Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)

1971-09-04 / nr. 211

­­inul XXIII. Nr. 211 (4.184) SIMBÄTA, 4 septembrie 1971 4 pagini. 30 de bani Vizita­re tovarăşilor Nicolae Santiago Carrillo la Ceauşescu Ploieşti Mitingul prieteniei dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarăşul Santiago Carrillo, secretar ge­neral al Partidului Comunist din Spania, au făcut o vizită în mu­nicipiul Ploieşti, oraş cu vechi tradiţii muncitoreşti, puternic centru industrial al ţării, adevă­rat nucleu al industriei noastre petrochimice şi al construcţiei de utilaj petrolier. Cei doi conducători de par­tide au fost însoţiţi de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Stoica, Mihai Dalea, Miu Do­­brescu, precum şi de Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., iar din partea spaniolă de Santiago Alvarez şi Ignacio Galiego, membri ai Comitetului Executiv al Partidului Comunist din Spania. Oaspeţii au vizitat două din­tre cele mai reprezentative în­treprinderi ploieştene : Grupul industrial de petrochimie şi U­­zina .,1 Mai". La intrarea în incinta marelui complex industrial, care reuneş­te pe o întinsă platformă, rafi­năria şi Combinatul petrochimic, in întîmpinarea oaspeţilor au venit tovarăşii Ilie Cîşu, pri­m­-se­­cretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliu­lui popular judeţean, Mihail Fiorescu, ministrul industriei chimice, Gheorghe Alecu, prim­­secretar al Comitetului munici­pal Ploieşti al P.C.R., membri ai colectivului de conducere al Grupului industrial, reprezen­tanţi ai comitetului de partid şi organizaţiilor de masă Pe o mare pancartă la intra­re sunt înscrise in limbile romă­nă şi spaniolă urări de bun so­­­sit.__ .. Sute de chimişti si rafinari fac oaspeţilor o călduroasă şi entuziastă primire. Ei îşi expri­mă dragostea şi devotamen­tul faţă de Partidul Comunist Român, faţă de secretarul său general, adeziunea deplină la politica realistă clarvăzătoare, a partidului şi statului nostru In spiritul tradiţiilor muncito­reşti ale petroliştilor prahoveni, ei dau, totodată, glas sentimen­telor de prietenie frăţească, de solidaritate internaţionalistă dintre clasa muncitoare din Ro­mânia şi clasa muncitoare din Spania, dintre comuniştii ro­mâni şi spanioli. Oaspeţii sunt invitaţi sa vizi­teze marele complex In faţa u­nei machete, directorul general al Grupului industrial de petro­chimie Adrian Stoica prezintă cîteva date privind activitatea acestei importante unităţi pro­ductive. Prezentîndu-se programul de dezvoltare şi diversificare a producţiei, conform indicaţi­ilor date de secretarul ge­­neral al partidului, se arată că la sfîrşitul actualului cincim­­ producţia globală va l cu 65 la sută mai mare decit în "­970 sporul obţinindu-se m parte prin creşterea vităţii muncii­­­ună product! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu comandă ca, pe baza expe­­enţei deja acumulate şi a szvoltări' cercetă''lor p­op ii­­ se perfecţioneze şi mai mult -ooesui de prelucrare supert­ax a ţiţeiului la­ sortimen­te să fie diversificate intr-o usură şi mai mare, pentru a stisface mai bine cerinţele are­i interne şi externe Se vizitează apoi cîteva din rincipalele sectoare ale uno­­ui grup industrial. Oaspeţii trec din labirintul de instalaţii, un­­e urmăresc cu interes expir­aţiile privind procesele tehno­logice. La despărţire, în aplauzele şi uralele mulţimii, tovărăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago (Continuare în pag­ a 3-a) Dragi tovarăşi, Doresc să încep acest miting al prieteniei dintre comuniştii români şi comuniştii spanioli, prin a a­­dresa delegaţiei Partidului Comu­nist din Spania, în frunte cu to­varăşul Santiago Carrillo, un sa­lut călduros din partea Comite­tului Central al partidului nostru, a clasei noastre muncitoare şi a poporului român. (Aplauze puter­nice). Totodată, doresc să folo­sesc acest prilej pentru a vă a­­dresa dumneavoastră, întregului colectiv de oameni ai muncii din