Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)

1971-09-04 / nr. 211

(Urmare din pag. 1)­ceasta este sarcina care trebuie să ne-o propunem! (Aplauze puter­nice). Văd că tovarășul ministru și directorii sunt de acord; asta în­seamnă că ei vor da ajutor pen­tru realizarea acestor sarcini (A­­plauze). Nu doresc să mai insist asupra problemei­ calității produselor, a perfecţionării continue a produc­ţiei. Mi-a făcut impresia că acest lucru este bine înţeles de colecti­vul dumneavoastră şi că veţi avea permanent în vedere ca tot ce producem să poată concura cu succes orice produse similare rea­lizate­ pe plan mondial. Aveţi a­­ceastă capacitate şi eu urez colec­tivului dumneavoastră cele mai mari succese! (Aplauze puternice). Desigur că ceea ce realizaţi dumneavoastră, ceea ce realizează oamenii muncii din Ploieşti repre­zintă doar o parte — este adevă­rat, destul de însemnată — din ceea ce se produce în ţara noas­tră prin eforturile clasei munci­toare, ale întregului nostru po­por. Suntem­ satisfăcuţi de felul în care se dezvoltă activitatea în in­dustrie, dar ştim că mai avem mult de făcut, mai avem de parcurs un drum lung pentru a asigura li­chidarea rămînerii în urmă pe care am moştenit-o din trecut şi pentru a ne ridica la nivelul ţări­lor dezvoltate. Este adevărat că ac­tualul plan cincinal poate fi so­cotit hotărîtor în această privinţă, pentru că dacă vom realiza pre­vederile lui, ne vom apropia mult de statele dezvoltate din punct de vedere industrial. Ne vom crea o bază bună pentru ca in urmă­toarele cincinale România să de­vină o ţară puternic industriali­zată, cu o agricultură dezvoltată, cu o ştiinţă şi cultură avansate, o ţară înfloritoare din toate punc­tele de vedere. (Aplauze puternice, urale , se scandează „Ceauşescu — P.C.R."). Ştim că în munca noastră sunt încă lipsuri, greutăţi; ne străduim să muncim cit mai bine, să lichi­dăm greutăţile care apar şi vor mai apare, fără îndoială, pe par­curs. Dar avem convingerea că, sub conducerea partidului­ nostru comunist, în frunte cu clasa noas­tră muncitoare —­ clasă conducă­toare a societăţii socialiste româ­neşti — vom asigura mersul tot mai ferm înainte, vom înfăptui societatea socialistă multilateral dezvoltată, vom crea condiţiile pentru trecerea la făurirea comu­nismului în România. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Acordăm o atenţie permanentă ridicării bunăstării materiale şi spi­rituale a oamenilor muncii. Ne preocupăm ca o dată cu dezvol­tarea economiei să crească veni­turile, nivelul de trai al oamenilor muncii. Cunoaşteţi prevederile cin­cinalului în acest domeniu. înce­­pînd din această lună, una din a­­ceste prevederi, cea privind spo­rirea alocaţiilor pentru copii va fi pusă în aplicare; această sporire se va realiza într-un procent mai mare decit prevăzusem iniţial — şi aceasta reflectă incă o dată preocuparea şi grija pe care par­tidul nostru o acordă copiilor, în­tăririi familiei oamenilor muncii. (Aplauze puternice). In anul viitor vom trece la reali­zarea prevederilor privind crește­rea salariilor oamenilor muncii, în­­cepînd desigur cu salariile mici. in conformitate cu prevederile cinci­nalului, salariul minim urmează să crească de la 800 lei cât este astăzi, la 1.100 lei în 1975, ceea ce reprezintă o creştere bună. (Aplauze prelungite). Vom urmări în mod consecvent realizarea programului de con­strucţii de locuinţe şi de alte insti­tuţii social-culturale, printre care ştiţi că un loc important îl ocupă creşele şi căminele. Faţă de 30.000 de locuri in creşe, cit avem as­ii în întreaga ţară, vom ajunge 1975 la circa 100.000, deci, ceea am realizat în 25 de ani în ac 5t domeniu se va realiza acum numai doi ani; pe parcursul f­inalului actual va creşte de­­ ori numărul locurilor în creşe­t de ceea ce avem astăzi. A­­asta reprezintă, de asemenea, efort mare care arată preocu­­rea partidului nostru pentru a ruţiona problemele sociale, ale­­sei noastre muncitoare. In ce iveşte Uzina „1 Mai" am căzut , acord, ca, pe bază de efor­­re proprii, din economiile de ju­­stiţii şi cu