternităţii, Rompo Ştefan, dă dovadă de o înaltă pregătire profesională între­pătrunsă armonios cu activitatea organizatorică şi cu cea a creş­terii şi perfecţionării cadrelor. E medicul exigent care nu îngăduie nici o abatere de la etica profe­sională şi pretinde, justificat, ca totul să fie în slujba sănătăţii oa­menilor; e specialistul care în orice împrejurare găseşte cu exac­titate climatul cel mai potrivit pen­tru a crea o relaţie directă, fără contraste între medic şi pacient, o relaţie cu largi şi fericite răsfrîn­­geri asupra bolnavului. — ...astăzi sînt îndreptăţit să afirm că lucrez într-un colectiv căruia i se cuvin laude ... Da, medicul Aurel Puia are a­­coperire ca să afirme acest lucru şi faptul are ramificaţii adînci. Astăzi, în societatea noastră so­cialistă, în fiecare colectiv, marea majoritate a oamenilor merită pe deplin respect şi recunoştinţă. As­tăzi, oricare ar fi domeniul de ac­tivitate, oamenii au posibilităţi ne­limitate de a-şi afirma multilateral personalitatea, de a-şi etala întrea­ga capacitate pentru a contribui direct la edificarea societăţii noi. E un drept plenar pe care în­treaga noastră societate îl preţu­ieşte la adevărata lui valoare şi îi aduce prinosul de recunoştinţă cuvenit. Ca niciodată în trecut, I PETRE GIURGIU cai. Mureşeni, Cerghid, livezeni, Şardul Nirajului. Executînd o an­chetă în aceste unităţi şi în altele cu situaţii similare s-a constatat bucură de un frumos prestigiu. MAI MULTĂ ATENTIE FATA DE REPRODUCŢIA ANIMALELOR TINERE Organizarea reproducţiei la vi­ţele este una din măsurile cele mai importante şi eficace în reali­zarea efectivelor matcă şi îmbună­tăţirea calitativă a acestora. Este bine cunoscut că fără un tineret dezvoltat, care să fie apt pentru montă la vîrsta de 18—20 luni (astfel ca fătarea să aibă loc sub vîrsta de 30 luni) nu vom putea asigura baza biologică pentru re­împrospătarea efectivelor de vaci existente. Conștiente de acest lucru, multe cooperative agricole au luat mă­suri organizatorice eficace pentru buna desfăşurare a reproducţiei la viţele. In acest sezon de pă­­şunat s-au organizat 145 tabere de vară pentru un efectiv de peste 10.000 viţele. Centrul judeţean de reproducţie şi selecţie a animale­lor a difuzat 50 tauri în aceste tabere organizate şi 52 contai­nere cu material seminal congelat. Pe lîngă acestea, s-au autorizat din prăsila proprie a unităţilor C.A.P. 104 tăuraşi pentru asigu­rarea montei la păşune. De ase­menea, în vederea folosirii mai raţionale a păşunilor şi pentru bu­na desfăşurare a reproducţiei centrul nostru în colaborare cu Direcţia generală judeţeană a a­­griculturii, industriei alimentare, sil­viculturii şi apelor au organizat pe păşunile „Fagul rotund" şi „Be­­checi" tabere de vară prin aso­cierea C.A.P. Sovata, Miercurea Niraj, Berghia, Eremitul, Măghe­rani, Mitreşti-Vărgata. Ca re­zultat al măsurilor arătate, in pe­rioada de păşunat au fost mon­tate peste 5.100 de viţele, proprie­tate a cooperativelor agricole. Din­tre unităţile care au obţinut în a­­ceastă perioadă rezultate bune la monta viţelelor amintim C.A.P. So­vata, Chibed, Sărăţeni, Trei-Sate, Timăveni, Ogra, Sinpetru, Reghin, Band, Bereni, unde planul de mon­tă la vitele a fost realizat şi chiar depăşit. Spre deosebire de aceste unităţi într-un număr însemnat de C.A.P.­­uri datorită unor deficienţe de ordin organizatoric din partea con­ducerilor şi a specialiştilor s-au în­registrat serioase rămâneri în urmă la reproducţia viţelelor. Dintre a­­ceste unităţi amintim C.A.P. Băr­boşi, Cipău, Iernut, Bordoşiu, Cuş­­telnic, Viforoasa, Şerbeni, Ercea, Ulieş, Sânmartin, Săbed, Riciu, Şin­că neajunsurile se datoresc în mare măsură condiţiilor de îngri­jire şi furajare cu totul necores­punzătoare, mai ales în perioada căldurilor excesive din a doua ju­mătate a lunii iulie şi începutul lunii august cînd păşunile din zona de cîmpie au avut de suferit cel mai mult. Pe de o parte datorită diminuării producţiei de masă ver­de, pe de altă parte şi a insu­ficienţei