Uzina ,,1 Mai", un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului. (Aplauze prelungite). Vizita pe care delegația Parti­dului Comunist din Spania o face în România, convorbirile pe care le-am avut asupra diferitelor pro­bleme ale activităţii partidelor noastre şi ale situaţiei internaţio­nale constituie o vie expresie a relaţiilor frăţeşti ce s-au statorni­cit de multă vreme între partidele noastre şi care se dezvoltă în mod minunat. (Aplauze puternice). De altfel, aceste relaţii datează de mult, aş putea spune că îşi au ră­dăcinile in însăşi începuturile miş­cării muncitoreşti, ale creării par­tidelor noastre, dar, mai cu seamă, acestor relaţii li s-a creat o bază foarte trainică prin participarea comuniştilor şi antifasciştilor ro­mâni la lupta poporului spaniol împotriva fascismului şi pentru o dezvoltare democratică, din anii 1936—1938. (Aplauze puternice). Aceste relaţii au continuat să se dezvolte in noile condiţii de as­tăzi — condiţii, este adevărat, de­osebite deoarece Partidul Comu­nist Român este partid de guver­­nămint şi conduce munca clasei muncitoare şi a poporului român de construcţie a socialismului, in timp ce comuniştii spanioli sunt obligaţi să lupte încă în împreju­rări grele pentru a asigura dez­voltarea democratică a Spaniei cu toate aceste condiţii deosebite, colaborarea şi prietenia dintre par­tidele noastre au cunoscut o pu­ternică dezvoltare. (Vii aplauze). Cunoaştem împrejurările grele in care sunt obligaţi să activeze co­muniştii toţi cei care luptă pentru democraţie şi pentru dezvoltarea independentă a Spaniei. Ştim că ei trebuie să dea multe jertfe, să facă multe sacrificii. Şi noi am în­­tîmpinat în trecut asemenea greu­tăţi am fost nevoiţi să acţionăm in condiţiile terorii burghezo-moşie­­reşti — şi ştim ce înseamnă ase­menea condiţii Tocmai de aceea apreciem in mod deosebit lupta comuniştilor a antifasciştilor şi democraţilor spanioli întărim soli­daritatea cu ei. le acordăm între­gul nostru sprijin comunist şi re­voluţionar. Le urăm succes deplin si cit mai grabnic in activitatea lor! (Aplauze puternice, prelungite). Irn timpul in care tovarăşii spa­nioli s-au aflat în România au a­­vut posibilitatea să viziteze dife­rite judeţe şi oraşe ale patriei noastre diferite întreprinderi, aşa cum astăzi au vizitat întreprinderea dumneavoastră — una din uzi­nele mari fruntaşe ale industriei socialiste. Cred că şi-au putut face o imagine depre eforturile clasei muncitoare ale poporului român, sub conducerea partidului comu­niștilor pentru dezvoltarea indus­triei socialiste, pentru făurirea noii orinduiri, care asigură po­porului nostru un loc demn în lumea de astăzi. (Aplauze puter­nice, urale). După cum cred că aţi putut constata în cursul acestei vizite, tovarăşi oamenii muncii din Ro­mânia sunt preocupaţi şi discută continuu cum să realizeze mai bine, cu rezultate cît mai bune, cu eficienţă economică cit mai ridi­cată programul elaborat de Con­gresul al X-lea al partidului nostru privind făurirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. (A­­plauze prelungite). Este adevărat, sîntem de-abia la începutul cinci­nalului — au trecut numai 8 luni — dar putem spune că începutul este deosebit de bun. In întreaga ţară, planul producţiei industriale a fost nu numai realizat, dar şi depăşit , aşa cum s-a întîmplat şi în judeţul dumneavoastră şi cum am constatat astăzi că se reali­zează cu succes şi în uzina ,,1 Mai". (Vii aplauze). Ne bucură, fără îndoială, faptul că am început „cu dreptul" — cum se spune la noi — noul plan cincinal. Reali­zările din primele 8 luni demon­strează atît realismul prevederilor Congresului al X-lea al partidului, cît şi capacitatea creatoare a cla­sei muncitoare, a poporului nostru, care, stăpin pe destinele sale, îşi făureşte viitorul aşa cum îl do­reşte. (Aplauze puternice, îndelun­gate). Mi-a făcut o deosebită --plăcere să constat că întreg colectivul a­­cestei minunate uzine s-a apucat serios de