participarea oamenilor b­cii, să se realizeze pînă în iul viitor o creşa de circa 300 ■ locuri. (Aplauze puternice). Da­­, cum vedeţi, tovarăşi, partidul istru realizează pas cu pas sor­ta sa fundamentală , de a face tut şi de a-şi pune întreaga acti­ve în slujba fericirii omului, a floririi naţiunii noastre socialiste, plauze puternice, prelungire). Ne preocupăm de a asigura uticiparea tot mai larga a cla­­,i muncitoare, a poporului, la inducerea întregii activite , eco­­­mico-sociale. întărim rolul politi­­­lui în întreaga noastra activi­­te. Dorim ca o dată cu dezvol­­rea bazei materiale sa acorda o mai mare atenţie ridicării con­ştiinţei socialiste, formării omului nou care, pînă la urma, este prin­cipala forţă a socialismului şi co­munismului. Vrem ca acest om, stăpîn pe destinele sale, să fie un om înaintat, conştient de rolul şi menirea sa în societate, deba­rasat de tarele trecutului, cu o concepţie materialist-d­ia­lectică, socialistă despre lume. Acesta va fi omul societăţii comuniste — şi făurirea sa este însuşi ţelul ho­­tărîrilor Comitetului Executiv pri­vind îmbunătăţirea activităţii poli­tico-educative. (Aplauze puternice, îndelungate). După cum vedeţi, tovarăşi spa­nioli, avem şi noi multe probleme de rezolvat. Desigur ele sunt deo­sebite de ale dumneavoastră, şi deşi ele sunt destul de grele, totuşi sunt mai uşoare decit ale dumnea­voastră, deoarece noi suntem­ par­tid de guvernămint şi putem să dezbatem problemele noastre des­chis cu clasa muncitoare, cu în­tregul popor, şi să găsim împreună căiţe pentru a le rezolva şi a a­­sigurai edificarea societăţii so­cialiste. Tocmai în aceasta constă forţa socialismului, a democraţiei socialiste, in aceasta constă forţa partidului nostru comunist care face totul pentru a uni poporul în jurul său, pentru a merge îm­preună, şi numai împreună cu po­porul spre socialism şi spre comu­nism. (Aplauze îndelungate, urale). Noi considerăm că prin activita­tea noastră de construcţie socia­listă, prin eforturile noastre pen­tru perfecţionarea continuă a so­cietăţii răspundem îndatoririi na­ţionale faţă de clasa muncitoare, faţă de poporul nostru. Aceasta este prima noastră îndatorire; nu poţi fi comunist dacă nu te pre­ocupi de propria-ţi clasă, de pro­­pria-ţi naţiune — iar n­oi suntem­ comunişti şi ne preocupăm perma­nent de clasa noastră muncitoare, de poporul nostru, de naţiunea noastră! Dar prin aceasta răs­pundem şi îndatoririi noastre in­ternaţionale, pentru că forţa soli­darităţii internaţionaliste, presti­giul socialismului, constau şi în succesul cu care ţările ce constru­iesc socialismul realizează noua orînduire. De aceea noi conside­răm că succesele noastre sunt şi ale voastre, ale socialismului in general; ele constituie o contribu­ţie la întărirea solidarităţii inter­naţionale a comuniştilor, a tutu­ror forţelor antiimperialiste. (Apla­uze puternice, îndelungate). Dragi tovarăşi, Trăim intr-o perioadă în care se produc mari schimbări în raportul de forţe pe arena internaţională. Se intesifică lupta popoarelor îm­potriva imperialismului, pentru li­chidarea colonialismului şi neoco­­lonialismului; tot mai multe po­poare se ridică cu hotărire împo­triva dominaţiei imperialiste stră­ine, pentru dreptul de a fi stăpine la ele acasă, de a-şi lua bogăţiile naţionale în propriile lor uniini şi de a le folosi în interesul propriei dezvoltări economico-sociale. Con­siderăm aceste tendinţe ca o ca­racteristică esenţială a dezvoltării internaţionale de astăzi, care a­­rată că nimic şi nimeni in lume nu poate opri mersul hotă­rit al popoarelor spre independenţă na­ţională, spre dreptate socială, spre socialism. (Aplauze puternice). Desigur, nu putem să trecem cu vederea că în diferite zone ale lumii mai au loc încă războaie de agresiune şi conflicte, că politica imperialistă de forţă şi dictat se mai face simţită in multe ţări, pro­­vocînd suferinţe grele multor po­poare. Noi nu uităm niciodată că atita timp cit se menţine im­perialismul există şi pericolul de agresiuni, de amestec în treburile interne ale altor naţiuni, primej­dia