apei pentru adăpare. La deficienţele de furajare şi adăpat a mai contribuit şi lipsa umbrarelor sau a adăposturilor de vară, din care cauză animalele erau expuse în tot timpul zilei la insolaţii. Aceşti factori au produs perturbări şi dereglări ale ciclului sexual care s-a materializat prin diminuarea căldurilor. Astfel se explică că de la data de 26 iulie numărul viţelelor montate a scăzut foarte mult iar în unele unităţi cum sunt: C.A.P. Biciu, Mu­reşeni, Şincai, Cerghid, Glodeni, Mădăraş, Şardul Niraj, Voiniceni, nu s-a montat ,nici o viţea. In si­tuaţia actuală, cind campania de vară se apropie de sfîrşit, consi­derăm absolut necesar ca, în uni­tăţile vizate in acest articol şi în cele care se ştie că sunt aseme­nea lipsuri, să-şi revizuiască con­diţiile în care sunt întreţinute vi­­ţelele pentru prăsilă, luindu-se toa­te măsurile pentru îmbunătăţirea furajării loturilor de montă. Dat fiindcă păşunile existente, din ma­joritatea unităţilor nu asigură zil­nic în prezent nici 20 kg masă ver­de pentru un animal, se impune administrarea unui supliment de cel puţin 15—20 kg masă verde sau alte echivalente. Totodată este absolut necesară asigurarea adă­patului cu apă suficientă de cel puţin trei ori pe zi. Fără a se lua în considerare a­­ceşti factori se periclitează desfă­şurarea normală a reproducţiei la videle, fapt care va influenţa în mod negativ realizarea efectivelor matcă la sfirşitul anului, produc­ţia anului ce vine. ing. SOLYOM PETRU, directorul Centrului judeţean de reproducţie şi selecţie a animalelor STEAUA ROȘIE PAGINA 3 La I.U.I.U. Tîrgu-Mureş (Urmare din pag. 1) prinderii nu se grăbeşte în aplica­rea lui, cu toate că încă mai de mult s-au primit în acest sens indi­caţii concrete din partea ministe­rului şi a centralei industriale. A­­bia la începutul trimestrului IV , precizează şeful serviciului salari­zare, vom experimenta aplicarea acordului global la doua-trei for­maţii de lucru. Maistrul Florea Samson de la strungărie apreciază că acolo un­de nu e posibilă aplicarea acor­dului global există şi alte forme colective de muncă care, printre altele, aduc contribuţii importante la îndeplinirea normelor şi ridica­rea calificării lucrătorilor. „Cite 3—4 oameni din schimburi diferi­te, de obicei care lucrează la ace­eaşi maşină — ne spune el — s-au asociat prin liberă înţelegere să producă în comun. Continuînd e­­xecutarea unei faze sau operaţii la piesele de pe strung, freză sau ori­care alt utilaj din schimbul ante­rior, se realizează o sporire a du­ratei timpului productiv şi o redu­cere substanţială a celui de pre­gătire , încheiere şi aprovizio­nare cu scule". Dacă această formă de colabo­rare în muncă este avantajoasă, întrebăm atunci de ce factorii de răspundere de la toate nivelele din cadrul întreprinderii, în frunte cu organizaţiile de partid, tineret şi sindicat, nu stimulează iniţiativa acestor lucrători asigurînd un ca­dru organizat răspîndirii ei pe o scară mai largă, pentru asocierea a cu­ mai mulţi lucrători în aseme­nea formaţii de lucru avantajoase. Ridicarea în timpul minim posi­bil a calificării şi îndemînării fie­cărui muncitor în parte la nivelul posibilităţilor de îndeplinire a nor­melor de muncă şi a productivită­ţii muncii în continuă creştere este una din îndatoririle de căpătii ale întregului colectiv al întreprinderii. El este chemat să folosească în­treaga diversitate de mijloace în­­cepînd de la organizarea superioa­ră a producţiei şi a muncii pină la formarea unei puternice opinii de stirpire a leneşilor şi chiulangiilor, pentru statornicirea unei înalte conştiinţe muncitoreşti la fiecare lucrător din întreprindere. Activitatea politico-educativă (Urmare din pag. 1) dezbateri în organizaţiile de par­tid pentru a fi combătute. Poate tocmai de aceea, in actuala cam­panie de recoltare şi treierare a griului, în numai două zile, cîţiva cooperatori au încercat dar n-au reuşit să sustragă circa 500 kg de grîu . . Este demn de remarcat faptul că în cadrul plenarei, încercarea