treabă, că, de la ultima vizită — pe care am făcut-o cu cir­ca 7 luni în urmă — s-au obţinut rezultate bune. S-au introdus în fabricaţie şi s-au realizat noi pro­totipuri de produse de înaltă teh­nicitate. Ni s-au arătat diferite grafice comparative cu utilaje şi instalaţii similare din străinătate; nu pot decît sâ fiu bucuros de faptul că tovarăşii ne-au asigurat că produsele pe care le realizează sunt la acelaşi nivel — uneori chiar mai înalt — cu instalaţiile simi­lare produse pe plan mondial. A­cesta este un lucru bun! Dar tre­buie să aveţi în vedere, tovarăşi că şi întreprinderile din alte ţă­i fac asemenea comparaţii­, noi ne comparăm insă cu ceea ce se găseşte în producţie în acele ţări nu cu ceea ce se află în pregă­tire pe planşe, ca şi la noi. Deci comparaţiile noastre trebuie să ţină cont de ceea ce va apare peste 6 luni sau peste un an în aceste ţări. Trebuie să ne pro­punem să depăşim calitatea uti­lajelor similare realizate pe plan mondial — şi atunci vom face o treabă bună! (Vii aplauze). în orice caz, doresc să adresez calde felicitări întregului colectiv al u­­zinei, muncitorilor şi inginerilor, cercetătorilor, proiectanţilor, tutu­ror acelora care se străduiesc — şi reuşesc — să dea o producţie de bună calitate. Le doresc rezul­tate tot mai bune! (Aplauze pre­lungite, orale). Ni s-au prezentat in cursul vizi­tei graficele privind noul program de dezvoltare a producţiei şi a uzinei pină în 1975. Este adevă­rat, faţă de prevederile iniţiale, acest program stabileşte o creş­tere importantă a producţiei dar, trebuie să spun că faţă de nece­sităţile economiei naţionale, de cererile de utilaj petrolier pe plan mondial, el este încă nesa­tisfăcător. În dezvoltarea indus­triei constructoare de maşini tre­buie să ne propunem să producem ceea ce se cere pe piaţa mon­dială; de aceea, va trebui să ve­dem şi acest plan refăcut, să ne propunem sarcini şi mai mari. Va trebui, probabil, ca pină in 1975, să creştem de 2,5—3 ori producţia de utilaj petrolier faţă de anul 1970, şi nu de circa 2 ori! Va tre­bui deci sâ ne suflecăm bine mi­­necile — cum se spune pe româ­neşte — şi să ne apucăm serios de treabă. Eu sunt convins că în­tregul colectiv de oameni ai muncii din uzină — muncitori, ingineri, proiectanţi — va răspunde cu cinste acestor sarcini făcînd ca producţia de utilaj petrolier să crească în ritmul în care creşte şi producţia de maşini-unelte. A­ (Continuare în pag. a 3-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COM­TETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETF.A Cuvîntarea SANTIAGO Dragi tovarăşi, Aduc salutul călduros al oame­nilor muncii şi al intelectualită­ţii înaintate din Spania, munci­torilor şi tehnicienilor de la Uzi­na ,,1 Mai", clasei muncitoare frăţeşti şi poporului frate din Republica Socialistă România. (Aplauze puternice.) Legături foarte adinei de prie­tenie şi înţelegere unesc cele două partide comuniste ale noas­tre. Sunt legături făurite în tim­pul anilor de colaborare şi aju­tor reciproc, în care partidul vostru, partid de guvernămînt, care conduce un stat, a păstrat un profund respect faţă de inde­pendenţa partidului nostru, pe­rioadă in care am dezbătut pro­blemele comune cu o totală fran­cheţe şi pe bază de egalitate de­plină. în felul acesta, între noi s-a întărit un tip de relaţii în care domneşte sinceritatea şi în­crederea reciprocă, întru totul străin de orice spirit de înstru­­mentizare, de folosirea unuia de către celălalt. Este un tip de re­laţii ce nu cunoaşte sinuozităţile diplomatice, de care nu totdeau­na sunt lipsite contactele din ca­drul mişcării noastre în această etapă complicată. (Aplauze.) Presa din ţara mea şi presa burgheză străină au subliniat în aceste zile frecventele întreve­deri între tovarăşa Dolores Ibarrum­ şi mine şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, ca şi între alţi conducători ai ambelor partide. Este adevărat, întrevederile noastre sunt frecvente. Este