războaielor, inclusiv a unui nou război mondial. De aceea, es­te necesară întărirea continuă a vigilenţei forţelor revoluţionare antiimperialiste, a tuturor popoa­relor, întărirea unităţii lor, spre a face imposibile noi agresiuni şi războaie, pentru a apăra pacea, dreptul popoarelor de a fi stă­pine la ele acasă. (Aplauze puter­­nice). Ştim că în această luptă uriaşă pentru progres, împotriva imperia­lismului, un rol de seamă au ţă­rile socialiste. Din păcate, cu­noaşteţi că între aceste ţâri există incă divergenţe care nu s-a reuşit să fie depăşite; aceasta, fără în­doială, exercită o influenţă nega­tivă în ce priveşte prestigiul şi forţa socialismului asupra dezvol­tării vieţii contemporane. De a­­ceea, partidul nostru, guvernul Ro­mâniei socialiste, acţionează şi va acţiona cu perseverenţă şi un viitor pentru depăşirea divergen­ţelor existente între ţările socia­liste, pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu toate ţările so­cialiste, în toate domeniile de ac­tivitate. Pornim de la faptul că sistemul socialist mondial numără 14 ţări socialiste, că numai colaborarea strînsă intre aceste state şi celelalte forţe antiimperia­liste, progresiste de pretutindeni poate asigura dezvoltarea cu suc­ces a construcţiei socialiste în fie­care stat, poate spori influenţa so­cialismului asupra dezvoltării vieţii internaţionale. Avem deplina con­vingere că, pînă la urmă, diver­genţele vor fi depăşite, nu este şi nu poate exista altă cale decit aceea a colaborării şi unităţii, calea unei colaborări care să asi­gure dezvoltarea fiecărei naţiuni socialiste, construcţia în fiecare ţară a socialismului, corespunzător condiţiilor specifice, concrete şi, in acelaşi timp, să ducă la dez­voltarea conlucrării şi solidarităţii între toate ţările socialiste. (Apla­uze puternice, îndelungate). Dezvoltăm continuu legăturile noastre cu mişcările de eliberare naţională din statele care mai gem încă sub robia colonială, cu toate popoarele care luptă împo­triva neocolonialismului şi a do­minaţiei imperialiste, cu ţările care au scuturat jugul imperialist, co­lonial şi acţionează pentru dez­voltarea lor economico-socială in­dependentă. Considerăm că a­­ceastă colaborare corespunde atit intereselor popoarelor cit şi cauzei generale a progresului social, a luptei antiimperialiste, pentru pace in întreaga lume. (Aplauze pre­lungite). Ne pronunţăm, totodată, pentru relaţii cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. In condiţiile de astăzi, această po­litică este singura realistă, care corespunde cerinţelor dezvoltării contemporane şi poate asigura atît participarea la diviziunea interna­ţională a muncii, cit şi înţelegerea între popoare, instaurarea unei păci trainice pe planeta noastră. (Aplauze îndelungate). După cum ştiţi, la baza relaţiilor noastre internaţionale aşezăm la fermitate deplina egalitate in drep­turi între toate statele, fie ele mari, mijlocii sau mici, pornind de la faptul că toate ţările, indiferent de mărimea lor trebuie să aibă un rol activ in soluţionarea probleme­lor internaţionale, să-şi spună cu­­vintul şi să asigure ca nici o pro­blemă internaţională să nu se poa­tă rezolva nu dauna vreunor po­poare, ci in folosul tuturor naţiu­nilor lumii. (Aplauze prelungite). Aşezăm la baza acestor relaţii res­pectul independenţei şi suverani­tăţii naţionale, neamestecul în treburile interne; considerăm, de asemenea, că este necesar să se respecte principiul renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa în relaţiile dintre state, să se asi­gure o colaborare paşnică in toate domeniile de activitate şi între toate popoarele. (Aplauze puternice). Desigur, cînd vorbim de relaţiile cu ţările socialiste, la toate acestea adăugăm întotdea­una principiile marxism-leninismu­­lui, internaţionalismului proletar, întrajutorarea tovărăşească , ca­re creează condiţii pentru mersul înainte al fiecărei ţări socialiste, pentru întărirea solidarităţii şi u­­nităţii lor. (Aplauze puternice). Trăim în Europa, şi de aceea ne preocupăm permanent ca pe continentul nostru să se