de a săvîrşi furturi din avutul ob­ştesc, amintită mai sus, precum şi alte abateri de la normele disci­plinei muncii în C.A.P. Fînaţe, din alte unităţi au fost combătute cu multă fermitate de către comu­niştii care au luat cuvîntul. Unii dintre ei, cooperatori harnici care se străduiesc zi de zi să contribuie la întărirea economică şi organi­zatorică a C.A.P. ai căror membri sînt, au luat poziţie hotărîtă faţă de mentalităţile retrograde. Nume­roase abateri de la disciplina muncii, neglijenţa în gospodărirea avutului obştesc persistă şi în uni­tăţile cooperativei de consum din Band. S-ar putea da exemple din ac­tivitatea unor organizaţii de bază care se străduiesc să dea mun­cii politice şi educative un conţi­nut bogat, dar sunt şi organizaţii care îşi desfăşoară munca politică monoton, abstract, la modul gene­ral. In aproape toate organizaţiile de partid au fost abandonate cu totul nejustificat mijloace ale mun­cii politice eficiente, accesibile, di­namice şi directe, fără a fi înlocui­te cu altceva. S-a renunţat cu uşu­rinţă la gazetele de perete sati­rice, la agitaţia vizuală vie şi mo­bilizatoare, strîns legată de acti­vitatea şi preocupările oamenilor dintr-un loc de muncă sau altul. Criticînd asemenea stări de lucruri, participanţii la plenară au stabilit măsuri concrete de „repunere în drepturi" a tuturor formelor mun­cii politice şi de educaţie, de uti­lizare eficace a mijloacelor de ca­re dispun organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti. Vorbind despre perfecţionarea şi intensificarea muncii politico-ideo­­logice şi cultural-educative făcînd şi unele propuneri în această di­recţie, dr Eva Husar, Görgy Far­kas, Ioan Hajdú au arătat că or­ganizaţiile de partid trebuie să ai­bă în vedere, în primul rind, selec­ţionarea oamenilor în aşa fel ca fiecare dintre ei să cunoască bine documentele de partid şi de stat pentru că numai astfel vor putea răspunde prompt şi judicios între­bărilor ce frămintă masele, vor putea fi evitate discuţiile simpliste, sterile şi uneori chiar confuze care se poartă fie în cercurile de învă­­ţămînt politic, fie în cadrul unor expuneri, simpozioane ş.a.m.d. Cu alte cuvinte s-a insistat ca cei ca­re sunt investiţi să facă munca po­litică şi educativă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii trebuie să studieze permanent pentru a cunoaşte profund politi­ca internă şi externă a partidului şi statului nostru, direcţiile de dez­voltare a societăţii noastre, etapa istorică pe care o parcurge po­porul nostru în construcţia socia­lismului multilateral dezvoltat. Ţinîndu-se seama de sarcinile trasate de documentele de partid, de rolul unităţilor de cultură în educarea comunistă a oamenilor muncii, plenara a acordat o deo­sebită atenţie reactivizării muncii culturale la căminele culturale şi biblioteci. Şi pe bună dreptate a fost combătută lîncezeala ce per­sistă de mai multă vreme în acti­­vitatea căminelor culturale din O­­roi, Fînaţe şi din alte sate, în al căror „stil de muncă" predomină doar două, trei programe festive pe an şi acestea organizate cu elevii din şcolile de cultură generală. Spu­­nînd acestea, se înţelege de la sine că, pînă acum, cadrele di­dactice, ceilalţi intelectuali din u­­nele sate ale fondului n-au fost antrenaţi în măsura cuvenită de organizaţiile de partid în desfăşu­rarea unei munci politice şi educa­tive permanente şi nu sub formă de „campanie", în lumina indicaţiilor de o co­­vîrşitoare importanţă teoretică şi practică cuprinse în programul elaborat de conducerea partidului nostru pentru perfecţionarea acti­vităţii politico-ideologice şi cultu­ral-educative, participanţii la ple­nara comitetului de partid Band au stabilit măsuri în acest dome­niu şi s-au angajat ferm de a fa­­ce totul pentru a asigura afirma­rea tot mai puternică a conştiinţei socialiste, a responsabilităţii fiecă­rui comunist, fiecărui om al mun­cii, pentru înlăturarea neajunsuri­lor, pentru perfecţionarea întregii vieţi economice şi social-culturale.

Next