ade­vărat f­a tovarăşul Nicolae Ceau­­şeu şi noi există o pro­fundă prietenie politică şi perso­nală. Acesta mi se pare că este lucrul cel mai firesc din lume şi pe nimeni n-ar trebui nici să-l uimească şi nici să-l preocupe, în realitate, asemenea relaţii ar trebui să fie în toate cazurile între conducătorii mişcării co­muniste şi muncitoreşti interna­ţionale, chiar şi în acele cazuri cînd nu există un acord deplin în toate problemele. Luptăm îm­potriva unui duşman comun încă puternic — imperialismul, care ne combate prin toate mijloacele, care caută să facă imposibil pro­gresul forţei noastre şi chiar pro­pria noastră existenţă personală. Dacă nu ne sprijinim între noi, luptători pentru aceeaşi cauză, cine să ne sprijine? (Aplauze prelungite.) în presa amintită mai înainte nu lipsesc nici speculaţiile pe marginea frecvenţei şi conţinu­tului relaţiilor noastre. Fantezia are aripi uşoare, provoacă unele decepţii, doresc să spun că în ca­drul convorbirilor noastre este vorba, pur şi simplu, de modul de a întări relaţiile şi lupta co­mună a celor 14 state socialiste, a tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor revoluţionare, antiimperialiste şi păcii împotriva duşmanului co­mun imperialist şi îndeosebi îm­potriva politicii agresive şi de dominare a imperialismului nord­­american. Este vorba de felul în care trebuie ajutat eroicul popor din Vietnam şi celelalte popoare din Indochina. Este vorba de fe­lul în care trebuie să se acorde un sprijin solidar mai eficace popoarelor din America Latină, cum trebuie impulsionată şi dez­voltată lupta revoluţionară a cla­sei muncitoare din ţările capita­liste, imperativ al prezentului. Este vorba de felul cum trebuie salvgardată pacea mondială, a­­menințată de pofta imperialistă. (Aplauze.) în acest sens, doresc să afirm că Partidul Comunist din Spania apreciază foarte mult vizita to­varășului Nicolae Ceaușescu în Re­publica Populară Chineză, Repu­ tovarăşului CARRILLO­ blica Democrată Vietnam, R.P.D. Coreeană şi în Republica Popu­lară Mongolă. După părerea noas­tră, această vizită se înscrie în ansamblul iniţiativelor şi efortu­rilor tovarăşilor noştri români pentru a menţine legături şi con­tacte între statele socialiste şi în cadrul mişcării comuniste şi mun­citoreşti şi de a contribui la de­păşirea actualei crize existente în relaţiile dintre ele. (Aplauze pre­lungite.) Noi, comuniştii, nu ne putem resemna cu ideea de a eterniza diviziunea mişcării noastre, şi cu atît mai puţin cu ideea diviziunii ţărilor socialiste, în două sau mai multe blocuri opuse. Este adevărat că acum, în epo­ca actuală, este depăşit tipul de unitate care exista între noi a­­tunci cînd nu era decît un sin­gur stat socialist. Azi nu poate exista o ţară sau un partid care să îndeplinească rolul de centru conducător al mişcării. Nu se mai poate repeta uniformitatea din acea epocă, nu mai poate exista nici un monolitism mondial. (A­­plauze.) Şi aceasta nu numai da­torită condiţiilor actuale ale lup­tei, care se deosebesc fundamen­tal de la o ţară la alta, de la o regiune a lumii la alta, ceea ce în sine ar fi, deja, suficient. în plus, în zilele noastre lumea s-a schimbat profund, în primul rînd datorită existenţei celor 14 ţări socialiste, a redeşteptării re­voluţionare a lumii a treia şi a fenomenului decolonizării, care produce minuni ca lupta victo­rioasă a unui popor mic — po­porul vietnamez — împotriva a­­gresiunii celei mai mari puteri imperialiste, S.U.A. (Aplauze.) Lumea s-a schimbat şi datori­tă imensei dezvoltări a mijloace­lor de producţie, consecinţă a re­voluţiei tehnico-ştiinţifice care modifică anumite structuri socia­le şi ridică probleme noi în ca­drul mişcării revoluţionare din țările dezvoltate, care trebuie să-şi propună ducerea revoluţiei până la victorie. (Vii aplauze.) Lumea s-a schimbat și pentru că dacă înainte noi, comuniștii, aveam în fața noastră o proble­mă fundamentală legată de felul în care să aducem clasa