asigure înfăptuirea unor relaţii noi, care să excludă agresiunile şi războaiele, să facă imposibilă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa, să asi­gure realizarea securităţii euro­pene. Desigur, cu toţii ştim că de pe acest continent au pornit do­uă războaie mondiale; avem da­toria să facem totul ca din Europa să nu se mai poată declanşa un nou război mondial ci, dimpotrivă, acesta să devină un continent al colaborării, al prieteniei, al păcii intre toate naţiunile euro­pene. Re­alizarea acestui deziderat in Eu­ropa va influenţa în acelaşi timp in mod pozitiv asupra întregii dez­voltări mondiale. (Aplauze prelun­gite). Apreciem pozitiv tratatele dintre Uniunea Sovietică şi Republica Fe­derală a Germaniei, dintre Re­publica Populară Polonă şi Re­publica Federală a Germaniei si considerăm că ratificarea lor va exercita o influenţă pozitivă asupra realizării securităţii europene, a­­preciem acordul la care s-a ajuns in problema Berlinului occiden­tal, considerind că rezolva­rea acestei probleme va e­­xercita, de asemenea, o in­fluenţă pozitivă asupra situaţiei de pe continent, asupra destin­derii in Europa. Desigur, este ne­cesar să se meargă mai departe, să se ajungă la recunoaşterea de către toate statele a Republicii De­mocrate Germane, la stabilirea de relaţii, pe baza dreptului interna­ţional, dintre cele două state ger­mane, la participarea lor la activi­tatea Organizaţiei Naţiunilor U­­nite şi a altor organisme inter­naţionale, astfel ca toate statele continentului nostru să acţioneze în strinsă colaborare, în deplină egalitate în drepturi. Apreciem că sunt condiţii prielnice pentru a se ajunge la convocarea conferinţei general-europene, care va marca un moment important în însănăto­şirea atmosferei politice pe conti­nentul nostru. (Aplauze prelungite). Este de înţeles că ne preocu­păm permanent de întărirea rela­ţiilor cu ţările balcanice, acţionînd pentru transformarea Balcanilor in­tr-o zonă a păcii şi colaborării, fără arme nucleare. Considerăm că toate statele din Balcani poartă răspundere faţă de popoarele lor, faţă de cauza păcii şi de aceea trebuie să facă totul pentru ca Balcanii să constituie un exemplu — dacă se poate spune aşa — de felul cum pot colabora popoa­re cu orînduiri sociale diferite, animate de dorinţa de a trăi în pace şi înţelegere. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Desigur, nu uităm că în Viet­nam mai curge încă singe, că trupele Statelor Unite se găsesc încă in Indochina. După cum ştiţi, noi am acordat şi vom acorda tot sprijinul nostru poporului vietna­mez şi popoarelor din Indochina, ne pronunţăm pentru încetarea războiului dus de Statele Unite, pentru retragerea tuturor trupelor străine din aceste state. Susţinem ferm propunerile Guvernului Revo­luţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud şi considerăm că, pe baza lor, se poate realiza pacea într-un timp cit mai scurt. Urăm din inimă popoarelor din Indochina succese în realizarea păcii, ca ele să devină deplin stă­pine pe destinele lor, spre a putea astfel să-şi construiască viaţa aşa cum o doresc, fără nici un ames­tec din afară. (Aplauze prelungite). Ne preocupăm de înfăptuirea dezarmării generale şi îndeosebi a dezarmării nucleare, de încetarea cursei înarmărilor. Considerăm că este necesar să se intensifice ac­tivitatea în această direcţie, ca popoarele să-şi ridice tot mai ferm glasul pentru a trece la rea­lizarea unor măsuri concrete pe calea dezarmării. Aceasta este o o necesitate imperioasă a zilelor noastre — şi noi vom face totul pentru a contribui la realizarea acestui deziderat vital al popoa­relor. (Aplauze prelungite). După cum vedeţi, tovarăşi, vor­bind de lupta împotriva imperia­lismului, noi considerăm că a­­ceastă luptă nu este o noţiune abstractă, o lozincă pentru mitin­guri, ci reprezintă un şir de pro­bleme concrete: eforturile pentru înfăptuirea securităţii europene, pentru realizarea unei zone a păcii în Balcani, încetarea războiului din Vietnam, pentru soluţionarea problemei Berlinului occidental şi a unui şir de alte şi