munci­toare la putere, în prezent sîn­tem confruntaţi deja cu alte pro­bleme: cum să dezvoltăm multi­lateral societatea socialistă, de care a vorbit aici tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cum să fie depăşite contradicţiile apărute în sinul acesteia, cum să se facă fa­ţă fenomenelor negative în so­cialism. Nu există nici o reţetă, nici o formulă magică pentru a rezolva aceste probleme. Generalizarea experienţei noi, cercetarea teo­retică, marxist-leninistă, necesită în mod inevitabil o dezbatere li­beră, o cercetare liberă. Nu exis­tă însă o dezbatere liberă, o cer­cetare liberă acolo unde se anu­lează lupta de idei, unde se pro­clamă condamnarea — orice di­vergenţe sunt proclamate ca o erezie. Azi, în mişcarea noastră ez'.e posibilă numai o unitate care sâ recunoască diversitatea, care să accepte critica principială ca o componentă a acestei unităţi. o unitate care să recunoască fiecă­rui partid dreptul de a hotărî de sine stătător linia sa, fără nici un amestec din afară. (Aplauze pu­ternice.) Mişcarea comunistă nu este o religie, cu apostolii şi papii săi, cu dogmele şi centrele sale in­failibile. Ea este o mişcare revo­luţionară de clasă, care trebuie să rezolve în lupta pentru so­cialism o mulţime de probleme is­torice diferite, în funcţie de dez­voltarea şi condiţiile fiecărei ţări. Diversitatea ei îşi are rădăcini în forţa mişcării comuniste, în puternica sa dezvoltare şi a dori (Continuare în pag. a 4-a) Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu BUCUREŞTI Participanţii la şedinţa de lucru a activului din agricultura judeţului Mureş, ţărani cooperatori, preşedinţi şi agronomi din cooperativele agricole de producţie, lucrători şi specialişti din în­treprinderile agricole de stat şi S.M.A., cercetători din Staţiunea experimentală, specialişti din Direcţia generală a agriculturii şi din unităţile subordonate am analizat activitatea depusă şi rezul­tatei obţinute de unităţile agricole de stat şi cooperatiste la cul­tura griului în anul 1971. Folosim acest prilej pentru a ne manifesta recunoştinţa noas­tră profundă pentru grija şi sprijinul permanent pe care condu­cerea de partid, dumneavoastră personal le acordaţi agriculturii noastre socialiste, pentru dezvoltarea acestei importante ramuri a economiei noastre naţionale. Alături de lucrătorii ogoarelor din intreaga ţară, şi noi, oamenii muncii din agricultura judeţului Mureş — români, maghiari şi germani — simţim din plin această grijă şi ne angajăm să răspundem acesteia prin munca noastră, prin rezultatele obţinute in sporirea producţiei agricole. Vă raportăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că prin a­­plicarea măsurilor stabilite de conducerea partidului, de dumnea­voastră personal, folosind mai eficient baza tehnică materială şi ca urmare a efortului depus de lucrătorii din agricultură, sub con­ducerea organelor şi organizaţiilor de partid, in acest an unităţile agricole au obţinut cea mai mare producţie de griu cunoscută pină acum pe meleagurile judeţului Mureş. Faţă de media realizată pe ultimii 4 ani, recolta de griu din acest an, înregistrează un spor de peste 700 k­g la hectar. In în­treprinderile agricole de stat din judeţ s-a obţinut o producţie medie de 3.588 kg griu la hectar. De asemenea, multe cooperative agricole au obţinut recolte la nivelul unităţilor agricole de stat. Consfătuirea noastră, analizind rezultatele obţinute în lumina scrisorii dumneavoastră stimate tovarăşe secretar general, a scos in evidenţă că în unele unităţi nu s-a acordat importanţa cuvenită culturii griului, nu s-au aplicat întocmai recomandările şi indica­ţiile date privind amplasarea culturii, pregătirea terenului, semin­ţele folosite, fertilizarea diferenţiată, din care cauză, producţiile au fost sub nivelul posibilităţilor. Participanţii la consfătuire, dind o înaltă apreciere indicaţiilor cuprinse in scrisoarea dumneavoastră, adresată comitetelor jude­ţene de partid, organelor şi organizaţiilor de partid din agricul­tură, consiliilor populare, direcţiilor generale agricole, uniunilor judeţene ele C.A.P., tuturor lucrătorilor şi specialiştilor din uni­tăţile agricole de stat, ţăranilor cooperatori, şi-au exprimat hotă­­rîrea fermă de a face totul pentru obţinerea unei recolte sporite in anul 1972. Centralizînd experienţa pozitivă a unităţilor fruntaşe, ne vom concentra toate forţele pentru punerea în valoare a rezervelor mari de care mai dispune agricultura judeţului nostru, vom aplica pe scară largă în producţie cuceririle ştiinţei agrotehnice. Sub conducerea directă a Comitetului judeţean de partid, in zilele imediat următoare, vom lua măsuri pentru definitivarea în fiecare unitate agricolă, a planurilor de amplasare a culturii griu­lui, asigurarea seminţei din soiurile cele mai adecvate condiţiilor agro-pedologice din judeţul nostru, aprovizionarea cu îngrăşă­minte chimice, insecto-fungicide şi pregătirea tehnică a tractoare­lor şi maşinilor de semănat. In acelaşi timp, vom acorda toată atenţia eliberării terenului destinat culturii griului, astfel incit să asigurăm pregătirea lui cu cel puţin 10—15 zile înainte de semă­nat. întreaga suprafaţă de griu o vom însăminţa necondiţionat în epoca optimă. In vederea asigurării unor soiuri valoroase de seminţe pentru anul viitor, se va extinde producerea de sămînţă în ferme specia­lizate şi organizarea loturilor semincere in fiecare cooperativă a­­gricolă. Măsurile organizatorice adoptate de consfătuirea noastră, vor asigura stringerea la timp şi fără pierderi a recoltei de po­rumb, sfeclă de zahăr, cartofi, furaje, legume şi fructe. Reintorşi la locurile noastre de muncă, în fermele agricole de stat, in staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, în cooperativele agricole, vom mobiliza pe toţi lucrătorii ogoarelor pentru a pune o temelie solidă recoltei anului viitor, pentru îndeplinirea sarcinilor ce ne revin din planul de producţie pe anul 1972. În vederea în­deplinirii sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea agriculturii vom acorda toată atenţia muncii educative, pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a lucrătorilor de pe ogoare, educarea acestora în spiritul idealurilor comuniste, pentru traducerea in viaţă a politicii marxist-leniniste in­erne şi externe a partidului nostru. Vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom depune toate eforturile şi capacitatea noastră de muncă, pentru perfecţionarea continuă a activităţii noastre în vederea îndeplinirii sarcinilor ce ne revin in actualul cincinal, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in scum­pa noastră patrie Republica Socialistă România. PARTICIPANŢII LA CONSFĂTUIREA GRIULUI DIN JUDEŢUL MUREŞ TG.-MUREŞ LA 3 SEPTEMBRIE 1971 LA TG.-MUREŞ Lucrările consfătuirii privind cultura griului In sala mare a Palatului culturii din Tg.-Mureş a avut loc vineri tradiţionala consfătuire judeţeană anuală privind cultura griului. La lucrările consfătuirii au luat parte membri ai biroului Comite­tului judeţean de partid şi ai Co­mitetului executiv al Consiliului popular judeţean, cadre de con­ducere din I.A.S. şi S.M.A., specia­lişti din domeniul cercetării agri­cole, preşedinţii şi inginerii şefi din cooperativele agricole, repre­zentanţi ai întreprinderilor şi insti­tuţiilor care au tangenţă cu agri­cultura, invitaţi ai radioului şi pre­sei locale. Lucrările consfătuirii se desfă­şoară în condiţiile realizării inte­grale şi depăşirii la nivel de judeţ a sarcinilor de plan la cultura griului. In acest an s-a realizat cea mai mare producţie de griu înregistrată pînă acum pe mela­­gurile judeţului Mureş. După cum a reieşit din raportul prezentat de tovarăşul Marcel Mogoşiu, direc­tor general al Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, aceste re­zultate au fost determinate în mare parte de baza tehnică materială (Continuare în pag. a 4-a) Aspect din timpul consfătuirii.

Next