alte probleme care frămîntă astăzi lumea. A­­cestea sînt părţi concrete, verigi ale luptei generale împotriva im­perialismului, pentru instaurarea unor relaţii de colaborare intre state, pentru pace. De aceea, lup­­tind pentru soluţionarea diferite­lor probleme concrete, noi luptăm împotriva imperialismului, pentru pace, pentru colaborare. (Aplauzi­ puternice, urale). Dragi tovarăşi, In lupta uriaşă pentru progres şi pace în lume un rol tot mai important revine clasei muncitoare de pretutindeni, partidelor comu­niste şi muncitoreşti. Mai mult ca oricînd se impune cu o logică de fier — s-ar putea spune — rea­lizarea unităţii clasei muncitoare, atit pe plan naţional cit şi inter­naţional. Desigur, vorbind de clasa mun­citoare, de unitatea ei, noi nu subapreciem ci, dimpotrivă, vrem să subliniem, in acelaşi timp, rolul important pe care il au alte pă­­turi sociale cu care clasa munci­toare trebuie să-şi unească efor­turile şi să creeze un uriaş front naţional şi internaţional împotriva imperialismului, pentru progres so­cial, pentru pace în lume. Iată de ce noi dăm o mare apreciere ro­lului partidelor comuniste în rea­lizarea acestui deziderat de o deosebită importanţă al zilelor noastre. Desigur, fiecare partid co­munist işi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite, specifice. Dacă m-aş referi din nou la Par­tidul Comunist Român şi la Parti­dul Comunist din Spania este cu to­tul clar că ele acţionează în con­diţii diferite, dar aceste condiţii se vor deosebi chiar şi atunci cînd Partidul Comunist din Spania va deveni partid de guvernămint, de­oarece altele sînt condiţiile isto­rice, sociale, naţionale din Spania decît cele din România. In acelaşi fel se pune probleme pentru fie­care partid comunist si muncito­resc. Dar, trecînd peste aceste deosebiri de condiţii, noi apreciem că este necesar să se găsească calea pentru dezvoltarea solidari­tăţii şi colaborării active între par­tidele comuniste şi muncitoreşti. Desigur, trebuie să respectăm per­manent — şi noi facem şi vom face aceasta — dreptul fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător linia sa politică, de a re­zolva problemele pe plan naţio­nal corespunzător condiţiilor con­crete in care îşi desfăşoară acti­vitatea. De altfel, practica a de­monstrat de mult — şi nu numci o dată, ci de zeci de ori — că nu­mai în măsura în care fiecare par­tid ştie să găsească şi să dea răspuns problemelor pe care le ri­dică dezvoltarea fiecărei ţări, a fiecărei naţiuni, numai în această măsură el răspunde cerinţelor vie­ţii contemporane, îşi îndeplineşte cu succes rolul de forţă conducă­toare a societăţii în lupta pentru dezvoltarea democratică a ţării, pentru socialism. (Aplauze prekin­­g­ve). Există, desigur, adevăruri şi le­gităţi generale, dar acestea se a­­plică in mod deosebit de la ţerră la ţară. De fapt tocmai aplic­­rea acestor legităţi şi adevăruri în condiţii concrete face ca ele să capete cu adevărat valoare, să se materializeze, să-şi afirme forţa de acţiune pe plan universal. Este necesar să nu facem rhimic care să dăuneze activităţii altor partide. Dacă putem face ceva pentru a ajuta atunci să ajutăm ca fiecare partid comunist să devi­nă tot mai puternic, să se lege tot mai mult de clasa muncitoare, de poporul în mijlocul căruia trăieş­te, pentru că numai sporind forţa şi tăria fiecărui partid pe plan, na­ţional se poate asigura forţa şi tă­ria mişcării comuniste pe plan in­ternaţional. (Aplauze prelungite). Partidul Comunist Român» acţio­nează şi va acţiona permanent, în spiritul diferitelor concluzii la care am ajuns împreună cu alte par­tide comuniste şi muncitoreşti — inclusiv la Consfătuirea din 1969 de la Moscova — pentru dezvol­tarea relaţiilor cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, fie că au participat sau nu la consfătui­re, fie că au sau nu păreri deose­bite intr-o problemă sau alta, fă­­cînd totul ca deosebirile de pă­reri să nu influenţeze in nici un fel asupra relaţiilor şi a colaborării între partidele comuniste, pentru întărirea colaborării şi solidarităţii cu toate partidele comuniste, pen­tru unitatea mişcării comuniste in­ternaţionale. (Aplauze puternice, prelungite). Şi tot în spiritul aces­tor concluzii — inclusiv ale decla­raţiei din 1969 de la Moscova — noi vom acţiona ferm pentru a aşeza la baza relaţiilor intre par­tide deplina egalitate în drepturi, respectul independenţei şi drep­tului fiecărui partid de a-şi elabo­ra linia sa politică, fără nici un a­­mestec din afară. (Aplauze puter­nice). Ne vom călăuzi în continua­re de aceste principii privind re­laţiile dintre partide, de Directive­le Congresulu al X-lea al partidu­lui nostru, care a dat mandat Co­mitetului Central al partidului să aplice neabătut în activitatea sa aceste principii. De aici şi pozi­ţia noastră internaţionalistă de a considera că nu mai este necesar un centru conducător al mişcării comuniste şi muncitoreşti in vreun loc din lume; de mult s-a ajuns la concluzia că un asemenea centru nu mai corespunde necesităţilor actuale, ci, dimpotrivă, ar repre­zenta o piedică în calea dezvoltă­rii partidelor comuniste, a luptei pentru socialism şi pace. (Aplau­ze puternice). Aş putea spune că relaţiile din­­tre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania con­stituie un exemplu de respectare a acestor principii, de dezvoltare, pe baza lor, a colaborării şi solidari­tăţii. Tocmai aceasta face ca rela­ţiile nostre — în ciuda faptului că avem păreri deosebite asupra unor probleme, ceea ce este de alt­fel un lucru firesc — să fie pu­ternice, de neînfrânt ! Tocmai de aceea nimic nu poate dăuna re­laţiilor noastre de prietenie şi soli­daritate internaţională ! (Aplau­ze puternice, prelungite). De alt­fel, tovarăşi, nu numai relaţiile cu Partidul Corr­unist din Spania, ci şi cu alte partide comuniste — cu cele mai multe, aş putea spune — se întemeiază pe aceste principii ; de aceea colaborarea şi solidaritatea noastră cu zeci şi zeci de partide comuniste este foarte trainică şi puternică. Dorim să realizăm a­­semenea colaborare cu toate par­tidele comuniste şi muncitoreşti din lume! (Aplauze puternice, prelungite). Avem ferma convin­gere că divergenţele de păreri care mai există astăzi in mişcarea comunistă vor fi depăşite, că uni­tatea partidelor comuniste, pe ba­za marxism-leninismului şi in­ternaţionalismului proletar se va dezvolta şi va face ca lupta pentru cauza socialismului, lupta antiim­­perialistă, să aibă o bază traini­că. (Aplauze puternice, prelungite). Iată de ce putem spune, tova- răşi, că relaţiile dintre comuniştii români şi comuniştii spanioli­­— relaţii cu vechii tradiţii, încercate în multe greutăţi, — corespund nu numai intereselor unităţii şi solida­rităţii dintre partidele noastre, din­tre forţele revoluţionare progresiste şi, pînă la urmă, dintre popoarele noastre, dar, în acelaşi timp, co­respund cauzei generale a socia­lismului, progresului social, păcii şi colaborării între toate popoare­le lumii. (Aplauze puternice). După ce tovarăşul Santiago Carrillo şi-a rostit cuvîrrtarea in cadrul mitingului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adăugat urmă­toarele remarci : Aşa cum a­ arătat tovarăşul Carrillo, între Dolores Ibárrum­ Pasionaria, între Santiago şi mine sunt relaţii nu numai de solidari­tate, ca între conduceri de partide, ci raporturi prieteneşti, de amici­ţie. Aceasta se datoreşte tocmai luptei noastre comune, faptului că înţelegem că militanţii comunişti trebuie să fie oameni, să acţioneze ca oameni. Şi oamenii animaţi de aceleaşi idealuri trebuie să fie prieteni ! (Aplauze furtunoase, u­­rale puternice prelungite , se scandează : Ceauşescu — P.C.R., Ceauşescu — P.C.R.) De altfel, intre comunişti, între conducătorii diferitelor partide co­muniste, crearea de relaţii perso­nale permite abordarea probleme­lor în mod prietenesc — şi sunt multe probleme care se pot abor­da atunci cînd există asemenea re­laţii. Astfel se poate întări solida­ritatea, se pot purta discuţii prin­cipiale, care să contribuie la dez­voltarea marxism-leninismului. A­­cesta este cazul relaţiilor dintre noi, relaţii pe care le vom men­ţine şi dezvolta. (Urale puternice, aplauze îndelungate). In curind, delegaţia Partidului Comunist din Spania îşi va înche­ia vizita în România. Sperăm că tovarăşii spanioli vor duce cu ei impresii plăcute despre activitatea partidului, a poporului nostru, despre felul cum ne străduim să edificăm societatea socialistă. Con­vorbirile pe care le-am avut au e­­videnţiat faptul că asupra multor probleme există un acord deplin, şi mai cu seamă au scos în evi­denţă că partidele noastre sînt ferm hotărîte să-şi dezvolte cola­borarea în lupta împotriva impe­rialismului, să acţioneze pen­tru respectarea principiilor mar­­xist-leniniste în relaţiile dintre partide şi să facă totul pentru a contribui la unitatea mişcării co­muniste internaţionale. (Aplauze puternice, îndelungate). Doresc să urez tovarăşilor spa­nioli, tuturor comuniştilor, forţelor progresiste din Spania succes în activitatea lor pentru dezvoltarea democratică a patriei. Ne expri­măm convingerea că forţele pro­gresiste din Spania vor asigura a­­ceastă dezvoltare, pentru că ea reprezintă o legitate obiectivă şi nimic nu va putea împiedica vic­toria poporului spaniol, dezvolta­rea democratică, spre socialism a Spaniei. (Aplauze puternice, pre­lungite). Ii asigurăm pe tovarăşii spanioli de întreaga noastră soli­daritate, de sprijinul nostru tovără­şesc şi frăţesc in­activitatea şi lup­ta lor. (Aplauze puternice, prelun­gite). De asemenea, daţi-mi voie ca în încheiere să vă urez dumneavoas­tră, tuturor oamenilor muncii din Uzina ,,1 Mai", şi totodată, tutu­ror oamenilor muncii din Ploieşti cele mai bune urări de noi şi noi succese în activitatea pentru în­deplinirea programului elaborat de Congresul al X-lea. Vă doresc, dumneavoastră, celor de la Uzina „1 Mai" să vă menţineţi şi în vi­itor locul de întreprindere frunta­şă, să nu pierdeţi „Steagul de fruntaş" pe care ni l-aţi arătat în timpul vizitei, — şi dacă e posi­bil, să faceţi ca el să rămînă per­manent în întreprinderea dumnea­voastră. Vă doresc multă sănăta­te şi fericire. (Aplauze puternice, îndelungate, urale ; se scandează ..Ceauşescu, " P.C.R ". Minute in şir cei prezenţi la miting ovaţio­nează pentru partid, pentru Comi­tetul său Central in frunte cu to­varăşul Nicolae Ceauşescu). Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) Carrillo au felicitat colectiv şi pentru realizările obţinute si î­nu urat noi succese. Secreta­rul general al P.C. din Spania a semnat în cartea de onoare. Coloana maşinilor se in­dreaptă, apoi, spre centrul ora­şului. De-a lungul traseului, mii şi mii de ploieşteni fac o căl­duroasă primire oaspeţilor. Mul­ţimea scandează „Ceauşescu — P.C.R.", aclamă prietenia fră­ţească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania. După un scurt popas la noul sediu al Comitetului judeţean de partid din centrul oraşului, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo, ceilalţi con­ducători de partid români şi spanioli se îndreaptă spre U­­zina constructoare de utilaj pe­trolier „1 Mai" din Ploieşti. La intrarea în marea uzină ploieşteană, au venit în întîmpi­­nare­ tovarăşul Ioan Avram, mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini, membri ai colectivu­lui de conducere al Centralei industriale de utilaje petroliere, reprezentanţi ai conduceri uzinei, ai Comitetului de partid, şi organizaţiilor de masă din întreprindere. Şi aici, numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni salută cu căldură pe oaspeţi, manifestin­­du-şi bucuria de a primi vizita tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo, a celorlalţi conducători de partid. Ing. Emilia Uleia, directorul tehnic al Centralei industriale, face o scurtă prezentare a în­treprinderii. Gazdele raportează că indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei făcute în uzină la în­ceputul acestui an s-au mate­rializat într-un studiu care evi­denţiază posibilităţi concrete de a mări considerabil, peste prevederile iniţiale din planul cincinal, producţia de utilaj petrolier şi de utilaje complexe, realizarea unor instalaţii de înalt randament, competitive pe piaţa mondială. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază pozitiv măsurile în­treprinse pînă acum şi reco­mandă să se continue studiile pentru a se găsi noi rezerve de creştere a producţiei şi produc­tivităţii muncii. De asemenea, subliniază că cercetătorii şi pro­iectanţii trebuie să ţină mereu pasul cu progresele rapide ce au loc în acest domeniu, pe plan mondial. Sunt vizitate, pe rînd, mai mul­te secţii de bază — cea me­canică şi cea de sape de fo­raj , unde se făuresc cunos­cutele instalaţii şi utilaje, care au adus faima acestei uzine în ţară şi peste hotare. Pretutin­deni muncitorii salută cu căl­dură pe conducătorii de partid români şi spanioli. Oaspeţii ur­măresc cu interes explicaţiile privind performanţele tehnice a­­tinse de utilajele fabricate. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo stau de vor­bă cu muncitorii, se interesează de condiţiile lor de muncă şi de viaţă, de cîştigurile realiza­te. Este exprimată o deosebită satisfacţie faţă de hotărîrea pe care o ia secretarul general al partidului nostru, împreună cu conducătorii uzinei, de a se construi o creşă, din economiile realizate prin eforturile colecti­vului la fondurile de investiţii pe acest an. Secţia sculerie centrală, vizi­tată în continuare, este una dintre cele mai moderne de a­­­cest fel. Apoi, într-o mare hală a uzi­nei are loc un miting entuziast consacrat prieteniei dintre Par­tidul Comunist Român şi Parti­dul Comunist din Spania, din­tre popoarele român şi spaniol. Cu urale puternice, cu aplauze care nu contenesc minute în şir întîmpină miile de partici­panţi — muncitori, tehnicieni, ingineri — pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo, pe ceilalţi conducători de par­tid români şi spanioli. Scandind cu însufleţire „Ceauşescu — P.C.R.", „Trăiască Partidul Co­munist Român", cei prezenţi îşi exprimă sentimentele lor de a­­taşament şi dragoste faţă de partid, faţă de secretarul său general, aprobarea lor deplină pentru politica internă şi exter­nă marxist-leninistă a partidului şi guvernului. Din piepturi ră­sună urări în cinstea prieteniei şi solidarităţii dintre cele două partide. Pe pancartele care îm­podobesc hala se află înscrise în limbile română şi spaniolă lozincile „Trăiască solidaritatea internaţională dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Co­munist din Spania", „Trăiască prietenia dintre poporul român şi poporul spaniol", „Trăiască unitatea tuturor ţărilor socialis­te, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a forţelor antiim­perialiste de pretutindeni". Mitingul a fost deschis de to­varăşul Toma Oprea, secretarul comitetului de partid al uzinei. Au luat apoi cu­vîntul sudo­rul Ion Budeanu, inginerul Ion Ionescu şi proiectanta Ecateri­­na Nicolae. Primit cu vii şi indelungi a­­plauze, cu ovaţii entuziaste —­­expresie a stimei şi preţuirii profunde pe care oamenii muncii o nutresc conducătorului partidului şi statului nostru, a unităţii de nezdruncinat dintre partid şi popor — a luat cuvîn­­tul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Intîmpinat cu aplauze puter­nice şi urale — grăitoare mani­festare a sentimentelor interna­ţionaliste care animă clasa muncitoare şi întregul popor român —­ a luat apoi cuvîntul tovarăşul Santiago Carrillo. Mitingul se încheie într-o at­mosferă de înflăcărat entu­ziasm. In aplauzele miilor de participanţi tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo îşi string călduros mîinile, se imbrăţişează. înainte de a pă­răsi uzina, tovarăşul Santiago Carrillo a semnat în Cartea de onoare. In marea hală, mii de glasuri scandează din nou în­delung „Ceauşescu — P.C.R.". Manifestindu-şi puternicele sen­timente internaţionaliste in spi­ritul cărora sint educaţi de partid, adeziunea faţă de poli­tica marxist-leninistă a parti­dului nostru, participanţii a­­clamă cu putere pentru prie­tenia dintre cele două partide, pentru unitatea mişcării comu­niste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste, pentru triumful cauzei socialismului şi păcii în lume. (Agerpres).

Next